’Āmuira’a rahi
Fa’a’ite i te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e te Ti’afa’ahoura’a
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Fa’a’ite i te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e te Ti’afa’ahoura’a

Nō te ao tā’āto’a te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e rū ta’a ’ē tō te reira poro’i i teie mahana.

I te roara’a o teie ’āmuira’a rahi, ’ua paraparau tātou ’e ’ua hīmene ho’i ma te ’oa’oa nō ni’a i tei tohu-maoro-hia e « ti’a ai te mau mea ato’a nei »,1 nō ni’a i te ’āmuira’a « i te mau mea ato’a i te Mesia ra »,2 nō ni’a i te ho’ira’a mai te ’īra’a o te ’evanelia, te autahu’ara’a ’e te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i ni’a i te fenua nei, ’o tā tātou nei ho’i e parau nei « te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ».

E ’ere rā te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a nō tātou noa e ’oa’oa ra i te reira i teie mahana. E ’ere te mau heheura’a nō te ’Ōrama mātāmua nō Iosepha Semita noa, ’ua pūpūhia rā ’ei māramarama ’e ’ei parau mau nō te ta’ata ato’a « tē ’ere ra i te ’ite ».3 Nā te ta’ata nei te Buka a Moromona. ’Ua fa’aineinehia te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a o te autahu’ara’a nō te mau ta’ata ato’a, ’e tae noa atu rātou ’aita e pārahi fa’ahou nei i te tāhuti nei. ’Ua ’ōpuahia Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’e tāna mau ha’amaita’ira’a nō te mau ta’ata ato’a e hina’aro i te reira. ’Ua mana’ohia te hōro’a nō te Vārua Maita’i nō te tā’āto’ara’a. Nō te ao tā’āto’a te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e rū ta’a ’ē tō te reira poro’i i teie mahana.

« ’E teienei, e mea ti’a roa ’ia fa’a’itehia teie nei mau mea i tō te ao nei, ’ia ’ite rātou ē, e ’ore e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia pārahi i mua i te aro o te Atua, maori rā nā roto i te mana, ’e te aroha, ’e te maita’i ho’i nō te Mesia mo’a, ’o tē hōro’a i tōna ora i te tino nei, ’e e rave fa’ahou ’oia i te reira nā roto i te mana o te Vārua, ’ia ti’a iāna i te fa’atupu i te ti’afa’ahoura’a i tei pohe, ’e ’oia tē ti’a mai na ».4

Mai te mahana mai ā te taea’e o te peropheta, ’o Samuel Smith, i fa’a’ī i tāna pūtē i te mau Buka a Moromona tei nene’i-noa-hia a’enei, ’e tōna haerera’a e ’ōpere i teie mau pāpa’ira’a mo’a ’āpī, ’ua ha’a te feiā mo’a ma te fa’aea ’ore « ’ia fa’a’itehia teie nei mau mea i tō te ao nei ».

I te matahiti 1920, ’ua ha’amata Elder David O. McKay, nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i terā tau, i te hō’ē tere, hō’ē matahiti te maoro, i roto i te mau misiōni o te ’Ēkālesia. I te ’āva’e nō Mē 1921, tē ti’a ra ’oia i roto i te hō’ē ’āua hunara’a ma’i i Fagali’i, i Hamoa, i mua i nā mēnema nehenehe nō e toru tamari’i ri’i, te tamāhine ’e nā tamaiti e piti a Thomas and Sarah Hilton. ’Ua fa’aru’e mai teie nā tamari’i ri’i—piti matahiti noa te pa’ari a’e—i te taime ’a tāvini ai Thomas ’e Sarah ’ei misiōnare fa’aipoipo i te pae hope’a o te mau matahiti 1800.

Hou ’oia ’a fa’aru’e ai i Utah, ’ua parau Elder McKay ia Sarah, e vahine ’ivi i terā taime ē, e haere ’oia e hi’o i tō rātou mēnema i Hamoa, ’aita ho’i ’oia i ho’i a’e nei i reira. ’Ua pāpa’i Elder McKay iāna mai teie : « E te tuahine Hilton, e mū hanahana rahi tō teie nā tama iti nā ’oe… tē tāma’i nei i tā ’ōrua ’ohipa misiōnare hanahana tei ha’amata fātata ’a toru ’ahuru matahiti i teienei ». Pāpa’i a’era ’oia i te tahi ’īrava nāna iho :

Nā te rima here i tāpiri i tō rātou mata iti,

Nā te rima here i ’āpapa i tō rātou tino iti,

Nā te rima ’ē i ’atu’atu i te mēnema iti,

Nā te ta’ata ’ē i fa’ahanahana, nā te ta’ata ’ē i heva.5

Teie ’ā’amu, ’o te hō’ē noa ïa i roto e rave rahi tauasini ’e hānere tauasini, ’o tē fa’a’ite i te taime, te faufa’a ’e te ora i fa’atusiahia i roto i te 200 matahiti i fa’a’itehia te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. ’Aita tō tātou hina’aro ’ia haere i te mau fenua ato’a, i te mau nūna’a ato’a, i te mau reo ato’a ’e i te mau ta’ata ato’a i iti ri’i mai i teie mahana, mai tei ’itehia i te ’ahurura’a tauasini feiā ’āpī tamāroa ’e tamāhine, ’e te mau ta’ata fa’aipoipo e tāvini ra i te hō’ē misiōni rave tāmau, ’e i te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia e tāvevo nei i te anira’a a Philipa ’ia haere mai e hi’o,6 ’e i te mau milioni tārā tei ’aufauhia i te matahiti hō’ē nō te pāturu i teie tauto’ora’a ’ati a’e i te ao nei.

E ’ere tā tātou mau anira’a i te fa’ahepora’a, maita’i rā ē e ’ite mai te ta’ata i te tahi ’umera’a. Nō reira, tē ti’aturi nei au ē, tītauhia e toru a’e mea : ’a tahi, tō ’outou here ; te piti, tō ’outou hi’ora’a; ’e te toru, te fa’a’ohipara’a i te Buka a Moromona.

’Eiaha tā tātou anira’a ’ia riro ’ei ’imira’a i tō tātou iho maita’i ; ’ia riro rā te reira ’ei fa’a’itera’a i te here nounou ’ore.7 Te here tei parauhia te aroha, te here mau o te Mesia, te tumu ïa nō to tātou iho anira’a. Tē anihia nei ia tātou, tē fa’aue-roa-hia nei, ’ia « pure atu i te Metua ma te pūai hope o te ’ā’au ’ia ’ī [tātou] i teie nei aroha ».8

’Ei hi’ora’a, ’o teie ’ohipa i tupu nō te tuahine Lanett Ho Ching, e tāvini ra ’e tāna tāne fa’aipoipo, te peresideni Francis Ho Ching o te misiōni nō Hamoa Apia. Tē fa’ati’a ra te tuahine Ho Ching :

« E rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua fa’anu’u tō’u ’utuāfare i roto i te hō’ē fare na’ina’i i Laie, i Vaihī. ’Ua hāmanihia te fare vaira’a pere’o’o ’ei vāhi nohora’a nō te hō’ē ta’ata tōna i’oa ’o Jonathan. Tei pīha’i iho te fare o Jonathan i tō mātou, i te tahi atu vāhi i orahia e mātou. Nō tō mātou mana’ora’a e ’ere i te ’ohipa hape noa te tu’ura’a te Fatu iāna i pīha’i iho ia mātou, ’e fa’aoti a’era mātou e paraparau iāna nō ni’a i tā mātou mau ’ohipa ri’i ’e te melora’a i roto i te ’Ēkālesia. ’Ua au maita’i Jonathan ia mātou ’e i te haere mai nā muri i tō mātou ’utuāfare. ’Ua au ’oia i te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te ’evanelia, ’aita rā i hina’aro e fa’aō iāna i roto i te ’Ēkālesia.

« Ē pi’i roa a’enei tā māua mau tamari’i iāna, ’o ‘Tonton Jonathan’. ’A pa’ari noa ai te mau tamari’i, ’a pe’e noa Jonathan i te mau ’ohipa i tupu i roto i tō mātou ’utuāfare. ’Ua tītau manihini mātou iāna i tā mātou mau ’ōro’a mahana fa’afa’aeara’a, mahana fānaura’a, mau ’ohipa i te fare ha’api’ira’a ’e te mau ’ohipa ri’i a te ’Ēkālesia, ’e tae noa atu i te mau purera’a pō ’utuāfare ’e te bāpetizora’a o te mau tamari’i.

« I te hō’ē mahana, ’ua tāniuniu mai Jonathan. Hina’aro ’oia i te tauturu. E ma’i tihota tōna ’e ’ua pē roa hō’ē ’āvae tōna, tītauhia ’ia tāpū ’ē roa i te reira. ’Ua ’āpe’e tō māua ’utuāfare iāna i roto i terā fifi, ’e tae noa atu i te mau melo o tā mātou pāroita e ora ra nā reira. ’Ua fa’a’ohu mātou nō te tīa’i iāna i te fare ma’i, ’e ’ua hōro’ahia te mau ha’amaita’ira’a autahu’ara’a. ’A ha’api’ipi’i fa’ahou ai Jonathan i te haere, ’ua haere mātou te tahi mau tuahine nō te Sōtaiete Tauturu e tāmā i tōna nohora’a. ’Ua hāmani te mau taea’e o te autahu’ara’a i te hō’ē haerera’a i te ’ūputa tomora’a ’e te tahi tāpe’ara’a i roto i te piha hopura’a pape. I te ho’ira’a mai Jonathan i te fare, ’ua putapū roa tōna ’ā’au.

« Ha’amata fa’ahou a’era Jonathan i te mau ha’api’ira’a misiōnare. I te hepetoma nā mua a’e i te matahiti ’āpī, ’ua tāniuniu mai ’oia iā’u ma te ani : ‘E ’ohipa ānei tā ’outou i te pō nā mua a’e i te matahiti ’āpī ?’ ’Ua fa’aha’amana’o atu vau i tā mātou ’āru’i matahiti. ’Ua pāhono mai rā ’oia : ‘Tē hina’aro nei au ’ia haere mai ’outou i tō’u bāpetizora’a ! ’Ua hina’aro vau e ha’amata maita’i i teie matahiti ’āpī’. 20 matahiti te maoro, ‘haere mai e hi’o’, ‘haere mai e tauturu’ ’e ‘haere mai ’e fa’aea mai’, ’ua ineine teie vārua iti ’ia bāpetizo iāna ».

I te matahiti 2018, i te pi’ira’ahia māua ’ei peresideni misiōni, tē topatopa ra te ea o Jonathan. ’Ua tāparu māua iāna ’ia tāpe’a i te pa’ari ’ia ho’i mai māua. Fātata hō’ē matahiti ’oia i te tāpe’ara’a, tē fa’aineine ra ho’i te Fatu iāna ’ia ho’i i te fare. ’Ua fa’aru’e mai ’oia ma te hau i te ’āva’e ’Ēperēra 2019. ’Ua haere tā māua nā tamāhine i te hunara’a ma’i o tō rātou ‘Tonton Jonathan’ ’e ’ua hīmene i te hīmene tei hīmenehia i tōna bāpetizora’a.

Tē hōro’a nei au i te piti o te tītaura’a nō te manuia i te fa’a’itera’a i te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a nā roto i teie uira’a : e aha te mea e ’ana’anatae ai te ta’ata i tā ’outou tītaura’a manihini ? E ’ere ānei ’o ’outou, te hi’ora’a o tō ’outou orara’a ? E rave rahi ta’ata tei fa’aro’o ’e tei fāri’i i te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a maoti te mea tā rātou i ’apo nā mua i roto i te hō’ē melo ’aore rā te mau melo o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. ’O te huru ānei rātou i rave ia vetahi ’ē, te mea i parauhia ’e i ’ore i parauhia, te pāpūra’a i ’itehia i roto i te mau taime fifi, ’aore rā tō rātou iho hōho’a.9

’Ātīrā noa atu, e’ita e nehenehe e ’ape i te tītaura’a ’ia māramarama ’e ’ia ora i te mau parau tumu o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai ’e e fa’aitoito roa ho’i, ’ia ti’a i tā tātou anira’a ’ia ha’apa’ohia. Tē parauhia nei te reira te hōho’a mau. Mai te mea tē vai ra te here o te Mesia i roto ia tātou, e ’ite mai iho ā te ta’ata ē, e here mau tō tātou ia rātou. Mai te mea tē ’ama ra te māramarama o te Vārua mo’a i roto ia tātou, e fa’a’ama fa’ahou ā te reira i te māramarama o te Mesia i roto ia rātou.10 ’O vai ’outou, ’o te hōho’a mau ïa o tā ’outou tītaura’a manihini e haere mai e tāmata i te ’oa’oa o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia.

Te toru o te tītaura’a, ’o te fa’a’ohipa-hua-ra’a ïa i te mauha’a no te fa’afāriura’a tā te Atua i fa’ata’a nō teie tau tu’ura’a hope’a, ’oia ho’i te Buka a Moromona. E fa’a’itera’a tā te rima e nehenehe e fāfā nō te pi’ira’a peropheta o Iosepha Semita ’e e parau ha’apāpū nō te hanahana ’e te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia. ’Aita e fa’aaura’a tā te reira vauvaura’a i te fa’anahora’a tāra’ehara a te Metua i te Ao ra. ’Ōpere ’oe i te Buka a Moromona, fa’a’ite ’outou i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a.

I tōna ’āpīra’a, ’ua ha’amata’u-noa-hia Jason Olson e tōna mau fēti’i nō ni’a i te fa’aro’o keresetiano. Terā rā, e piti hoa maita’i tōna, e melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’e pinepine rātou i te paraparau nō ni’a i te tumu parau nō te fa’aro’o. Ma te fa’atura, ’ua fa’atītī’aifaro tōna nā hoa, ’o Shea ’e Dave, i te mau parau i parauhia ia Jason nō te pāto’i i te fa’aro’o ia Iesu Mesia. ’E i te hope’a, ’ua hōro’a rāua iāna i te hō’ē Buka a Moromona, ma te parau ē : « E pāhono teie buka i tā ’oe mau uira’a. E tai’o i te reira ». ’Ua ’ōtohe ri’i ’oia, ’ua fāri’i rā i te buka ’e ’ua tu’u atu ra i roto i tāna pūtē, ’e ’ua vai noa i reira e rave rahi ’āva’e. ’Ua taiā ’oia i te vaiiho i te reira i te fare e ’ite mai tōna ’utuāfare, ’e ’aita ato’a ’oia i hina’aro ’ia ’ino’ino mai ’o Shea ’e Dave mai te mea e fa’aho’i ’oia i te reira. ’E i te hope’a, ’ua fa’aoti ’oia e tūtu’i i te buka.

I te hō’ē pō, te faira pātē ahi i te hō’ē rima ’e te Buka a Moromona i te tahi, tē tūtu’i ra ’oia i te buka i fa’aro’o ai ’oia i te hō’ē reo i roto i tōna upo’o, i te nā-’ō-ra’a : « ’Eiaha e tūtu’i i ta’u buka ». Hitima’ue roa ’oia ’e fa’aea a’era. ’E i tōna mana’ora’a ē nāna noa i feruri i terā reo, ’ua tāmata fa’ahou ā i te fa’a’ama i te faira pātē ahi. ’E fa’ahou ā, ’ua tae mai te reo i tōna ferurira’a : « ’A haere i roto i tō ’oe piha ’e ’a tai’o i ta’u buka. » Vaiiho a’era Jason i te faira pātē ahi, ho’i a’era i roto i tōna piha ’e ’īriti ihora i te Buka a Moromona, ’e ’ua ha’amata i te tai’o. ’Ua tāmau ’oia i terā mahana ’e terā mahana, pinepine i te po’ipo’i roa. Tae a’era Jason i te hope’a e ’ua pure atu ra, tē nā ’ō ra ’oia : « ’Ua ’ī roa vau mai ni’a i te upo’o ē raro i te mātu’u i te Vārua… Mai te huru ’ua ’ī au i te māramarama… ’O te ’ohipa ’oa’oa roa a’e i tupu i roto i tō’u orara’a. » ’Ua ’imi ’oia ’ia bāpetizo iāna ’e ’ua riro ato’a mai ’oia ’ei misiōnare.

Penei a’e e’ita e faufa’a ’ia parau ē, noa atu ā te here mau ’e te ateate o te anira’a, e rave rahi paha, penei a’e ’o te rahira’a o te reira mau anira’a nō te fa’a’ite i te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’o tē ’ore e fāri’ihia. ’A ha’amana’o rā : e mea tano te reira anira’a nō te tā’āto’ara’a—« Hō’ē ana’e tō te ta’ata ato’a ti’ara’a i mua i te Atua » ;11 ’ua māuruuru te Fatu i te mau tauto’ora’a ato’a nā tātou, noa atu ā te pāhonora’a ; e ’ere ē, ’ua pāto’ihia te anira’a, ’ua fa’aea ato’a ïa te hoara’a ; penei a’e te ’ana’anatae ’ore nō teienei e taui roa mai ananahi. Noa atu ā te pāhonora’a, e vai noa tō tātou here.

’Eiaha roa atu e ha’amo’e ē ’ua tae mai te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a nā roto i te ’ati rahi roa ’ino ’e te fa’atusiara’a. Nō te tahi atu ïa mahana teie tumu parau. I teie mahana, tē ’oa’oa nei tātou i te mau hotu nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, hō’ē hotu rahi hau ’ē ’o te mana fa’ahou ïa e tā’amu i ni’a i te fenua ’e i ni’a i te ra’i.12 Mai tā te peresideni Gordon B. Hinckley i parau e rave rahi matahiti i ma’iri : « ’Āhani ’aita atu ā mea tei matara mai mai roto i te ’oto ’e te ’āfa’i’a ’e te māuiui o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a maori rā te mana tā’atira’a o te autahu’ara’a mo’a nō te tā’amu ’āmui i te mau ’utuāfare ē a muri noa atu, e mea hoona ïa te mau mea ato’a ».13

Te parau fafau hope nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, ’o te fa’aorara’a tāra’ehara ïa nā roto ia Iesu Mesia. ’O te Ti’a-fa’ahou-ra’a o Iesu Mesia te fa’a’itera’a ē, ’oia mau, tei iāna ra te mana nō te fa’aora tāra’ehara i te mau ta’ata ato’a e haere iāna ra—fa’aora ia rātou i te ’oto, i te parauti’a ’ore, i te mana’o tātarahapa, i te hara ’e i te pohe. E Sābati o te ’āma’a tāmara teie mahana ; hō’ē hepetoma e tae atu ai i te Pāsa. E ha’amana’o tātou, e ha’amana’o noa tātou i te mamae o te Mesia ’e tōna pohe nō te tara ’ē i tā tātou mau hara, ’e tē fa’ahanahana nei tātou i te sābati nehenehe roa o te mau sābati, te mahana o te Fatu, i te ti’ara’a ’oia mai te pohe mai. Maoti te Ti’a-fa’ahou-ra’a o Iesu Mesia, e aura’a tō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e aura’a tō te orara’a tāhuti nei, ’e i te hope’a, e aura’a tō tō tātou vaira’a.

Tē pūpū nei Iosepha Semita, te peropheta rahi nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, i tōna ’itera’a pāpū rahi hau ’ē nō tō tātou ’anotau, nō te Mesia ti’afa’ahou : « Tē ora nei ’oia ! « Nō te mea ’ua ’ite mata atu ra māua iāna, i te pae ’atau ho’i nō te Atua ».14 Tē ’āmui ha’eha’a atu nei au i tō’u ’ite i tō Iosepha ’e i tō te mau ’āpōsetolo e te mau peropheta i nā mua iāna ’e te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta i muri iāna ē, ’o Iesu nō Nazareta te Mesia i parauhia, te Tamaiti fānau tahi a te Atua ’e te Tāra’ehara ti’afa’ahou nō te mau ta’ata ato’a.

« Tē fa’a’ite pāpū nei mātou ē, ’o rātou tē tuatāpapa nā roto i te pure i te poro’i nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e ’o tē haere ho’i ma te fa’aro’o, e ha’amaita’ihia rātou ’e e noa’a tō rātou iho ’ite nō tō te reira hanahana ’e tō te reira fā e fa’aineine i te ao nei nō te Tae-piti-ra’a mai o tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia, mai tei parauhia ».15 Maoti te ti’afa’ahoura’a o te Mesia, e mea pāpū tāna i parau mai. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.