2010–2019
Te Fa’anahora’a ’e te Poro’i
’Ātopa 2017


Te Fa’anahora’a ’e te Poro’i

Te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare, ’o te ha’apāpū-fa’ahou-ra’a ïa te Fatu i te mau parau mau o te ’evanelia tītauhia nō te turu ia tātou i roto i te mau tāmatara’a i ni’a i te ’utuāfare i teienei.

Mai tei ’ite-pāpū-hia i roto i te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare, ’ua ha’amaita’ihia te mau melo o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei i te ha’api’ira’a tumu ta’a ’ē hō’ē roa ’e te huru hi’ora’a ta’a ’ē i teie nei ao. Tē rave nei tātou i te mau ’ohipa o te ao e rave rahi, ma te manuia, nō te tahi rā mau tumu parau, e ha’apae tātou nō te mea tē ’imi ra tātou ’ia pe’e i te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia ’e a tāna mau ’āpōsetolo, tō tahito ra ’e tō teie nei anotau.

I.

Tē fa’a’ite nei Iesu i roto i te hō’ē parabole nō te feiā « i fa’aro’o » i te parau ’e « ’aita atura i hotu mai » i te « hō’ene[ra’a] te parau » i « te tītau rahi i tō teie nei ao ra, ’e te ha’avare o te tao’a » (Mataio 13:22 I te tahi atu mahana, ’ua fa’atītī’aifaro Iesu ia Petero nō te ’orera’a e au « i tā te Atua ra, ’o tā te ta’ata rā », ’a nā ’ō ai : « E aha tā te ta’ata faufa’a i noa’a, ’ia noa’a iāna te tao’a ato’a o teie nei ao, ’ia ’ere ’oia i tōna ora ? » (Mataio 16:23, 26). I tāna ha’api’ira’a hope’a i te tāhuti nei, ’ua parau ’oia i tāna mau ’āpōsetolo : « ’Ahiri ’outou nō teie nei ao, e au mai teie nei ao i tōna iho : nō te mea rā e ’ere ’outou i tō teie nei ao… e riri mai ai teie nei ao ia ’outou » (Ioane 15:19; hi’o ato’a Ioane 17:14, 16

Nā reira ato’a, tē fa’a’ohipa pinepine nei te mau pāpa’ira’a a te mau ’āpōsetolo mātāmua o Iesu i te hōho’a nō te « ao » ’ei fa’ahōho’ara’a i te mea e pāto’i i te mau ha’api’ira’a a te ’evanelia. « ’Eiaha e fa’aau atu i teie nei ao » (Roma 12:2), ’ua ha’api’i te ’āpōsetolo Paulo. « ’O te pa’ari ho’i o teie nei ao, e mea ma’ama’a ïa i te Atua » (1 Korinetia 3:19). ’E ’ua fa’aara ’oia : « E ara ’o te riro noa atu ’outou… i te parau tutu’u a te ta’ata nei, mai te ’ā ri’i a teie nei ao ra, ’aore i au i tā te Mesia ra » (Kolosa 2:8). ’Ua ha’api’i te ’āpōsetolo Iakobo ē, « ’o te hina’aro o teie nei ao, ’o taua au ’ore ïa i te Atua ra[.] ’O tei tītau ē ’ei tau’a ’oia nō teie nei ao… e ’enemi ïa nō te Atua » (Iakobo 4:4).

Tē fa’a’ohipa nei te Buka a Moromona i teie hōho’a nō te pāto’ira’a a « tō te ao ». ’Ua tohu Nephi nō ni’a i te moura’a hope’a o « tei fa’ati’ahia ’ia riro ’ei mea hi’o-maita’i-hia e te mata o tō te ao, ’e tei ’imi… i te mau mea o teie nei ao » (1 Nephi 22:23; hi’o ato’a 2 Nephi 9:30 ’Ua fa’ahapa Alama i te feiā tei « ahaaha roa… i te mau mea ma’ama’a o teie nei ao » (Alama 31:27). Tē fa’a’ite nei te ’ōrama a Lehi ē, e fa’aruru te feiā ’imi i te pe’e i te ’auri, te parau a te Atua, i te pāto’ira’a a tō te ao. Te feiā i roto i te « fare rahi ’e te ’ā’ano » tā Lehi i ’ite, tē « tāhitohito ra ’e tē amuamu ra » (1 Nephi 8:26-27, 33). I roto i tāna ’ōrama tātarara’a i teie, ’ua ha’api’i Nephi ē, teie fa’ao’ō’ora’a ’e teie pāto’ira’a, nō roto mai ïa i « te tia’a rahi ta’ata o te ao nei… ’o te ao ïa ’e tōna parau pa’ari ho’i… ’o te te’ote’o ïa o te ao nei » (1 Nephi 11:34-36).

Hōho’a
Hōho’a nō te peresideni ThomasS. Monson.

E aha te aura’a o teie mau fa’aarara’a ’e te fa’auera’a ’eiaha ’ia riro nō « tō te ao », ’aore rā te fa’auera’a i teie anotau e « fa’aru’e… i te ao nei » ? (PH&PF 53:2). ’Ua ha’apoto te peresideni Thomas S. Monson i te reira mau ha’api’ira’a : « E ti’a ia tātou e ara i roto i te hō’ē ao tei ātea ’ē roa i te mau mea o te vārua. E mea tītauhia ’ia pāto’i tātou i te mau mea ato’a ’aore e tū’ati i ni’a i tā tātou mau ture, ma te pāto’i i te fa’aru’e i te mea i hina’aro-rahi-hia e tātou : ’oia te ora mure ’ore i roto i te bāsileia o te Atua ».1

’Ua hāmani te Atua i teie fenua mai te au i tāna fa’anahora’a nō te fa’afāna’o i tāna mau tamari’i vārua i te hō’ē vāhi e ’ite ai rātou i te tāhuti, ’ei ta’ahira’a faufa’a tumu i te mau hanahana tāna i hina’aro nō tāna mau tamari’i ato’a. Ta’a ’ē noa atu te mau bāsileia ’e te mau hanahana rau, te hina’aro hope o tō tātou Metua i te Ao ra nō tāna mau tamari’i, ’o tā te peresideni Monson ïa i parau te « ora mure ’ore i roto i te bāsileia o te Atua », ’oia ho’i te fa’ateiteira’a ’ei ’utuāfare. ’Ua hau atu te reira i te fa’aorara’a. ’Ua fa’aha’amana’o te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ē : « I roto i te fa’anahora’a mure ’ore a te Atua, e ’ohipa te fa’aorara’a nā te ta’ata tāta’itahi ; e ’ohipa te fa’ateiteira’a nā te ’utuāfare ».2

’Ua riro te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e te poro’i fa’auru nō ni’a i te ’utuāfare, tā’u e paraparau i muri iho, ’ei mau ha’api’ira’a faufa’a tumu nō te arata’ira’a i te fa’aineinera’a tāhuti nō te fa’ateiteira’a. Noa atu ē tītauhia ’ia tātou ’ia ora ’e te mau ture fa’aipoipora’a ’e te tahi atu mau peu a te hō’ē ao topatopa, e ti’a ia rātou e tūtava nei nō te fa’ateiteira’a ’ia rave i tā rātou iho mā’itira’a i roto i te orara’a ’utuāfare mai te au i te ravera’a a te Fatu, pauroa te taime e ta’a ’ē te ravera’a i tā tō te ao.

I roto i teie orara’a tāhuti, ’aita tō tātou ha’amana’ora’a i te mea nā mua atu tō tātou fānaura’a, ’e tē fa’aruru nei tātou i te pāto’ira’a. E tupu tātou ’e e pa’ari ho’i i te pae vārua nā roto i te mā’itira’a ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua ’ei ’āpapara’a mā’itira’a ti’a. ’Oia ato’a ïa te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a ’e te tātarahapara’a ’ia hape tā tātou mau mā’itira’a. I te tahi pae, ’ia ’ere tātou i te fa’aro’o i te fa’anahora’a a te Atua ’e ’ia ha’apa’o ’ore tātou ’aore rā ’ia ’ōtohe tātou i mua i teie mau tītaura’a, tē ha’apae ra ïa tātou i te reira tupura’a ’e te reira pa’ari. Tē ha’api’i nei te Buka a Moromona : « Tei teie nei orara’a te taime ’ia fa’aineine te ta’ata ’ia fārerei i te Atua » (Alama 34:32).

II.

Te feiā mo’a e māramarama i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua, e hi’ora’a hō’ē roa tō rātou i ni’a i te ao, ’o te tauturu ia rātou ’ia ’ite i te tumu o te mau fa’auera’a a te Atua, te nātura taui ’ore o tāna mau ’ōro’a tītauhia ’e te ti’ara’a tumu o tō tātou Fa’aora ia Iesu Mesia. Tē fa’aora nei te tāra’ehara a tō tātou Fa’aora ia tātou i te pohe ’e, mai te peu e tātarahapa tātou, mai tā tātou ato’a hara. Nā roto i te reira hi’ora’a i ni’a i te ao, e mea ta’a ’ē maita’i tā te mau mea mātāmua roa ’e te ravera’a a te feiā mo’a, ’e ’ua ha’amaita’ihia rātou i te pūai nō te fa’a’oroma’i i te mau fa’a’erera’a ’e te māuiui o te orara’a tāhuti nei.

E’ita e hape, e nehenehe iho ā te mau ’ohipa a te ta’ata e tāmata nei i te pe’e i te fa’anahora’a fa’aorara’a a te Atua e fa’atupu i te ta’a ’ore ’e te mārō i roto i te mau fēti’i ’e te mau hoa ’aita e ti’aturi nei i te reira mau parau tumu. Mai te reira iho ā. ’Ua fa’aruru pauroa te mau u’i i ’imi i te pe’e i te fa’anahora’a a te Atua i te tāmatara’a. I muta’a ra, ’ua ha’apūai te peropheta Isaia i te mau ’āti ’Īserā’ela, tāna i pi’i « te feiā ’ite i te parau ti’a ra… tei tō ’outou ’ā’au te ture nā’u ra ». ’Ua parau ’oia ia rātou : « ’Eiaha ’outou e mata’u i te fa’a’ino a te ta’ata pohe noa nei, ’eiaha ho’i ’outou ’ia vī i tā rātou tāhitohito » (Isaia 51:7; hi’o ato’a 2 Nephi 8:7). Noa atu rā te tumu mārōra’a ’e te feiā ’aita e māramarama nei ’e e ti’aturi nei i te fa’anahora’a a te Atua, ’ua ani-noa-hia i te ta’ata e māramarama ’ia mā’iti i te ravera’a a te Fatu ’eiaha rā tā te ao.

III.

’Ua vauvauhia te fa’anahora’a ’evanelia tā te ’utuāfare tāta’itahi e ti’a ’ia pe’e ’ei fa’aineinera’a nō te ora mure ’ore ’e te fa’ateiteira’a, tei roto i te poro’i a te ’Ēkālesia nō te matahiti 1995 : « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei ».3 Te mau fa’a’itera’a i roto, e mea huru ta’a ’ē roa ïa i te mau ture, te mau ravera’a ’e te fa’atianira’a a te ao i roto tātou e ora nei. I teie nei mahana, te ta’a-’ē-ra’a pāpū roa, ’o te fa’aeara’a ïa i te ta’ata ma te fa’aipoipo ’ore, te fa’aipoipora’a ta’ata o tōna iho ’āpeni ’e te aupurura’a i te tamari’i i roto i terā huru aura’a. Rātou e ’ore e ti’aturi ’e e hia’ai i te fa’ateiteira’a ’e ’o tē ’amu’amu rahi nei i te peu a te ao, tē hi’o nei ïa rātou i teie poro’i nō ni’a i te ’utuāfare ’ei fa’ahitira’a ture e ti’a ’ia taui. I te tahi pae, tē ha’apāpū nei te feiā mo’a ē, nā te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare e fa’ata’a nei i te huru aura’a ’utuāfare i reira te tuha’a faufa’a roa a’e o tō tātou tupura’a mure ’ore e tupu ai.

’Ua ’ite tātou i te ’oi’oi ’e te mara’ara’a te peu fāri’i i te fa’aeara’a i te ta’ata ma te fa’aipoipo ’ore ’e te fa’aipoipora’a ta’ata o tōna iho ’āpeni. E mau ha’afifira’a rahi teie i mua i te feiā mo’a : te fa’atianira’a a te rāve’a ha’apararera’a, te ha’api’ira’a ’e te mau tītaura’a i te ’ohipa e au i te reira. E ti’a ia tātou ’ia tāmata i te fa’a’aifāito i te mau tītaura’a ’ume’ume e pe’e i te ture ’evanelia i roto i tō tātou iho orara’a ’e tā tātou mau ha’api’ira’a, ’a fa’a’ite ato’a ai i te here i te tā’āto’ara’a.4 ’A nā reira ai tātou, e fa’aruru tātou i te tahi taime i tā Isaia i parau « te fa’a’ino a te ta’ata nei », ’eiaha rā tātou e mata’u.

E ti’aturi te feiā mo’a fa’afāriu ē, te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare tei pūharahia fātata ’a 25 matahiti i teienei ’e tei ’īritihia i teienei i roto e rave rahi reo, ’o te ha’apāpū-fa’ahou-ra’a ïa te Fatu i te mau parau mau o te ’evanelia tītauhia nō te turu ia tātou i roto i te mau tāmatara’a i ni’a i te ’utuāfare i teienei. Nā hi’ora’a e piti, ’o te fa’aipoipora’a ta’ata ïa o tōna iho ’āpeni ’e te fa’aeara’a i te ta’ata ma te fa’aipoipo ’ore. 18 noa matahiti i muri iho i te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare, ’ua ha’amana te Tiripuna rahi o te Fenua Marite i te fa’aipoipora’a ta’ata o tōna iho ’āpeni, ma te ha’aparari tau tauasini matahiti fa’aipoipo-noa-ra’a te tāne i te vahine. ’Ua mara’a marū noa mai te nūmera ’ino nō te rahira’a tamari’i i te Fenua Marite tei fānauhia e te metua vahine fa’aipoipo ’ore i te metua tāne : 5 i ni’a i te hānere i te matahiti 1960,532 i ni’a i te hānere i te matahiti 1995,6e i teienei, 40 i ni’a i te hānere.7

IV.

Tē ha’amata nei te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare mai teie : « ’ua ha’amauhia te fa’aipoipora’a i rotopū i te tāne ’e i te vahine e te Atua ’e ’ua riro te ’utuāfare ’ei tumu nō te ’ōpuara’a a Tei Hamani nō te hope’a mure ’ore o tāna mau tamari’i. » Tē ha’apāpū ato’a ra ē, « ’ua riro te ’āpenira’a tāne ’e te ’āpenira’a vahine ’ei tuha’a faufa’a rahi roa nō te ihota’ata ’e nō te tumu o te ta’ata tāta’itahi i roto i te ao nā mua a’e, i roto i te ao tāhuti nei, ’e i roto ho’i i te ao a muri atu ». Tē parau fa’ahou nei, « ’ua fa’aue mai te Atua ē, te mana mo’a nō te hāmanira’a i te ta’ata ia fa’a’ohipahia ïa i rotopū ana’e iho i te tāne ’e i te vahine ’o tei fa’aipoipohia mai te au i te ture ».

Tē ha’apāpū nei te poro’i i te hopoi’a tāmau a te tāne ’e te vahine e fānau ’e e fa’a’ī i te fenua nei nā reira ato’a tā rāua hōpoi’a ’ia here ’e ’ia aupuru te tahi i te tahi ’e tā rāua tamari’i » : « E ti’ara’a tō te mau tamari’i ’ia fānauhia i roto i te fa’aipoipora’a, ’e ’ia aupuruhia e te hō’ē metua tāne ’e te hō’ē metua vahine ’o tē fa’atura nei ma te tu’utu’u ’ore i te mau fafaura’a nō te fa’aipoipora’a ». Tē fa’aara hua nei te reira ’eiaha e hāmani ’ino i te hoa fa’aipoipo ’e te tamari’i, ma te ha’apāpū ē « e mea pāpū a’e te ’oa’oa i roto i te orara’a ’utuāfare ’ia fa’atumuhia te reira i ni’a i te mau ha’api’ira’a a te Fatu ra ’o Iesu Mesia ». I te hope’a, tē pi’i nei te reira ’ia fa’aitoitohia « te mau fāito i fa’ati’ahia nō te tāpe’a ’e nō te fa’aitoitora’a i te ’utuāfare ’ei ha’atumura’a hō’ē roa nō te sōtaiete ».

I te matahiti 1995 ra, ’ua puhara te Peresideni o te ’Ēkālesia ’e 14 ’āpōsetolo a te Fatu i teie mau ha’api’ira’a tumu faufa’a rahi. ’O vau hō’ē o terā nā ’āpōsetolo e hitu e ora noa ra, e tītaura’a i roto iā’u i te fa’a’itera’a i te tumu i matara mai ai te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare, nō rātou e hi’o i te reira.

’Ua tae mai te fa’aurura’a i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i fa’ata’a i te hina’aro nō te hō’ē poro’i nō ni’a i te ’utuāfare ’a 23 matahiti i teienei. ’Ua riro te reira ’ei ’ohipa māere nō te tahi, ’ua mana’o ho’i rātou ē ’ua māramarama maita’i te mau parau mau tumu nō ni’a i te fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare, ’aita e faufa’a te fa’ahiti-fa’ahou-ra’a.8 Noa atu rā, ’ua tae mai te mana’o ha’apāpūra’a ’e ’ua ha’a mātou. ’Ua fa’ata’ahia te mau tumu parau ’e ’ua mātutu te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti fātata hō’ē matahiti. ’Ua tu’uhia mai te mau parau, ’ua hi’opo’ahia ’e ’ua tauiuihia. Nā roto i te pure, ’ua tāmau noa mātou i te tāparu i te Fatu i tāna fa’aurura’a nō ni’a i te mea e parau ’e te huru fa’ahitira’a. ’Ua ha’api’i mātou « te fa’aue nā ni’a i te fa’aue, te a’o nā ni’a i te a’o » mai tā te Fatu i parau (PH&PF 98:12).

Hōho’a
Hōho’a nō te peresideni GordonB. Hinckley

I roto i te reira ’ohipa tau maoro nō te heheura’a, ’ua vauvauhia te hō’ē parau i mua i te Peresidenira’a Mātāmua, nāna e ha’apa’o ’e e ha’amana i te mau ha’api’ira’a ’e te ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia. ’Ua rave te Peresidenira’a i te tahi mau tauira’a ē ’ua fa’aarahia te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare e te Peresideni o te ’Ēkālesia, ’o Gordon B. Hinckley. I roto i te putuputura’a a te mau vahine i te 23 nō setepa 1995, ’ua ’ōmua ’oia i te poro’i i teie mau parau : « Nō te rahi o te ha’avare ’o te fa’arirohia ’ei parau mau, ’e nō te rahi o te ha’avarera’a nō ni’a i te mau ture ’e te mau faufa’a, ’e nō te rahi o te fa’atianira’a e te fa’ahemara’a ’o te ha’avi’ivi’i marū noa nei i te ao nei, ’ua mana’o mātou ’ia fa’aara ’e ’ia fa’aara ’ātea.9

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē fa’ahiti nei te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare i te parau mau mure ’ore, ’o te hina’aro o te Fatu nō tāna mau tamari’i e ’imi nei i te ora mure ’ore. ’Ua riro te reira ’ei niu nō te ha’api’ira’a ’e te ravera’a a te ’Ēkālesia e 22 matahiti te maoro ’e e tāmau noa te reira ananahi. ’A hi’o mai te reira, ’a ha’api’i i te reira, ’a ora i te reira ’e e ha’amaita’ihia ’outou ’a haere noa ai ’outou i te ora mure ’ore.

’A maha ’ahuru matahiti, ’ua ha’api’i te peresideni Ezra Taft Benson ē, « terā u’i ’e terā u’i tāna mau tāmatara’a ’e tāna fāna’ora’a nō te fa’a’ite e mara’a iāna te hōpoi’a ».10 Tē ti’aturi nei au ē, ’o te huru hi’ora’a ’e te fa’a’ohipara’a i te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare hō’ē o te mau tāmatara’a nō teie u’i. Tē pure nei au ’ia ti’a ’āueue ’ore te feiā mo’a i roto i teie tāmatara’a.

E ’ōpani au ’e teie ha’api’ira’a tā te peresideni Gordon B. Hinckley i fa’ahiti e piti matahiti i muri mai i te fa’aarara’a nō te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare. ’Ua nā ’ō ’oia : « Tē ’ite nei au i te hō’ē ananahi nehenehe i roto i te hō’ē ao pāpū ’ore. Mai te mea e tāpe’a tātou i tā tātou mau faufa’a, mai te mea e patu tātou i ni’a iho i tā tātou faufa’a ’āi’a, mai te mea e haere tātou ma te ha’apa’o i mua i te Fatu, mai te mea e ora ’ōhie noa a’e tātou i te ’evanelia, e ha’amaita’ihia ïa tātou ma te nehenehe ’e te ’ūmerehia. E fa’arirohia tātou ’ei mau ta’ata ta’a ’ē tei ’itehia ia rātou te tāviri nō te hō’ē ’oa’oara’a ta’a ’ē ».11

Tē fa’a’ite pāpū nei au i te parau mau ’e te faufa’a mure ’ore o te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare, tei heheuhia e te Fatu Iesu Mesia i tāna mau ’āpōsetolo nō te fa’ateiteira’a o te mau tamari’i a te Atua (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1-4), i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene

Fa’ata’ara’a

  1. Thomas S. Monson, « ’A ti’a na i te mau vāhi mo’a », Liahona, Nov. 2011, 83.

  2. Hiʼo Russell M. Nelson, « Te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a »,Liahona, Mē 2008, 10.

  3. Hi’o « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  4. Hi’o Dallin H. Oaks, « Love and Law », Liahona,Nov. 2009, 26–29.

  5. Hi’o « ‘Disastrous’ Illegitimacy Trends », Washington Times, 1 nō tītema 2006, washingtontimes.com.

  6. Hi’o Stephanie J. Ventura and others, « Report of Final Natality Statistics, 1996 », Monthly Vital Statistics Report, 30 nō tiunu 1998, 9.

  7. Hi’o Brady E. Hamilton and others, « Births: Provisional Data for 2016 », Vital Statistics Rapid Release, Tiunu 2017, 10.

  8. ’Ua parau tano tō tātou peresideni rahi o te Feiā ’Āpī Tamāhine 20 matahiti i muri iho : « ’Aore re’a tātou tei mana’o i terā taime ē, e hina’aro rahi mau tātou i teie mau fa’ahitira’a tumu i tō tātou nei anotau ’ei tāpa’o pāpū nō te hi’o feruri i te mau mata’i ’āpī ato’a o te mau to’oma (dogme) o te ao e puhi mai roto mai i te mau rāve’a ha’apararera, te ’Itenati, te mau ’aivāna’a, te hōho’a teata ’e hōho’a tāviri ē tae noa atu te mau ha’avā ture. ’Ua riro roa mai te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare ’ei tāpa’o fa’a’ite nō te hi’o-feruri-ra’a i te mau mana’o hōhonu o te ao, ’e ’o tō’u ’ītera’a pāpū ē, e parau mau teie mau parau tumu tei vauvauhia mai i roto i teie poro’i, i teie mahana mai i te mahana a hōro’ahia mai ai te reira e te peropheta nā te Atua ’a 20 matahiti i teienei » (Bonnie L. Oscarson, « E mau tino pāruru i te poro’i nō te ’utuāfare », Liahona, Mē 2015, 14–15).

  9. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », Ensign, Nov. 1995, 100.

  10. Ezra Taft Benson, « Our Obligation and Challenge », putuputura’a nā te mau ti’a retioni, 30 nō setepa 1977, 2; parau pāpa’i tei ’ore puharahia, fa’ahitihia e David A. Bednar, « On the Lord’s Side: Lessons from Zion’s CampLiahona,Tiurai 2017, 19.

  11. Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Gordon B. Hinckley2016) , 209–209; hi’o ato’a « Look to the FutureEnsign,Nov. 1997, 69.