2020
O Le Auala ua Faamanuia ai e le Perisitua le Autalavou
Me 2020


O Le Auala ua Faamanuia ai e le Perisitua le Autalavou

Ua tuu mai ia i tatou le avanoa e auauna atu ai e pei o agelu, e tala’i le talalelei i konitineta uma o le lalolagi, ma fesoasoani i agaga ia o mai ia Keriso.

Uso e ma tuafafine, ou te matuai faafetai lava e lauga atu ia te outou i lenei afiafi faasolopito e uiga i le meaalofa paia o le perisitua ma le mana ofoofogia ua i ai e faamanuia ai le autalavou i lenei tisipenisione. Ou te tatalo e ui i ni o’u lē atoatoa, o le a fesoasoani mai le Agaga ia te a’u e a’oa’o atu le upumoni.

Sa faamanatu mai e le Au Peresitene Sili i ē umia le Perisitua Arona e faapea “ua e ola i se taimi o le tele o avanoa ma luitau—o se taimi ua toefuataiina mai ai le perisitua. Ua ia te oe le pule e faatautaia ai sauniga o le Perisitua Arona. A o e faatinoina ma le agaga tatalo ma le agavaa lena pule, o le a e faamanuiaina tele ai soifuaga o i latou e siomia oe.” 1 I le avea ma alii talavou o le Ekalesia, ua faamanatu mai foi ia i tatou e faapea o i tatou o “[atalii] faapelepele o le Atua, ma ua i ai ia te Ia se galuega mo [i tatou] e fai” 2 ma tatou te fesoasoani i Lana galuega “ia aumaia le tino ola pea ma le ola faavavau o le tagata” (Mose 1:39).

O le perisitua o le pule e faatautaia ai sauniga ma feagaiga o le talalelei a le Faaola mo i latou o ē agavaa e mauaina. E ala i nei sauniga o le perisitua ma feagaiga paia e oo mai ai faamanuiaga atoatoa o le Togiola a le Faaola lea e fesoasoani ia i tatou e ausia lo tatou taunuuga paia.

O Iosefa Samita o se alii talavou sa valaauina e le Atua e toefuatai mai le talalelei a Iesu Keriso ma, mo lena faamoemoega, na tuu i ai le perisitua, lea sa ia faaaogaina e faamanuia ai tagata uma. I le Mataupu Faavae ma Feagaiga 135 na faamalamala mai e Ioane Teila le tele o faamanuiaga na tuuina mai e Iosefa i le autalavou o lenei tisipenisione. Tatou te faitauina: “O Iosefa Samita … e tele atu mea na ia faia, vagana ai lava Iesu, mo le faaolataga o tagata i lenei lalolagi, nai lo se isi lava tagata na ola ai. … Na ia aumaia le Tusi a Mamona … ; auina atu le atoatoaga o le talalelei tumau-faavavau … i itu e fa o le lalolagi; aumai faaaliga ma poloaiga ua i ai i le tusi lenei [o le] Mataupu Faavae ma Feagaiga … ; faapotopoto le tele o afe o le Au Paia o Aso e Gata Ai, … ma tuua se taʼutaʼua ma se igoa e lē mafai ona faaumatia” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 135:3).

Ina ia auauna atu ma le mataalia e pei ona faia e Iosefa, e tatau ona faamaonia lo tatou agavaa e faaaoga le mana o le perisitua a le Alii. A o faaliliuina le Tusi a Mamona, sa manana’o Iosefa ma Oliva Kaotui ina ia papatisoina, ae sa le’i i ai ia i la’ua le pule e tatau ai. I le aso 15 o Me, 1829, sa la tootutuli ai i le tatalo ma sa asiasi mai Ioane le Papatiso ia i la’ua, o lē na tuuina atu ia i la’ua ki ma le pule o le Perisitua Arona, ma faapea atu, “I Luga o oulua oʼu uso a auauna e, i le suafa o le Mesia, ou te faaee atu i ai le Perisitua o Arona, ua umia ki o le auaunaga a agelu, ma o le talalelei o le salamo, ma o le papatisoga i le faatofuina mo le faamagaloina o agasala” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 13).

Ua tuu mai ia i tatou le avanoa e auauna atu ai e pei o agelu, e tala’i le talalelei i konitineta uma o le lalolagi, ma fesoasoani i agaga ia o mai ia Keriso. O lenei auaunaga tatou te galulue faatasi ai ma Ioane le Papatiso, Moronae, Iosefa Samita, Peresitene Russell M. Nelson, ma isi auauna filiga a le Alii.

O la tatou auaunaga i le perisitua ma faatasi ai ma Lana perisitua e aumaia faatasi ai i latou o ē tuuto atu e mulimuli a’ia’i i aoaoga a le Alii, lea ou te iloa e mafai ona faigata a o tatou feagai ai ma luitau o le autalavou. Ae o le tutu faatasi ma nei uso a auauna a le Alii i le faataunuuina o Lana galuega o le a fesoasoani e faamalosia i tatou e faasaga i faaosoosoga ma mea taufaasese a le fili. E mafai ona avea oe ma se sulu o le malamalama ia i latou uma e lē o mautonu ia i latou lava. O le a matuā susulu atu le malamalama o loo i totonu ia te oe lea o le a faamanuia ai tagata uma e te fegalegaleai ai ma siomia ai oe. Atonu e faigata i nisi taimi ona iloaina le i ai o a tatou soa faaleagaga, ae ou te faafetai i le iloaina o a’u o se sui o se korama o le perisitua faatuatua o ē mafai ona matou galulue ia tuputupu a’e ma latalata atili ai ia Keriso.

Faatasi ma a tatou uo ma aiga, o le Agaga Paia o se tasi o a tatou soa sili ona faamaoni ma faatuatuaina. Ae ina ia valaaulia Lana mafutaga faifai pea, e tatau ona tatou tuu i tatou lava i tulaga ma nofoaga o le a finagalo o Ia e afio ai. E mafai ona amata lenei mea i o tatou lava fale a o tatou galulue ia faia o ni nofoaga paia i le auai lea i suesuega o tusitusiga paia i aso uma ma tatalo o se aiga, ma sili atu ona taua, a o tatou suesueina patino tusitusiga paia ma tatalo lava le tagata ia.

Ata
Enzo ma lona tuafafine
Ata
Enzo ma lona aiga

I le amataga o lenei tausaga, sa tuuina mai ia te a’u se avanoa faafiafiaina ma faamaualaloina e fesoasoani i lo’u tuafafine laitiiti, o Oceane, e agai i luma i luga o le ala o feagaiga i le taliaina lea o le valaaulia e papatiso ma faataunuu se tasi o tulaga manaomia talafeagai e ulu atu ai i le malo selesitila. Sa ia tolopo lona papatisoga i le masina e tasi, seia faauuina a’u o se ositaulaga, e tuu mai ai ia te a’u le avanoa e faatino ai le sauniga, a o maua foi e isi o’u tuafafine le avanoa e galulue ai i lalo o tofiga faaleperisitua ma tutu o ni molimau. A o ma tutu faafesagai i itu o le vai papatiso, ma sauni e ulu atu i le vai, sa ou matauina lona sagisagi fiafia, ma sa tutusa ma lo’u fiafia. Ma sa ou lagona le tuufaatasia ma ia, i le vaai ua ia faia se faaiuga sa’o. O lenei avanoa e faaaoga ai le perisitua na manaomia ai a’u ina ia faaeteete atili ma faaitiitia le faasamasamanoa i lo’u ola ai i le talalelei. Ina ia saunia, sa ou alu i le malumalu i aso uma o lena vaiaso, sa lagolagoina [a’u] e lo’u tina, tinamatua, ma le tuafafine, e faatino papatisoga mo ē ua maliliu.

O lenei aafiaga na aoao atili ai a’u e uiga i le perisitua ma le auala e mafai ona ou faaaogaina ai ma le agavaa. Ou te iloa e mafai ona lagona uma e ē umia le perisitua le lagona e tasi sa ou lagonaina pe a tatou mulimuli i le faataitaiga a Nifae e “alu ma fai” (tagai i le 1 Nifae 3:7). E le mafai ona tatou nofoa’i ai ma faamoemoe i le Alii e faaaoga i tatou i Lana galuega maoae. E le tatau ona tatou faatali mo i latou e manaomia la tatou fesoasoani e saili i tatou; o lo tatou tiute o ē umia le perisitua o le avea ma faataitaiga ma tutu o ni molimau a le Atua. Afai o tatou faia ni faaiuga ua taofia ai i tatou mai lo tatou alualu i luma e faavavau, e tatau ona tatou sui nei. O le a taumafai Satani i lona malosi tele e taofia i tatou i le tulaga faaletino o le sailia o faafiafiaga faigofie. Ae ou te iloa a tatou tuu i ai le taumafaiga, saili i latou o le a lagolagoina i tatou, ma salamo i aso taitasi, o le a maoae taunuuga o faamanuiaga ma o le a suia e faavavau o tatou olaga a o tatou fetaomi atu i luma i luga o le ala o feagaiga.

Ou te iloa o le Ekalesia moni lenei a Iesu Keriso, o lo tatou Faaola ma ua ia tuuina mai ki o le perisitua i Ana Aposetolo, o e faaaogaina e taitaia ai i tatou, aemaise lava i nei aso faigata, ma ia saunia ai le lalolagi mo Lona toe afio mai.

Ou te iloa o Iosefa Samita o le perofeta o le Toefuataiga ma o Peresitene Nelson o lo tatou perofeta soifua i aso nei. Ou te valaaulia i tatou uma ia suesue i olaga o nei [tamalii] maoae o ē umia le perisitua ma saili e faaleleia i tatou lava i aso uma ina ia mafai ona tatou saunia e feiloai ma lo tatou Mataisau. I le suafa, o Iesu Keriso, amene.