2010–2019
Aroha te tahi i te tahi mai tāna i aroha ia tātou
’Ātopa 2017


Aroha te tahi i te tahi mai tāna i aroha ia tātou

Nā roto i te tāvinira’a ’e te fa’aorera’a i tā vetahi ’ē hapa ma te aroha mau, e nehenehe tātou e fa’aorahia ’e e fāri’i i te pūai nō te upo’oti’a i tā tātou iho mau tāmatara’a.

I te tāmā’ara’a hope’a, ’ua hōro’a te Fa’aora i te hō’ē fa’auera’a ’āpī i tāna mau pipi, nā ’ō atu ra :

« E tu’u atu vau i te parau ’āpī nā ’outou, e aroha ’outou ia ’outou iho, mai iā’u e aroha atu ia ’outou na, e aroha ato’a ho’i ’outou ia ’outou iho.

« ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u, ’ia aroha ’outou ia ’outou iho ».1

’Ua fāri’i te mau pipi a te Fa’aora i te hō’ē fa’auera’a ’āpī ’ia rave i te tahi ’ohipa hau atu, te tahi ’ohipa rahi atu ā ’e te tahi ’ohipa hanahana atu ā. ’Ua ha’apotohia teie fa’auera’a ’āpī ’e teie ani-manihini-ra’a i roto i teie pereoda tumu « mai iā’u e aroha atu ia ’outou na ».

E ’ohipa te aroha ; e tāvinira’a te aroha.

« E mana’o hōhonu te aroha nō te pūpūra’a iāna, te māna’ona’ora’a ’e te aroha. Te hi’ora’a rahi nō te aroha o te Atua nō tāna mau tamari’i e ’itehia ïa i roto i te tāra’ehara hope ’ore a Iesu Mesia ».2 « I aroha mai te Atua i tō te ao », ’ua parau Ioane, « ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe te fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore ».3 Te here nō te Atua ’e te mau ta’ata tupu ’o te hō’ē ’ia fa’a’itera’a nō te mau pipi a Iesu Mesia ».4

I te mau matahiti i ma’iri a’enei, tē ha’uti ra tā māua mo’otua tamāroa matahiapo ’o Jose, 4 matahiti, ’e tā’u vahine. ’A ’ata’ata noa ai ’e ’a au noa ai rāua ’ia ha’uti ’āmui, ’ua ui atu tā māua mo’otua : « E māmā’ū, ’ua here ānei ’oe ’iā’u ? »

’Ua pāhono atu tā’u vahine iāna : « ’Ē Jose, ’ua here au ia ’oe ».

I muri iho ’ua ui atu ’oia i te tahi atu uira’a : « Nāhea ’oe e ’ite ai ē ’ua here ’oe ’iā’u ? »

’Ua fa’ata’a atu tā’u vahine iāna i tōna mau mana’o ’e ’ua parau ato’a iāna i te mau ’ohipa tāna i rave ’e te mea e ti’a iāna ’ia rave nōna.

I te tahi atu mahana, ’ua ui atu tā’u vahine i taua ā mau uira’a ia Jose, ’oia ato’a teie uira’a hōhōnu : « Nāhea ’oe e ’ite ai ē ’ua here ’oe ’iā’u ? »

Ma te pāhonora’a hara ’ore ’e te ateate, ’ua parau ’oia : « ’Ua here au ia ’oe nō te mea ’ua ’ite au i te reira i roto i tō’u ’ā’au ». Te huru here o Jose nō tōna māmā rū’au i taua mahana ra ’e i te mau mahana ato’a, e fa’a’itera’a ïa ē, te aroha ’o te hō’ē ïa tū’atira’a nō te ’ohipa ’e te mana’o hōhonu.

’Ua ha’api’i mai te ari’i Beniamina : « E inaha, e fa’a’ite atu vau ia ’outou na i taua mau mea nei, ’ia ’ite ’outou i te pa’ari ’ia ’ite ho‘i ’outou ē, ’a tāvini ai ’outou i te ta’ata nei, tē tāvini ra ïa ’outou i tō ’outou Atua ra ».5

I roto i teie nei ao mamae rahi ’e nō te mau orara’a huru rau, ’ua riro te hāponora’a i te hō’ē SMS ma te mata ’ata’ata (emoji) ’aore rā te hō’ē hōho’a ma te parau « ’ua here au ia ’oe » ’ei ’ohipa maita’i ’e te faufa’a. Teie rā tā te rahira’a o tātou e ti’a ’ia rave, ’o te vaiihora’a ïa i tā tātou mau mātini ’āfa’ifa’i i muri ’e ma tō tātou rima ’e te ’āvae, e tauturu ia vetahi ’ē i roto i te hina’aro rahi. Te aroha ’aita e tāvinira’a mai te fa’aro’o ïa ’aita e ’ohipa ; e mea pohe te reira.

E fa’a’orera’a hapa te aroha

Te here mau o te Mesia, ’oia ho’i te aroha,6 ’aita te reira e fa’auru noa ia tātou ’ia ’ohipa ’e ’ia pūpū i te tāvinira’a, e fāri’i ato’a rā i te pūai ’ia fa’a’ore i te hapa, noa atu te huru ’ohipa. Hina’aro vau e fa’a’ite atu i te hō’ē ’ohipa tei taui iā’u ’e i tō’u orara’a. ’Ua fa’ati’a ’o Ted ’e ’o Sharon, te mau metua o Cooper i rotopū ia tātou nei, ’ia fa’a’ite au vau i te ’ohipa i tupu i tō rātou ’utuāfare e iva matahiti i ma’iri a’enei. E fa’ati’a atu vau i teie ’ohipa mai te au i te fa’ati’ara’a a Ted, te metua tāne o Cooper :

I te 21 nō ’ātete 2008, te mahana mātāmua o te ha’api’ira’a, tē tīa’i ra nā tua’ana e toru o Cooper, ’o Ivan, Garrett ’e ’o Logan i te tāpe’ara’a pere’o’o utara’a tamari’i. ’O Cooper ra, e 4 matahiti, tei ni’a ïa i tōna pere’o’o ta’ata’ahi, tā’u vahine ’o Sharon, tē haere ra nā raro.

Tei te tahi pae tā’u vahine ’e ’ua pi’i atu ia Cooper ’ia haere mai nā ni’a i te purumu. I te reira taime, ’ua tāviri marū noa te hō’ē pere’o’o i te pae ’aui ’e ’ua tere nā ni’a ia Cooper.

’Ua fāri’i au i te hō’ē niuniu nā te hō’ē ta’ata tupu ma te parau ē ’ua ū Cooper i te pere’o’o. ’Ua haere ’oi’oi au i te vāhi tāpe’ara’a pere’o’o nō te hi’o iāna. Tē tārava ra Cooper i ni’a i te matie, tē fifi ra i te huti i tōna aho, ’aita rā e pēpē e ’itehia ra.

’Ua tūturi au i pīha’i iho ia Cooper ’e ’ua parau vau i te tahi parau fa’aitoito mai teie : « ’Eiaha e ha’ape’ape’a. Tāpe’a noa ». I te reira taime ’ua tae mai tō’u tīa’i pupu tahu’a rahi, ’o Nathan, ’e tāna vahine. ’Ua parau mai tāna vahine ’ia hōro’a māua ia Cooper i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a. ’Ua tu’u atu māua i tō māua rima i ni’a i te upo’o o Cooper. ’Aita vau e ha’amana’o ra i te mau parau tā’u i parau i roto i te ha’amaita’ira’a, tē ha’amana’o pāpū ra rā vau tei reira te tahi atu mau ta’ata nā pīha’i iho ia mātou, ’e i te reira iho ā taime ’ua ’ite au e fa’aru’e mai ’o Cooper.

’Ua ’āfa’ihia Cooper i te fare ma’i nā ni’a i manu tautau nā te reva, ’e ’ua pohe iho ā. ’Ua tae mai te mana’o ē tē parau mai ra te Metua i te Ao ra iā’u ē, ’ua oti tā’u ti’a’aura’a i te fenua nei ’e tei roto ’o Cooper i tāna aupurura’a.

’Ua fa’aea mātou i te tahi tau taime ri’i ’e ’o Cooper i te fare ma’i. ’Ua fa’aineine te mau rave ’ohipa iāna, ’ia nehenehe ia mātou ’ia tāpe’a ’e ’ia aroha hope’a iāna, ’e ’ua fa’ati’a mai rātou ia mātou ’ia rave i te taimeato’a tā mātou i hina’aro ’e ’ōna, nō te tāpe’a iāna mai tā mātou e hina’aro.

I ni’a i te purumu ho’ira’a, ’ua ’oto rahi tā’u vahine ’e ’o vau, ’ua hi’o māua ia māua ’e ’ua ha’amata i te paraparau nō te tamaiti i fa’ahoro i te pere’o’o. ’Aita māua i mātau iāna, noa atu ē tē fa’aea ra ’oia i te tahi noa atu purūmu ’e tei roto i te ’ōti’a o tō mātou vāhi fa’aera’a.

I te mahana i muri iho e mea fifi roa nō mātou, nō te mea ’ua māuiui rahi roa mātou. ’Ua topa turi au ’e ’ua pure i te pure ha’eha’a mau ’aita roa vau i pūpū a’enei. ’Ua ani au i te Metua i te Ao ra nā roto i te i’oa o tō’u Fa’aora ’ia rave ’ē atu tō’u māuiui teimaha. ’Ua nā reira ’oia.

I muri mai, i taua mahana ra, ’ua fa’atupu te hō’ē tauturu nō tō mātou peresidenira’a titi i te hō’ē fārereira’a ’e te taure’are’a—te ta’ata fa’ahoro pere’o’o—’e tōna nā metua i te fare o terā tauturu. ’Ua tīa’i māua Sharon i te tamaiti ’e tōna nā metua ’ia tae mai. I te matarara’a te ’ōpani, ’ua fārerei māua ia rātou nō te taime mātāmua. ’Ua muhumuhu mai tō’u ’episekōpo i tō’u tāri’a : « ’A haere ». ’Ua haru māua Sharon ’iāna ma te tauahi aroha. ’Ua ta’i mātou pā’āto’a e au ra ē e taime roa. ’Ua parau māua iāna ē, ’ua ’ite māua i te ’ohipa tei tupu, ’o te hō’ē ïa ’ati hape.

’Ua riro te reira ’ei semeio nō māua Sharon, te mana’o i roto ia māua i terā taime, ’e te mana’o i teienei ā mahana. Nā roto i te aroha o te Atua, ’ua ti’a ia māua ’ia rave i te ’ē’a rahi, te ’ē’a pāpū, te ’ē’a hō’ē roa ’e ’ia here i teie taure’are’a maita’i.

’Ua vai fātata noa mātou iāna ’e tōna ’utuāfare i te roara’a o te mau matahiti. ’Ua fa’a’ite mai ’oia ia māua i te mau taime rahi o tōna orara’a. ’Ua haere ato’a atu māua i te hiero nā muri iāna ’a fa’aineine ai ’oia nō tāna misiōni.7

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ’ite ’o Ted ma te fē’a’a ’ore ē ’ua here tō tātou Metua i te Ao ra ia tātou. ’Ua ’ite ’oia ē te roa’ara’a ’ia fa’a’ore i te hara, ’e ’ia ha’amāmā iāna ’iho mai teie te huru, e mea au maita’i ïa mai te matarara’a hara. Teie au maita’i nō roto mai ïa i te pe’era’a i te hi’ora’a o tō tātou Hi’ora’a Maita’i rahi. I roto i te Buka a Moromona, ’ua fa’ahiti Alama nō te Fa’aora ē : « ’E e haere atu ’oia ma te fa’a’oroma’i i te māuiui, ’e te ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a ra ; ’e e nā reira ’oia ’ia fa’ati’ahia te parau tei nā ’ō maira ē, e rave ’oia i te māuiui ’e te mau ma’i o tāna mau ta’ata iāna iho ».8

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, auē ïa ’ā’amu fa’ahiahia nō te aroha mau ’e te fa’aorera’a hapa. E nehenehe ato’a tātou e fāri’i i te ’oa’oa ’e te poupou ’a tāvini ai ’e ’a fa’aore ai i te hapa a vetahi ’ē. E parau pinepine Georgy, te tahi atu o tā māua mau mo’otua tamāroa : « Mai te aha te huru tō tātou ’utuāfare ? » ’E e pāhono ’oia : « E ’utuāfare ’oa’oa tātou ! »

’Ua a’o mai te peresideni Thomas S. Monson ia tātou ma te parau ē : « E mata na tātou i te hi’opo’a i tō tātou orara’a ’e ’ia fa’a’oti e pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora nā roto i te rirora’a ’ei ta’ata maita’i ’e te here ’e te aroha ».9

’Ua ’ite au ē ’ua here tō tātou Metua i te Ao ra ’e tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia ia tātou ’e ’ua ineine rāua i te tauturu ia tātou ’ia rave mai te au i te arohara’a tātou te tahi ’e te tahi, mai tā rāua i aroha ia tātou. ’E ’ua ’ite au ē nā roto i te tāvinira’a ’e te fa’aorera’a i tā vetahi ’ē hapa ma te aroha mau, e nehenehe tātou e fa’aorahia ’e e fāri’i i te pūai nō te upo’oti’a i tā tātou iho mau tāmatara’a. ’E tē nā reira nei au nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.