2019
O Soo Moni o le Faaola
Novema 2019


O Soo Moni o le Faaola

E mafai ona tatou lagonaina le olioli tumau pe a avea lo tatou Faaola ma Lana talalelei ma auivi lea tatou te atiae ai i luga o tatou olaga.

O se mea o loo natia i le tusi o Hakai i le Feagaiga Tuai o se faamatalaga o se vaega o tagata sa ono faaaogaina le fautuaga a Elder Holland. Sa latou sese i le le tuuina o Keriso i le totonugalemu o o latou olaga ma la latou auaunaga. Ua vali e Hakaia ni nai ata faalemafaufau faatupu-manatu ina ua ia lapataia nei nuu i le nofonofo i le mafanafana o o latou fale nai lo le fausiaina o le malumalu o le Alii:

“O ona po nei ea tou te nonofo ai i o outou fale ua tāpapa, a o lenei fale ua faatafunaina?

“O lenei, o loo faapea ona fetalai mai ai o Ieova o ‘au; Ia outou mafaufau i o outou ala.

“Ua outou totō mea e tele, a e itiiti mea ua outou au mai ai; ua outou aai, a e lei maoona ai outou; ua outou feinu, a e lei malilie ai outou; ua outou oofu, a e lei mafanafana ai outou; o le ua galue foi i se taui, e fai lana taui e fafao i le taga ua pūpū solo.

“O loo faapea ona fetalai mai o Ieova o ‘au; Ia outou mafaufau i o outou ala.”1

Tou te le fiafia ea i na faamatalaga o le lē aoga o le faamuamuaina o mea e leai se taunuuga e faavavau e sili atu i mea a le Atua?

I se sauniga faamanatuga talu ai nei sa ou auai, sa ta’ua ai e se faifeautalai ua foi mai le misiona se tama na aoteleina atoatoa lenei manatu ina ua ia fai atu i lana fanau, “O le mea lea tatou te manaomia iinei o le faaitiitia o le Wi-Fi ae faatele Nifae!”

I le nofo ai i Aferika i Sisifo mo le lima tausaga, sa ou vaai ai i le tele o faataitaiga o tagata na meafua lava le faamuamuaina o le talalelei e aunoa ma le maasiasi. O se tasi o faataitaiga faapena o le igoa o se pisinisi fale fai pa’u ma le faapaleniina o uili o taavale i Kana. Sa faaigoaina e le pule i le “Thy Will Alignment (Ia Faaogatusa ma Lou Finagalo).”

E mafai ona tatou lagonaina le olioli tumau2 pe a avea lo tatou Faaola ma Lana talalelei ma auivi lea tatou te atiae ai i luga o tatou olaga. Peitai, e matua faigofie lava ona avea lena auivi ma mea o le lalolagi, lea e taatia ai le talalelei ua na o se mea e tuu i le faitalia pe tau na ona auai i le lotu mo le lua itula i Aso Sa. A oo i le tulaga lenei, ua tutusa lava ma le tuu o o tatou taui i “se taga ua pūpū solo.”

O loo ta’u mai e Hakai ia i tatou ina ia tuuto atu—ina ia, e pei ona matou ta’ua i Ausetalia, “fair dinkum” [faamaoni] i le ola i le talalelei. O tagata e fair dinkum (pe faamaoni) pe a avea i latou ma tagata latou te fai mai e avea ai i latou.

Sa ou aoao teisi e uiga i le fair dinkum (faamaoni) ma tuu atu le mea sili ou te mafaia i le taalo lakapi. Sa ou aoao a ou taalo i lo’u malosi tele, pe a tuu atu mea uma o ia te a’u, sa matua maoae lo’u olioli i le taaloga.

Ata
Elder Vinson ma lana ‘au lakapi

O le tausaga na sili ona ou fiafia ai i le lakapi o le tausaga ina ua uma le aoga maualuga. O le au sa ou i ai sa talenia uma ma tuuto. O matou le au siamupini i lena tausaga. Peitai, i le tasi aso sa matou taaalo ai ma se au e le lelei tele, ma i le mae’a o le taaloga sa tofu i matou uma ma se tamaitai e ave i le siva tele faaletausaga a le kolisi. Sa ou mafaufau ona o se taaloga faigofie lenei, e tatau ona ou taumafai e puipui a’u lava mai manuaga ina ia mafai ai ona ou olioli atoa i le siva. I lena taaloga, sa matou le’i tuuto tele i fetaiaiga malolosi sa tatau ona matou faia, ma sa matou faiaina. O le mea sili ona leaga, sa i’u le taaloga i le fula tele o lo’u laugutu lea sa le manaia ai o’u foliga vaaia mo la’u tafaoga faamasani. Masalo sa manaomia ona ou aoaoina se mea.

Sa tupu se aafiaga ese tele i se taaloga na mulimuli ane lea sa ou matua tuuto i ai. I se tasi taimi sa ou tamoe ai ma le naunautai moni i se tagata na ma fetoai; sa vave ona ou lagonaina se tiga i o’u foliga. I le aoaoina ai e lo’u tama e le tatau lava ona ou faailoa atu i le isi au o loo o’u manua, sa ou faaauau ai ona taalo i le taaloga. I lena po, a o taumafai e ai, sa ou iloa ai ua le mafai ona ū se meaai. O le taeao na sosoo ai, sa ou alu ai i le falemai, lea sa faamautu mai ai e le Faaata ua gau lo’u auvae. Sa uaea mau lo’u gutu mo le isi ono vaiaso na sosoo ai.

Sa aoaoina ni lesona mai lenei faataoto o le laugutu fula ma le auvae gau. E ui i o’u manatuaga o le fiaai lē faamalieina mo meaai malō i le ono vaiaso lea sa na o vai na mafai ona inuina, ae ou te le’i faanoanoa i lo’u auvae gau ona o se taunuuga lea o le tuu atu o a’u mea uma. Ae e i ai lava lo’u faanoanoaga i le laugutu fula ona o se faatusa lea o lo’u taofiofi.

O le tuu atu o a tatou mea uma e le faapea o le a solo mai ai pea faamanuiaga po o le faamanuiaina i taimi uma. Ae o lona uiga o le a tatou maua le olioli. O le olioli e le o le faamalieina puupuu, po o se fiafiaga lē tumau. O le olioli e tumau, ma o loo maua i a tatou taumafaiga ua taliaina e le Alii.3

O se faataitaiga o se taliaina faapena, o le tala ia Oliva Kurena. E pei ona ta’ua e Peresitene Boyd K. Packer: “Ina ua tutulieseina le Au Paia mai Katelani, … sa tuua Oliva e faatauina atu a latou meatotino po o le a lava sina mea na te mafai [ona maua ai]. Sa le tele se avanoa e mafai ai ona faamanuiaina o ia. Ma, e moni lava, e lei manuia ana taumafaiga!”4 Sa poloaiina o ia e le Au Peresitene Sili e fai se galuega sa faigata, pe a le faigata. Ae sa faamalo atu le Alii ia te ia mo ana taumafaiga lē faamanuiaina sa manino lava i nei upu:

“Ou te manatua laʼu auauna o Oliva Kurena; faauta, e moni Ou te fai atu ia te ia o le a manatua i le paia lona igoa mai lea tupulaga i lea tupulaga, e faavavau faavavau lava, ua fetalai mai ai le Alii.

“O lea, ia tuu atu ia te ia e finafinau faamaoni mo le laveaiina o le Au Peresitene Sili o laʼu Ekalesia, … ma a paʼū o ia o le a toe tulai mai o ia, ona o le a sili atu le paia o lana taulaga ia te aʼu nai lo ona faatelega, ua fetalai mai ai le Alii.”5

Atonu e moni lena mea mo i tatou uma—e le o o tatou tulaga manuia, ae o a tatou taulaga ma taumafaiga, e taua i le Alii.

O le isi faataitaiga o se soo moni o Iesu Keriso o se uo pele ia i ma’ua i Côte d’Ivoire i Aferika i Sisifo. O lenei tuafafine lelei ma faatuatua na mafatia i sauaga faalelagona, ma oo lava i ni sauga faaletino mai lana tane i se vaitaimi faaumiumi, ma i’u ai ina la tete’a. Sa le’i femoumoua’i lava o ia i lona faatuatua ma le lelei, ae ona o le leaga o lana tane ia te ia, sa matuitui ona tiga mo se taimi umi. I ana lava upu, na ia faamatala ai le mea na tupu:

“E ui na ou fai atu ua ou faamagaloina o ia, ae ou te moe pea ma se manu’a; e faaalu o’u aso ma lena manu’a. Sa pei o se mu i lo’u loto. E tele taimi sa ou tatalo ai i le Alii e aveese atu mai ia te a’u, ae sa matuā tiga lea sa ou talitonu malosi ai o le a ou ola i lo’u olaga atoa ma lea mea. E sili atu le tiga nai lo le taimi na oti ai lo’u tina a o ou talavou lava; e sili atu le tiga nai lo le taimi na oti ai lo’u tama, e oo lava i lo’u atalii. Sa foliga mai e sosolo pea ma lilofia ai lo’u loto, ma ou maua ai le lagona o le a ou oti i soo se taimi lava.

“O nisi taimi ou te fesiligia ai a’u lava po o le a se mea e ono faia e le Faaola i lo’u tulaga, ma e sili ai lo’u faapea atu, ‘Ua mamafatu lenei mea, le Alii e.’

“Ona oo lea i se tasi taeao sa ou saili ai mo le tiga lea e sau mai nei mea uma i lo’u loto ma sa ou saili loloto, mo lea tiga i lo’u agaga. Sa lei toe lagonaina lea tiga. Sa vave ona ou mafaufau i mafuaaga uma sa [ao] ona ou lagona ai le tiga, ae sa ou le lagonaina le tiga. Sa ou faatalitali i le aso atoa e vaai pe o le a ou lagonaina le tiga i lo’u loto; sa ou le’i lagonaina. Ona ou tootuli lea i lalo ma faafetai atu i le Atua mo le faia o le taulaga togiola a le Alii lea ua aoga mo a’u.”6

O lenei tuafafine ua faamau atu nei ma le fiafia i se alii lelei ma faatuatua e alofa tele ia te ia.

O a la o tatou uiga e tatau ona i ai pe afai o i tatou o soo moni o Keriso? Ma o le a le taua o le talalelei ia i tatou pe a tatou “mafaufau [i o tatou] ala,” e pei ona fautua mai Hakai?

Ou te fiafia i le faataitaiga o le amio sa’o na faaalia e le tama o le Tupu o Lamonae. Tou te manatua lona muai ita i le iloaina sa faafeao atu lona atalii e Amona, o se sa Nifaē—o se nuu e ita i ai sa Lamanā. Sa ia se’iina lana pelu e tau ai ma Amona ma e lei pine ae tu le pelu a Amona i lona faa’i. “O lenei o le tupu, i le fefe nei aveeseina lona ola, ua fai mai: Afai e te faasaoina au, o le a ou tuu atu ia te oe soo se mea e te fai mai ai, e oo lava i le afa o le malo.”7

Matau mai lana ofa—afa o lona malo mo lona ola.

Ae mulimuli ane, i le mavae ai ona malamalama i le talalelei, sa ia faia se isi ofa. “Sa fai mai le tupu: O le a se mea ou te faia ina ia mafai ona ou maua o lenei ola faavavau ua e tautala i ai? Ioe, o le a se mea ou te faia ina ia mafai ai ona fanauina o au i la le Atua, ina ia seia ese ai i fafo lenei agaga leaga mai lo’u fatafata, ma ou maua ai lona Agaga, ina ia mafai ona faatumuina o au i le olioli, ina ia le mafai ona lafoaia ese o au i le aso gataaga? Faauta, ua fai mai o ia, o le a ou tuu atu mea uma ua ou maua, ioe, o le a ou lafoai i lou malo, ina ia mafai ona ou maua lenei olioli tele.”8

O le taimi lea, sa ia saunia ai e lafoai atoa lona malo, ona sa sili atu le taua o le talalelei nai lo mea uma na ia te ia! Sa faamaoni (fair dinkum) o ia i le talalelei.

O le fesili la mo i tatou taitoatasi o le, o tatou faamaoni ea (fair dinkum) i le talalelei? Aua o le faalotolotolua e le o le faamaoni lea (fair dinkum)! Ma e le viia e le Atua i latou e le tuuto atoa o latou loto.9

E leai ma se oa, po o soo se mea faafiafia, po o soo se tulaga, po o soo se ala o faasalalauga faaagafesootai, po o soo se taaloga vitio, po o soo se taaloga, po o soo se fegalegaleaiga ma se tagata lauiloa, po o soo se mea i le lalolagi e sili atu ona taua nai lo le ola e faavavau. O le apoapoaiga la a le Alii i tagata uma o le, “mafaufau i o outou ala.”

O ou lagona ua sili ona faailoa atu i upu a Nifae: “Ou te olioli i le manino; ou te olioli i le upumoni; ou te olioli i loʼu Iesu, ona ua togiola e ia loʼu agaga mai seoli.”10

O i tatou ea o ni soo moni o Ia o lē na foai maia Ana mea uma mo i tatou? O Ia o lo tatou Togiola ma lo tatou Fautua i le Tama? O Ia o Le sa tuuto a’ia’i o Ia lava i Lana taulaga togiola ma o loo tuuto atoa foi nei i Lona alofa, Lona alofa mutimutivale, ma Lona finagalo mo i tatou ia maua le olioli e faavavau? Ou te augani atu i tagata uma e faalogo ma faitau i nei upu: Faamolemole, faamolemole aua ne’i aveesea lo outou tuuto atoa seia oo ina e tau atu i ai i se taimi e le tupu i le lumanai. Ia faamaoni (fair dinkum) i le taimi nei ma lagona le olioli! I le suafa o Iesu Keriso, amene.