2012
O Se Leo o le Faititili, o se Leo o le Filemu
Iuni 2012


Seia Tatou Toe Feiloai

O Se Leo o le Faititili, o se Leo o le Filemu

E mafai faapefea ona lagona e isi ia mafuie ae sa ou le iloaina? O le tali na aoaoina ai au i ni mea e tele atu nai lo na o le suesuega o mafui’e.

Sa na o ni nai vaiaso talu ona ou i ai i la’u misiona ae fafagu au i le vaeluapo e se pao gogolo. Sa amata mai i se mea mamao ae na faasolosolo leotele a o latalata mai. E le’i umi ae lue le ma fale atoa. Sa fai foi si vave o le uma o le pao, ma mouese atu le gogolo. O le mea na lelei ai, sa lapataia au e la’u soa o mafuie o ni mea e masani ona lulu. E ui ina sa foliga mai sa lelei lava mea uma, o lea sa ou toe fao ai ma toe moe loa.

O ni nai vaiaso talu ona tea le vaeluapo lea na ou ala ai, na ou faalogo ai i tagata o talanoa e uiga i se mafuie na lulu i se taimi na muamua atu o lena taeao. Sa ou faapea po o le se mea o faaletonu ia i latou, aua ou te le’i faalogoina pe lagonaina foi se mea. O le le mautonu, sa ou fesili ai po o le a le taimi na tupu ai le “mafuie”. O le iloaina sa ou faamalositino pe taele foi i le taimi na ta’ua, sa ou le talitonu ai na tupu moni lava. O le mafuie muamua na ou ala ai, e mautinoa lava la, afai na i ai se isi mafuie a o ou ala, semanu ou te iloaina.

Ae ua na o le mafuie muamua lenei o le tele o mafuie na faapea na lulu. Ou te le’i lagonaina lava na mafuie, o lea sa ou mafaufau ai pe le iloa e tagata le mea e ta’u o le mafuie.

I le mavae ai o le valu masina o mea sa ou manatu o ni mafuie faafoliga, sa faaselemutu ai i le ogatotonu le fuaiupu a lo’u faiaoga o le Aoga Sa ma fai mai, “O [tou] lagona le mea lena? Sa lulu se mafuie.” Sa lue ulu o tagata uma e ioeina—vagana foi a’u. Sa ou le malamalama. Sa leai se galulu po o se gogolo. Sa le’i maluelue lo’u nofoa. Sa le’i pao ia puipui. Na faapefea la ona i ai se mafuie?

Ona ou taumafai lea e manatua le mea na ou lagonaina ina ua ta’ua e le faiaoga le mafuie. Sa na o si tamai niniva—pei lava sa na o lo’u faataamilo. Mata o se mafuie lena lagona itiiti?

Ona o lo’u faiaoga, sa amata ai ona ou nofouta ma iloa o mafuie faafoliga sa mo’i lava. Sa ou iloaina ou te le’i lagonaina a o ou faamalositino pe taele pe moe aua sa na o ni lulu laiti. Ae na faifai malie lava ona ou matuai nofouta i se lagona niniva po o se maluelue laitiiti, ma iloa ai o se faamaoniga o se mafuie.

I se taimi mulimuli ane i la’u misiona, sa maua ai sa’u soa o se faifeautalai fou. I se tasi aso a o ma aoao atu, sa fai mai se tamaitai, “E, o le mafuie,” ma sa ou ioeina. Sa tilotilo mai la’u soa ia i maua e pei ma te valea. Ae sa ou faasinoina i ai le lue malie o le moli tautau ma faamautinoa atu ia te ia, o le aluga o le taimi, o le a ia lagona ai le feme’iai teisi o le laueleele.

Ou te faafetai lava i mea na aoao mai e mafuie ia te au e uiga i le iloaina o le Agaga. E i ai taimi e le mafai ai ona teena le Agaga, o se leo o le faititili e ati i o tatou loto. Ae o le tele lava o taimi, o le Agaga o se musumusu filemu, o se mafaufauga fou, o se uunaiga, o se lagona maaleale o se mea e tatau ona fai pe ta’u atu (tagai i le Helamana 5:30). Afai e na o le lulu malosi e mafai ona tatou matauina, o le a tatou misia le tele o uunaiga mananaia a le Agaga. Tatou te ono manaomia i nisi taimi ia isi tagata e faasino mai ia lagona o le Agaga ina ia mafai ona taulai atu o tatou mafaufau ma mataalia lelei ai o tatou manatu. A tatou faia, tatou te maua se lalolagi fou atoa o le mataala ma le ofoofogia.

Ata na saunia e David Stoker