2010–2019
Te pane ra o tei pou mai mai te ra’i
’Ātopa 2017


Te pane ra o tei pou mai mai te ra’i

Mai te mea e hia’ai tātou i te pārahi i roto i te Mesia ’e ’ia pārahi mai ’Oia i rotopū ia tātou, e tūtava ïa tātou i te huru mo’a.

Te mahana i muri a’e i tō Iesu fa’a’amura’a i nā pae tauasini ta’ata i Galilea, nā roto i te rāve’a temeio, e « pae noa pane, ’e piti ho’i i’a »,1 ’ua a’o fa’ahou ’Oia i te mau ta’ata i Kaperenaumi. ’Ua ’ite te Fa’aora ē e mea rahi a’e tō te mau ta’ata hina’aro i te ’amu i te mā’a i tō rātou ’ana’anatae i Tāna mau ha’api’ira’a ’e te mau temeio.2 Nō reira, ’ua tāmata ’Oia i te parau atu ia rātou nō ni’a i te faufa’a rahi a’e o te mā’a e ti’a i te vaira’a e tae noa atu i te ora mure ’ore, ’o tā te Tamaiti a te ta’ata e hōro’a mai nā ’outou na ».3 ’Ua parau Iesu :

« ’O vau te pane ora.

« I ’amu nā tō ’outou hui metua i te mana i te medebara ra e pohe atura.

« ’O teie te pane tei pou mai mai te ra’i mai, tā te ta’ata e ’amu, ’e e ’ore e pohe.

« ’O vau te pane ora o tei pou mai mai te ra’i : ’O te ’amu i teie nei pane, e ti’a ïa i te orara’a ; o tā’u pane e hōro’a atu o tō’u ïa tino, o tā’u ïa e hōro’a ’ei ora nō tō te ao ».4

’Aita te feiā tei fa’aro’o atu i te Fa’aora i ta’a i te aura’a o Tāna parau, o tei mana’o e fa’ahitira’a te reira nō te pae tino noa. Ma te pāhono-vahavaha-atu i taua mana’o ra, ’ua ui a’era rātou, « ’E aha teie ta’ata e ti’a ai ’ia hōro’a i tōna tino e ’amu ? »5 ’Ua parau fa’ahou atura Iesu :

« ’Āmene, ’āmene, e parau atu vau ia ’outou, ’ia ’ore ’outou ’ia ’amu i te tino ’o te Tamaiti a te ta’ata nei, ’e ’ia ’ore ho’i ’ia inu i tōna toto, ’aore ïa e ’ora i roto ia ’outou.

« ’O te ’amu i tō’u tino ’e te inu i tō’u toto, e ora mure ’ore tōna, e nā’u ’oia e fa’ati’a fa’ahou iāna ia tae i te mahana hope’a ra.

« ’E mā’a mau tō’u tino ’e e inu mau tō’u toto ».6

I muri iho ’ua fa’a’ite mai ’Oia i te aura’a hōhonu nō Tāna ra parabole :

« ’O te ’amu i tō’u tino, ’e ’o tei ’inu i tō’u toto, ’e ti’a ïa i te ’atira’a mai iā’u, ’e e ti’a ho’i au i te ’atira’a atu Iāna.

« Mai te Metua ho’i e ora ra, o tei tono mai iā’u nei ra, ’e tē ora nei ho’i au i te Metua; ’oia ato’a tei ’amu iā’u nei, e ora ïa iā’u ».7

E ’aita ā i noa’a i te feiā tei fa’aro’o atu Iāna i te aura’a nō tā Iesu i parau, ’e, « e rave rahi… i fa’aro’o i taua parau nei, i nā ’ō ē, e parau ri’ari’a teie, e ’itea ’ia vai ? […] [’E] fa’aru’e mai ra te hō’ē pae rahi pipi Iāna i reira ra, ’aita mai ra i pe’e fa’ahou iāna ra ».8

Tē ’amura’a i Tōna tino ’e te inura’a i Tōna toto ’e hō’ē ïa rāve’a fa’a’itera’a e nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia ’āfa’i roa mai i te Fa’aora i roto i tō tātou nei orara’a—i roto i tō tātou iho huru ta’ata—’ia hō’ē tātou. Nāhea teie e tupu ai ?

A tahi, e ta’a ia tātou ē nā roto i te fa’atusiara’a i Tōna tino ’e Tōna toto, ’ua ’aufau te Mesia nō tā tātou mau hara ’e ’ua upo’oti’a i ni’a i te pohe, i te pae tino ’e te pae vārua.9 I reira ïa tātou e ’amu ai i Tōna ra tino ’e inu ai i Tōna ra toto ’ia fāriʼi anaʼe tātou i te mana ’e te ha’amaita’ira’a nā roto mai i Tāna Tāra’ehara ra.

Tē fa’a’ite nei te ha’api’ira’a tumu ’a te Mesia i te mea e ti’a ia tātou ’ia rave nō te fāri’i i te aroha tāra’ehara. O te ti’aturi ïa ’e tē fa’aro’o i te Mesia, ’ia tātarahapa ’e ’ia bapetizohia, ’e ’ia fāri’i i te Vārua Maita’i, « ’e i muri iho e tae mai ai te fa’a’orera’a i tā ’outou mau hara i te ’auahi ’e te Vārua Maita’i ».10 Teie te ’ūputa, e noa’a ai ia tātou te aroha tāra’ehara ’a te Fa’aora ’e te ’ē’a ’āfaro ’e te piriha’o e tae atu ai i Tōna ra bāsileia.

E tēnāna, ’ia haere ti’a ’outou i mua ma te ’oa’oa i te ’ite i te parau a te Mesia, ma te tāpe’a ho’i ē tae noa atu i te hope’a ra, inaha, tē nā ’ō mai ra te Metua, E ora mure ’ore tō ’outou i reira ra.

« ’E teie nei ho’i, o te rāve’a teie a te Mesia ra, e teie ana’e te rāve’a ’ora mau a te Metua, ’e tā te Tamaiti, ’e tā te Vārua Maita’i ho’i, hō’ē roa Atua ïa, e te vai māite ».11

E mea nehenehe ’ia hi’ohia te tāpa’o o te ’ōro’a nō te Tāmā’ara’a a te Fatu. Tē fa’ahōho’a nei te pane ’e te pape i te tino ’e te toto ’o ’Oia tei riro te Pane Ora ’e te Pape Ora,12 o tē fa’aha’amana’o ’u’ana ia tātou i te ho’o o Tāna i ’aufau nō te fa’aora ia tātou. ’Ia vāhi-ana’e-hia te pane, e ha’amana’o ïa tātou i te tino māhae ’o te Fa’aora. ’Ua parau nā ’o Elder Dallin H. Oaks ē, « nō te mea i vāhihia ’aore rā i ’ōfatifatihia te reira, ’ua riro ïa te tufa’a tāta’itahi o te faraoa ’ei mea hō’ē, ’oia ato’a nō te mau ta’ata o te rave i te reira e mea hō’ē ato’a. E hara ta’a ’ē tā tātou pā’āto’a nō te tātarahapa.E mau hina’aro ta’a ’ē tō tātou pā’āto’a ’ia ha’apūaihia nā roto i te Tāra’ehara a te Fatu o Iesu Mesia, o tā tātou ïa e ha’amana’o i roto i teie ’ōro’a ».13 ’Ia inu tātou i te pape, e ha’amana’o tātou i te toto o tāna i ha’amani’i i Getesemane ’e i ni’a i te sātauro ’e tōna mana ha’amo’a.14 Te ’itera’a ē « e ’ore te mea vi’ivi’i e ō i roto i tōna basileia », ’e fa’aoti ïa tātou i te ’āmui atu i rotopū ia ratou « tei mā tō rātou ’ahu i te toto ’o te Fa’aora, nō tō rātou fa’aro’o, ’e te tātarahapa i te tā’āto’ara’a o tā rātou mau hara, ’e tō rātou tāmau-maite-ra’a e tae noa atu i te hope’a ».15

’Ua ’āparau nā vau nō ni’a i te fāri’ira’a i te aroha tāra’ehara a te Fa’aora nō te ’īriti ’ē atu i tā tātou mau hara ’e te vi’ivi’i o taua mau hara ra i roto ia tātou. Tera rā tē vai atu ra ā te aura’a faufa’a rahi nō te ’amura’a i Tōna tino ’e te inura’a i Tōna toto, o te fa’ahaerera’a ïa i roto ia tātou te mau maita’i ’e te huru ’o te Mesia, i te vaiihora’a i te huru ta’ata ’e iā riro ’ei Feiā Mo’a « nā roto i te tāra’ehara o te Fatu o Iesu Mesia ».16 ’A rave ai tātou i te pane ’e te pape nō te ’ōro’a i te mau hebedoma ato’a, e mea maita’i ïa ’ia feruri tātou, e nāhea tātou e fa’ahope roa ai i te fa’ahaere i Tōna huru ’e te hi’ora’a nō Tōna orara’a hara ’ore i roto i tō tātou orara’a ’e tō tātou huru. E’ita e nehenehe ia Iesu ’ia aufau i te mau hara a vetahi ’ē maori rā e mea hara ’ore ’Oia iho. Nō te mea ho’i ē ’aita e tītaura’a tā te parau-ti’a i ni’a Iāna, ’ua nehenehe ïa Iāna ’ia mono atu ia tātou nō te fa’ati’a i te parau-ti’a ’e ’ia hōro’a i te aroha i muri iho. ’A ha’amana’o ai ’e ’a fa’atura ai tātou i Tāna tusia tāra’ehara, ’e ti’a ïa ia tātou ’ia hi’opo’a ato’a i Tōna orara’a hara ’ore.

E tītau te reira ’ia tauto’o pūai tātou. E’ita e nehenehe ia tātou ’ia fa’aea noa i roto i tō tātou iho huru, e ti’a rā ia tātou ’ia nu’u tāmau noa i mua i te « fāito ra i te ’ī ’o te Mesia i te rahi ».17 Mai te metua tāne ’o te ari’i Lamoni i roto i te Buka a Moromona, ’e ti’a ia tātou ’ia ineine i te ha’apae atu i tā tātou mau hara ato’a,18 ’e ’ia fa’atūtonu i ni’a i te mea tā te Fatu e tītau nei ia tātou iho ’e i te tā’āto’ara’a.

’Aita i maoro a’e nei, ’ua fa’ati’a mai te hō’ē hoa i te hō’ē ’ohipa tei tupu iāna ’a tāvini ai ’oia ’ei peresideni misioni. ’Ua tāpūhia ’oia ’e ’ua tītauhia iāna ’ia fa’afa’aea e rave rahi mau hebedoma. I tōna fa’afa’aeara’a, ’ua rave ’oia i te taime nō te feruri i ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a. I te hō’ē avatea ’a feruri ai ’oia i ni’a i te mau parau a te Fa’aora i roto i te 3 Nephi pene 27, ’ua vare’a a’era ’oia i te ta’oto. Teie te ’a’amu tāna i fa’ahiti :

« ’Ua ma’iri au i roto i te hō’ē moemoeā ē i roto i te reira ’ua noa’a iā’u te hō’ē hi’ora’a pāpū maita’i nō ni’a i tō’u orara’a. ’Ua fa’a’itehia mai iā’u tā’u mau hara, te mau mā’itira’a ’ino, te mau taime… ’aita vau i fa’a’oroma’i i te mau ta’ata, ’e te ’orera’a vau i parau ’aore rā i rave i te mau mea maita’i… ’Ua fa’a’itehia mai iā’u… te hōho’a o tō’u nei orara’a i roto i te tahi noa nau minuti e au rā ē mea roa atu ā te reira. ’Ua ara mai au, ’ua māere ’e… ’ua tūturi ihora vau i piha’i iho i tō’u ro’i ’e ’ua ha’amata i te pure, nō te ani ’e ’ia fa’a’orehia tā’u mau hara, mā te hōhora atu i te mau mana’o o tō’u ’ā’au mai tei ’ore roa i ravehia e au nā mua atu.

« Hou te moemoeā, ’aita vau i ’ite ē e hina’aro rahi tō’u ’ia tātarahapa. ’Ua fa’a’ite-māramarama-maitai-hia mai iā’u tā’u mau hape ’e mau paruparu ’e e au ra e rave rahi milioni kilometera tō’u āteara’a i te huru mo’a ’e te maita’i ’o te Atua. I roto i tā’u pure i taua ahiahi ra, ua fa’a’ite au i tō’u māuruuru hohonu i te Metua i te Ao ra ’e i te Fa’aora mā tō’u ’ā’au atoa nō te mea tā Rāua i rave nō’u ’e nō te mau aura’a tā’u e fa’aherehere nei ’e tā’u vahine fa’aipoipo ’e te mau tamari’i. ’A tuturi ai au i raro, ’ua fāri’i ato’a vau i te here ’e te aroha ’o te Atua tei ’ite-roa-hia, noa atu tō’u parau-ti’a ’ore…

« ’E nehenehe tā’u e parau ē ’ua taui au mai taua mahana mai ā… ’Ua tāui tō’u ’ā’au… Te mea tei tupu i muri mai, ’ua rahi ïa tō’u hina’aro ’ia aroha ’e ’ia here ia vetahi ’ē, mā te ’āpitihia atu i te mana’o rū ’ia poro i te ’evanelia… ’Ua nehenehe iā’u ’ia rahi atu ā i te mau poro’i nō te fa’aro’o, te ti’aturi, ’e te hōro’ara’a o te tātarahapa tei ’itehia i roto i te Buka a Moromona ’eiaha mai na mua a’e ».19

E mea faufa’a rahi ’ia ’ite ē ’aita teie heheura’a ’ū’ana tā teie ta’ata maita’i i fāri’i nō ni’a i tāna mau hara i ha’aparuparu ’aore rā i arata’i atu iāna i te tapineva. ’Ē ! ’ua ’ite ’oia i te tahi māerera’a ’e te ’oto. ’Ua ’ite maita’i ’oia ē ’ua ti’a iāna ’ia tātarahapa. ’Ua fa’aha’eha’ahia ’oia ’e ’ua ’ite ’oia i te māuruuru, te hau ’e te ti’aturi maoti ’o Iesu Mesia, « te pane ora o tei pou mai mai te ra’i ».20

’Ua parau tō’u hoa nō te āteara’a o tāna i ’ite i roto i tōna moemoeā i rōpū i tōna orara’a ’e te mo’ara’a o te Atua. Te ha’amo’ara’a, o te parau tano ïa. Te aura’a ’ia ’amu i te tino ’e ’ia inu i te toto ’o te Mesia o te tītaura’a ïa i te ha’amo’ara’a. ’Ua fa’aue mai te Atua, « ’Ia maita’i ’outou, te maita’i nei ho’i au ».21

’Ua a’o mai Enoha ia tātou, « nō reira ’a ha’api’i atu i tā ’outou mau tamari’i ē, ’ia tātarahapa te ta’ata ato’a, i te mau vāhi ato’a, e ti’a ai; e ’ia ’ore rā, e ’ore ïa e noa’a ia rātou te bāsileia ’o te Atua, ’aore ho’i te mea vi’ivi’i e pārahi i reira, ’e ’aore ato’a e pārahi i mua iāna ; nā roto ho’i i te reo ’o Adamu, ’o te Ta’ata Mo’a, tōna i’oa ; ’e te i’oa ’o Tāna Fanau Tahi, te Tamaiti a te Ta’ata, ’oia ’o Iesu Mesia, e Ha’ava parau-ti’a, o te tae mai i te ’āfa ti’a o te mau tau ».22 ’Ei tamari’i ri’i, ’ua uiui au nō te aha ’ua pi’i-pinepine-hia ’o Iesu i roto i te Faufa’a ’Āpī (’e ’ua fa’ahiti ato’a ’Oia Iāna iho) te Tamaiti a te ta’ata, ’ia riro mau ana’e mai ’Oia te Tamaiti a te Atua, ’ua ha’amāramarama maita’i mai te parau a Enoha ē ’ua riro teie mau fa’ahitira’a parau ’ei ’itera’a nō Tōna huru atua ’e te mo’a—’O ’Oia te Tamaiti a te Ta’ata nō te Mo’a, te Atua te Metua.

Mai te mea e hia’ai tātou i te pārahi i roto i te Mesia ’e ’ia pārahi mai ’Oia i rotopū ia tātou,23 e tūtava ïa tātou i te huru mo’a i te tino ʼe te vārua.24 E ʼimi tātou i te reira i roto i te hiero i niʼa i te reira i pāpaʼihia ai « ha’amoʼahia i te Fatu ». E ’imi tātou i te reira i roto i tō tātou mau fa’aipoipora’a, mau fare, ’e mau ’ūtuāfare. E ’imi tātou i te reira i te mau hebedoma ato’a ’a ’oa’oa ai tātou i te mahana mo’a ’o te Fatu.25 E ’imi ato’a tātou i roto i te mau mea ha’iha’i o te orara’a nei : tā tātou mau parau, tō tātou mau ’ahu, tō tātou mau mana’o. Mai tā te peresideni Monson i parau, « e hotu tātou nō te mau mea ato’a tā tātou e tai’o nei, te mau mea ato’a tā tātou e hi’o nei, te mau mea ato’a tā tātou e fa’aro’o nei ’e te mau mea ato’a tā tātou e feruri nei ».26 E ’imi tātou i te huru mo’a a rave ai tātou i tā tātou sātauro i te mau mahana ato’a.27

’Ua parau mai te tuahine Carol F. McConkie ē, « Tē ’ite nei tātou i te rau o te mau tamatara’a, te mau fa’ahemara’a ’e te mau ’ati rahi o te nehenehe e fa’aātea ’ē ia tātou i te ’ohipa vi’ivi’i ’ore ’e te pōpouhia i mua i te Atua. E hōro’a rā te orara’a tāhuti nei i te rāve’a ’ia mā’iti i te huru mo’a. Mea pinepine roa ē nā te mau fa’atusiara’a tā tātou e rave nō te ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a e ha’amo’a ia tātou ».28 ’E e ’āpiti ato’a atu vau i te mau tusia tā tātou e rave nei i te tāvinira’a tā tātou e hōro’a nei.

’Ua ’ite tātou ē « ’a tāvini ai [tātou] i te ta’ata nei tē tāvini ra ïa [tātou] i tō [tātou] Atua ». 29 ’E ’ua fa’aha’amana’o mai te Fatu ia tātou ē, e mea faufa’a mau taua tāvinira’a rā i roto i Tōna orara’a ’e Tōna huru ta’ata : « ’Aita ato’a ho’i te Tamaiti a te ta’ata nei i haere mai ’ia tāvinihia ōna, ’ei tāvini rā ’e ’ia hōro’a i tōna ora ’ei ho’o nō te ta’ata e rave rahi ».30 ’Ua ha’apii mai te peresideni Marion G. Romney ē, « E ’ere te tāvinira’a mai te hō’ē ’ohipa e fa’a’oroma’ihia i ni’a i teie fenua ’ia roa’a ho’i ia tātou te ti’ara’a ’ia ora i roto i te bāsileia tiretiera. Te tāvinira’a, ’o te taura ïa e hāmanihia ai te hō’ē orara’a fa’ateiteihia i roto i te bāsileia tiretiera ».31

’Ua tohu Zekaria ē i te mahana o te fa’aterera’a mileniuma a te Fatu, e ’ite-ato’a-hia i ni’a i te mau oe o te mau pua’ahoro fenua te pāpa’ira’a, « ’ei maita’i nō Iehova ».32 I roto i taua vārua ra, i pia ai te Feia Mo’a pionie i roto i teie mau ’āfa’a taua ha’amana’ora’a ra, « ha’amo’ahia i te Fatu », i ni’a i te mau mea ato’a ’aore rā te mau mea faufa’a ’ore ’e i nia ato’a i te mau mea tei tū’atihia ’e te ha’apa’ora’a fa’aro’o. ’Ua pāpa’ihia i ni’a i te mau hāpaina ’e te mau mereti nō te ’ōro’a, ’e ’ua nene’ihia i ni’a i te mau parau fa’atōro’ara’a ’a te mau Hitu ’Ahuru, ’e i ni’a i te hō’ē reva a te Sōtaite Tauturu. ’Ua ’ite-ato’a-hia te parau « Ha’amo’ahia i te Fatu » i ni’a i te mau ha’amāramarama fa’a’ite’itera’a ’a te Ta’atira’a Ho’o Tao’a ’a Ziona, the Fare To’a ZCMI. ’Ua ’itehia te reira i ni’a i te ’upo’o o te hō’ē hāmara ’e i ni’a i te hō’ē pahu’Ua nana’ohia « Ha’amo’ahia i te Fatu », i ni’a i te mau tāpe’a ’ōpani o te fare ’o Brigham Young. E mea huru ma’ama’a paha nō te tahi mau ta’ata teie mau fa’ahitira’a nō ni’a i te huru mo’a i ni’a i te mau vāhi māere ’aore rā tei mana’o-’ore-hia, tē fa’a’ite mai nei rā te reira i te huru tāmau ’e te onoono ’o tō tātou fa’atumura’a i ni’a i te huru mo’a.

Hōho’a
Hāpaina nō te ’ōro’a
Hōho’a
Merēti nō te ’ōro’a
Hōho’a
Ha’amāramarama fa’a’ite’itera’a nō te fare toa ZCMI
Hōho’a
Hāmara
Hōho’a
Pahu
Hōho’a
Tāpe’a ’ōpani

Te aura’a nō te ravera’a i te tino ’o te Fa’aora ’e te inura’a i Tōna toto o te tu’ura’a atu ïa i rāpae au i tō tātou mau orara’a te mau mea ato’a o te ore e tano i te hō’ē huruMesia ’e te fa’arirora’a i Tōna mau maita’i ’ei maita’i nō tātou iho. Teie ïa te aura’a ’ā’ano nō te tātarahapara’a : ’eiaha noa te fāriu-’ē-ra’a atu i te mau hara tahito e « hō’ē ato’a rā fāriura’a o te ’ā’au ’e te hina’aro i te Atua »33 mā te haere atu i mua. Mai tei tupu i tō’u nei hoa i roto i tāna moemoeā heheuhia, e fa’a’ite mai ïa te Atua ia tātou i tō tātou mau hapa ’e te mau paruparu, ’e e tauturu ato’a mai rā ’Oia ia tātou ’ia fa’ariro i te paruparu ’ei pūai.34 Mai te mea e ui tātou mā te ’ā’au tae, « e aha te toe ra iā’u ? »35 E’ita ’Oia e vaiiho ia tātou ’ia feruri noa, e pahono mai rā ’Oia nō tō tātou maita’i. ’E e hōro’a ’Oia ia tātou i te tia’ira’a.

E tūtavara’a ’ū’ana, ’e e mea ri’ari’a mau mai te mea o tātou ana’e i roto i tā tātou tūtavara’a. Te parau mau hanahana, ’e ’ere ïa o tātou ana’e ra. Tei ia tātou ra te aroha mure ’ore ’o te Atua, te maita’i ’o te Mesia, te tāmahanahanara’a ’e te ’arata’ira’a ’a te Vārua Maita’i, ’e te auhoara’a ’e te fa’aitoitora’a ’a te mau hoa Feia Mo’a i roto i te tino ’o te Mesia. ’Eiaha tātou e fa’aea noa i te vāhi tei reira tātou, ’eiaha ato’a rā tātou e ha’aparuparu. Mai te hō’ē hīmene ’ōhie o te ani mai ia tātou ’ia feruri :

Rave te taime ’ia mo’a, tē rū nei te ao ;

rave te taime mo’emo’e ato’a ’e o Iesu ana’e.

Ma te ’imira’a ia Iesu, mai iāna ’outou e riro ai ;

tō ’outou mau hoa i roto i tō ’outou huru, e ’itehia ïa tōna huru.36

Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia, « ’te pane ora o tei pou mai mai te ra’i »,37 ’e « ’o te ’amu ī [Tōna] tino ’e te inu i [Tōna] toto, ’e ora mure ’ore ïa tōna »,38 i te i’oa ’o Iesu Mesia, ’āmene.