2013
E Feia Mo‘a no te mau tau atoa
Setepa 2013


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Setepa 2013

E Feia Mo‘a no te mau tau atoa

Hōho’a
Peresideni Dieter F. Uchtdorf

E mau haamana‘oraa to’u no to’u vai-tamarii-raa no te hoê vahi o te ao nei e nehenehe e faaohipa ei hoho‘a no te mau tau o te matahiti hoê. E mea maere e te faahiahia te avaʻe atoa i ratere na. I te roaraa o te hoê tau toʻetoʻe maitai roa, ua poʻi roa te mau mouʻa e te mau aroa o te oire i te hiona uouo. I te tau faatupuraa raau, te tae mai nei te ua tamâ e te uʻaraa o te ora heeuri. Te reva no te tau veʻaveʻa, e vahi au mau ïa no te anapanaparaa o te mau hihi mahana. E teie te tau faatoparaa rauʻere, ua taui roa ïa te natura e ua penihia i te û pua tou, te reʻareʻa e te uteute. I to’u vai-tamarii-raa, ua here roa vau i te mau tau atoa, e tae roa mai i teie mahana, ua here roa vau i te huru e te taa ê o te tau tata‘itahi.

E tau atoa e vai ra i roto i to tatou oraraa. Te vai ra e mea mahanahana e te au. Te vai ra aita. Te vai ra te tahi mau mahana i roto i to tatou oraraa, e mea nehenehe mau mai te mau hoho‘a i ni‘a i te mau tarena. E oia atoa râ te tahi mau mahana e te tahi mau taime e faatupu nei i te mauiui ma te hopoi roa mai i roto i to tatou oraraa i te mau mana‘o hohonu no te taiâ, te inoino e te maramara.

Ua papû roa ia’u e, i tera e tera taime, ua mana‘o tatou e, ahani pai ua noho tatou i te hoê fenua ua î noa i te mau mahana e au i te mau hoho‘a nehenehe o te mau tau maitai roa e aita e taime au ore i reira.

E ere râ mai te reira. E ere atoa i te hoê hiaai ti‘a.

Ia hi‘o ana‘e au i to’u iho oraraa, e hiti mai te mana‘o papû e, te rahiraa taime, te tupuraa rahi roa a‘e, ua tae mai ïa a faaruru ai au i te mau tau vero.

Ua ite ihoa to tatou Metua i te Ao ra paari e, no Ta’na mau tamarii ia tupu ei taata mau tei faataahia ia riro mai ratou, e faaruru atu ratou i te mau tau ati i te roaraa o to ratou tere i roto i te tahuti nei. Ua parau te peropheta Lehi i roto i te Buka a Moromona e, aita ana‘e e patoʻiraa, « e ore ïa e ti‘a ia faatupu i te parau-ti‘a » (2 Nephi 2:11). Oia mau, na te maramara o te oraraa e faati‘a ia tatou ia ite mai, e ia faaite i te huru-ê-raa e ia au i te mea monamona ra (hi‘o PH&PF 29:39 ; Mose 6:55)

Ua na ô mai te peresideni Brigham Young : « Te taata atoa i faakoronahia i te korona o te hanahana, e te tahuti ore e te mau ora mure ore, e mea tia ïa ia ratou ia faaoromaʻi i te mau tamataraa atoa i faaineinehia no te taata, ia roaa ia ratou to ratou hanahana e to ratou faateiteiraa. Te mau ati atoa o te ti‘a ia tupu i ni‘a i te taata tahuti, e faati‘ahia ïa te reira ia tupu i ni‘a i te tahi pae iti, no te faaineine ia ratou no te haere i mua i te aro o te Fatu… Te mau tamataraa e te mau mea atoa ta outou i faaoromaʻi, ua titauhia ïa no to outou ora ».1

E ere roa te uiraa, e faaruru anei tatou i te mau tau no te ati, teie râ te uiraa, nahea tatou e faaruru atu i te mau vero. Ta tatou fanaʻoraa rahi i roto i teie mau tau tauiui o te oraraa, o te tape‘a-papû-raa ïa i ni‘a i te parau haavare ore a te Atua, i te mea hoʻi e, ua opuahia Ta’na parau aʻo, eiaha no te tauturu noa ia faaruru i te mau vero o te oraraa maori râ no te arata‘i atoa ia tatou na roto i te reira. Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na parau na roto i Ta’na mau peropheta—hoê ite faufaa mau tei faaineinehia no te arata‘i ia tatou na roto i te mau tamataraa o te mau tau fifi e tae atu i te oaoa faito ore e te maramarama teatea o te ora mure ore. E tuhaa faufaa rahi no to tatou oraraa te faatupuraa i te puai, te itoito e te paieti no te tape‘a papû i ni‘a i te parau mau e te parau-ti‘a noa’tu â te arepurepuraa e faaruru atu tatou.

Ratou tei tomo i roto i te pape o te bapetizoraa e ua farii i te horo‘araa i te Varua Maitai, ua tuu ratou i to ratou avae i ni‘a i te eʻa no te ti‘araa pĭpĭ e tei ni‘a ia ratou te hopoi‘a ia pee ma te aueue ore e te haapa‘o maitai i te mau taahiraa avae o to tatou Faaora.

Ua haapii te Faaora e, e hiti te mahana « i ni‘a i te ino e te maitai, e te haa ma‘iri mai nei i te ua i ni‘a i te parau ti‘a e te parau ti‘a ore » (Mataio 5:45). I te tahi mau taime, eita e nehenehe ia tatou ia haroʻaroʻa no te aha te mau mea haafifi, e te mau mea tano ore atoa e tupu nei i roto i te oraraa. Areʻa râ, ei feia pee i te Mesia, ua ti‘aturi tatou e, mai te mea e « imi itoito noa [tatou, e] pure noa i te mau taime atoa, e [e] faaroo noa hoʻi… e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no [tatou], mai te mea e haere tiʻa noa [tatou] » (PH&PF 90:24 ; reta tei faahuru-ê-hia).

Ei melo no Ta’na Ekalesia, ei Feia Mo‘a, te tavini nei tatou ma te oaoa e te hinaaro mau noa’tu te huru o te reva e noa’tu te tau. E a rave noa ai tatou i te reira, e riro to tatou aau i te î i te faaroo mo‘a, i te ti‘aturiraa faaora e i te aroha hanahana.

E noa’tu râ, e riro â tatou i te haere atu na roto i te mau tau atoa—te mea au e te mea mauiui. E atira noa’tu te tau, ei feia pee ia Iesu Mesia, e tuu atu tatou i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a Ia’na a haere noa ai tatou i To’na ra maramarama.

No te parau poto noa, e Feia Mo‘a tatou na te Atua, tei papû te hinaaro ia haapii mai mai Ia’na ra, tei here Ia’na e tei here i to tatou taata tupu. E feia ratere tatou i ni‘a i te puromu haamaitai no te ti‘araa pĭpĭ, e e haere noa tatou ma te aueue ore e tae atu i ta tatou fâ hanahana.

E no reira, ia riro na tatou ei Feia Moʻa i te tau faatupuraa raau, i te tau veʻaveʻa, i te tau faatoparaa rauʻere e i te tau toʻetoʻe. Ia riro na tatou ei Feia Mo‘a no te mau tau atoa.

Nota

  1. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young (1997), 284.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

Ua haapii te Peresideniraa Matamua e, « Te vai nei te tahi mau haapiiraa faahiahia roa i roto i teie mau himene ta tatou e himene nei » (Te Mau Himene, viii). A paraparau ai outou no ni‘a i teie parau poro‘i, a feruri ia himene e o ratou ta outou e haapii nei i te hoê o teie mau himene e aore râ te tahi atu no ni‘a i te faaoroma‘iraa i te ati : « Auê te Paari » (n°41) ; « Iehova To’u Tia‘i » (n°54) ; e aore râ « Ara Mai Tatou » (n°148). Ia tae mai te faaûruraa, a faati‘a’tu i te hoê taime ua riro mai te hoê tau vero o to outou oraraa ei hoê haamaitairaa.