2010–2019
Fāriu atu i te Fatu ra
’Ātopa 2017


Fāriu atu i te Fatu ra

E’ita tā tātou e nehenehe e ārai i te mau mea ato’a e tupu mai i ni’a iho ia tātou, e mana hope rā tō tātou i ni’a te huru ’a pāhono ai tātou i te mau tāuira’a i roto i to tātou orara’a.

I te pu’e tau fa’atupura’a rā’au nō te matahiti 1998, ’ua ti’a ’ia māua Carol ’ia ’āmui atu te hō’ē tere ’ohipa ’e te tau fa’afa’aeara’a a te ’utuāfare, ’e ’ia ’āfa’i ato’a i tā māua e māha tamari’i, ’oia ato’a i tō’u metua ho’ovai vahine ivi ’āpī, i Hawaii nō te tahi tau mahana.

I te pō hou tō mātou revara’a i Hawaii, ’ua ro’ohia tā māua tamaiti ’o Jonathon, e māha ’āva’e te pa’ari, i te ma’i tari’a ha’apē i nā tari’a e piti, e ’ua parauhia mai ’ia māua ē, e’ita tāna e nehenehe e rātere e toru ’aore rā e māha mahana. ’Ua fa’aotihia a’era ē, e fa’aea ’o Carol i te fare ’e ’o Jonathon, ’e e rātere au e te toe’a o te ’utuāfare.

Tā’u tāpa’o fa’a’ite mātāmua ē, e ’ere teie te rāterera’a tā’u i feruri, ’ua tupu ïa i muri noa a’e i tō mātou taera’a’A ori haere ai mātou nā ni’a i te hō’ē purumu, i raro a’e i te māramarama o te ’āva’e, ’e te moana i mua ia mātou, fāriu atura vau nō te fa’a’ite i te hō’ē mana’o nō ni’a i te hāviti o te motu, i taua taime ra mai tē moemoeā te huru, tei mua iho vau i te mata o tō’u metua ho’ovai vahine ’eiaha rā tō Carol—e parau vau ē, ’ua here rahi au iāna. ’Aita vau i feruri mai te reira. ’Aita ato’a ’o Carol i mana’o ē, nō tāna tau fa’afa’aeara’a, e fa’aea noa ’oia i te fare ’oia ana’e e tā māua tamaiti ma’i.

Tē vai ra te tahi taime, i roto i tō tātou orara’a, e vai tātou i ni’a i te hō’ē purumu mana’o-’ore-hia, i mua i te mau mea hau atu i te fifi i te hō’ē tau fa’afa’aeara’a i mutu. Pinepine te tahi mau ’ohipa e tupu mai ’aita e roa’a ia tātou i te ārai, nāhea tātou i te pāhono, o te ha’afifi paha i te orara’a tā tātou i fa’anaho ’aore rā i ti’aturi ?

Hōho’a
Hyrum Smith Shumway

I te 6 nō tiunu 1944, ’ua haere ’o Hyrum Shumway, e tāpa’o piti (lieutenant) ’āpī i roto i te nu’u Marite, i Omaha Beach i roto i te parau nō te mahana ’arora’a D. ’Ua tau ’oia mā te pe’ape’a ’ore, terā rā i te 27 nō tiurai, i roto i te haerera’a i mua o te nu’u ’āmui, ’ua pēpē maita’i ’oia nā roto i te hārurura’a te hō’ē tūpita pere’o’o pā auri. I te reira taime, ’ua fifi roa tōna orara’a ’e tōna ananahi i te pae tōro’a utuutu ma’i. I muri a’e i te mau tāpūra’a rau, tei tauturu iāna ’ia ora i tōna mau pēpē rārahi, ’aita i ti’a i te taea’e Shumway ’ia ’ite mata fa’ahou. Nāhea ’oia i te pāhono ?

I muri a’e e toru matahiti i roto i te hō’ē fare ma’i fa’aorara’a, ’ua ho’i ’oia i te fare i Lovell, Wyoming. ’Ua ’ite ’oia ē, tōna moemoeā ’ia riro mai ’ei taote utuutu ma’i, e’ita ïa e tupu fa’ahou, terā rā, tē vai ra tōna hina’aro pūai ’ia haere i mua, ’ia fa’aipoipo, ’e ’ia pāturu i tōna ’utuāfare.

I te hōpe’a, ’ua ’itehia te hō’ē ’ohipa nāna i Baltimore, Maryland, e fa’aa’o ’e ’ei ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa nō te matapō. I roto i tōna iho fa’aho’ira’a i roto i te orara’a mātarohia, ’ua ha’api’i mai ’oia ē, e rave rahi atu mau mea e ti’a i te matapō ’ia rave i tāna iho i feruri nā, ’e i roto i nā matahiti e va’u tōna vaira’a mai te reira, ’ua rahi atu te mau matapō tāna i tu’u i roto i te ’ohipa, hau atu i tā te tahi mau fa’aa’o i roto i te fenua.

Hōho’a
Te ’utuāfare Shumway

I teienei mā te ti’aturi ē, e roa’a iāna ’ia fa’a’amu i te hō’ē ’utuāfare, ’ua parau ’o Hyrum i tāna vahine here ē, « mai te mea e tai’o ’oe i te rata uira, e fa’anaho i te mau tōtini ’e e fa’ahoro i te pere’o’o uira, e nehenehe tā’u e rave i te toe’a o te ’ohipa ». ’Aita i māoro, ’ua tā’atihia rāua i roto i te hiero nō Roto Miti ’e i te pae hōpe’a, ’ua fāri’i i te ha’amaita’ira’a ’ia fānau e va’u tamari’i.

I te matahiti 1954, ’ua ho’i te ’utuāfare Shumway i Wyoming, i reira tō te taea’e Shumway ravera’a i te ’ohipa e 32 matahiti te māoro ’ei ra’atira ha’api’ira’a nā te hau nō te turi ’e te matapō. I roto i taua ārea taime ra, ’ua tāvini ’oia e hitu matahiti ’ei ’episekōpo nō te paroisa hō’ē nō Cheyenne, ’e i muri a’e, 17 matahiti ’ei pātereareha. I muri a’e i tōna fa’atuha’ara’ahia, ’ua tāvini ato’a te taea’e ’e te tuahine Shumway ’ei nā ta’ata fa’aipoipo i roto i te misiōni nō London Apato’a i Peretāne.

’Ua pohe ’o Hyrum Shumway i te ’āva’e māti 2011, mā te vaiiho mai hō’ē fatura’a ’āi’a o te fa’aro’o ’e te ti’aturi i roto i te Fatu, noa atu i roto i te mau fifi teimaha, i te hō’ē hua’ai tamari’i rahi, te mo’otua ’e te hina.1

’Ua tāuihia paha te orara’a ’o Hyrum Shumway e te tama’i, ’aita roa rā ’oia i fē’a’a i tōna natura hanahana ’e i tōna pūai mure ’ore . Mai iāna, e mau tamaiti ’e e mau tamāhine vārua tātou nā te Atua, ’e « ’ua fāri’i tātou i tāna fa’anahora’a e ti‘a ai ’ia [tātou] ’ia roa’a te hō’ē tino tāhuti ’e ’ia roa’a ho‘i te ’itera’a rau i te fenua nei nō te haere i mua e tae atu ai i te maita’i-roa-ra’a ’e ’ia fa’atupu ho‘i i tō [tātou] haere’a hanahana ’ei mau ta’ata ’āi‘a nō te ora mure ’ore ».2 ’Aita roa e tāuira’a, e tāmatara’a, ’aore rā e pāto’ira’a, e nehenehe e fa’a’ino i te reira haere’a mure ’ore—tā tātou ana’e mau mā’itira’a, ’a fa’a’ohipa ai tātou i tō tātou ti’amāra’a.

Te mau tauira’a ’e te mau tāmatara’a e tupu mai, o tā tātou e fārerei i te tāhuti nei e tae mai nā roto e rave rahi huru ’e te fāito ’e e ha’aputapū ta’a ’ē ’ia tātou tāta’itahi. Mai ’ia ’outou, ’ua ’ite au i te tahi mau hoa ’e te ’utuāfare i te fa’arurura’a i te mau tāmatara’a nō :

  • Te pohera’a o te hō’ē tei herehia.

  • Hō’ē fa’ata’ara’a fifi.

  • Penei a’e ’aita roa e noa’a te rāve’a nō te fa’aipoipo.

  • Hō’ē ma’i ’aore rā hō’ē pēpē rahi.

  • ’E ’oia ato’a te mau ’ati natura, mai tā tātou i ’ite ’aita i māoro a’e nei.

’E mea roa atu ā te tapura. Noa atu ē, ’ua tū’ati ihoa te mau « tauira’a » tāta’itahi i ni’a i te huru o tō tātou iho orara’a, tē vai ra rā hō’ē mea i ’aifāito i roto i te tāmatara’a ’aore rā te tauto’ora’a—e roa’a te tīa’ira’a ’e te hau i te mau taime ato’a nā roto i te tusia tāra’ehara a Iesu Mesia. E hōro’a mai te tāra’ehara a Iesu Mesia i te mau rāve’a fa’a’āfarora’a ’e te fa’aorara’a i te tino pēpē tāta’itahi, i te vārua pe’ape’a ’e i te ’ā’au ’oto.

’Ua ’ite ’oia, nā roto i te hō’ē rāve’a e ’ore roa te hō’ē ta’ata ’ē atu e ta’a, e aha tā tātou e hina’aro, tātou tāta’itahi, ’ia ti’a ia tātou ’ia haere i mua i roto i te tāuira’a. Ta’a ’ē atu i te mau hoa ’e i tei herehia e tātou, e’ita te Fa’aora e here noa ia tātou, e nehenehe rā tāna e hirina’i maita’i ia tātou, nō te mea ’ua vai nā ’oia i te vāhi tei reira tātou i teienei. Hau atu i te aufaura’a i te ho’o ’e te mamaera’a nō tā tātou mau hara, ’ua haere ato’a Iesu Mesia nā te mau ’ē’a ato’a, ’ua fārerei i te mau huru tāmatara’a ato’a, ’ua fa’aruru i te mau ’ati ato’a—i te tino, i te ’ā’au ’aore rā i te vārua—e’ita roa tātou e fārerei i te tāhuti nei.

’Ua ha’api’i mai te peresideni Boyd K.Packer : « ’Aita te ’ā’au aroha ’e te aroha o Iesu Mesia i tā’ōtiʻahia i te feiā i hara… tē vai ato’a nei rā te parau fafau nō te hau mure ’ore i te mau ta’ata ato’a e fāri’i ’e e pe’e iāna… O tōna ’ā’au aroha te rā’au fa’aora mana hope, nō te ta’ata hara ’ore ato’a hoʻi tei pēpē »3

I roto i teie orara’a tāhuti nei, e’ita tā tātou e nehenehe e ārai i te mau mea ato’a e tupu mai i ni’a ia tātou, e nehenehe rā tā tātou e ārai i tē huru ’a pāhono ai tātou i te mau tāuira’a i roto i tō tātou orara’a. ’Aita te reira e parau nei ē, ’aita te mau tauto’ora’a ’e te mau tāmatara’a e ha’ape’ape’a ia tātou, e e mea ’ōhie ’ia ārai i te reira. ’Aita ato’a te reira e parau nei ē, e’ita tātou e fārerei i te māuiui ’e te ’oto. Te aura’a rā, tē vai ra te tumu nō te tīa’ira’a, e aua’e te tāra’ehara a Iesu Mesia, e nehenehe tā tātou e haere i mua ’e ’ia ’ite mai te mau mahana maita’i a’e—’oia te mau mahana tei ’ī i te ’oa’oa, te māramarama ’e te poupou.

Tē tai’o nei tātou i roto i te Mosia i te ’ā’amu ’o Alama, te tahu’a tahito ’o te ari’i Noa, e tōna mau ta’ata tei « fa’aarahia e te Fatu… e haere atura i te medebara ra nā mua atu i te mau nu’u a te ari’i ra o Noa ». E va’u a’era mahana, « tae atura rātou… i te tahi fenua nehenehe ’e te ha’amāuruuru » i reira, « pātia ihora rātou i tō rātou mau ti’ahapa ’e ’ua ha’amata ihora ho’i rātou i te fa’a’apu i te fenua, ’e i te hāmani i te mau fare ».4

E au ra e mea maita’i tō rātou orara’a. ’Ua fāri’i rātou i te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ua bāpetizohia rātou ’a fafau ai rātou ē, e tāvini rātou i te Fatu ’e e ha’apa’o ho’i i tāna mau fa’auera’a. ’E « ’ua tupu rātou i te rahi ra, e ’ua maita’i ho’i rātou i taua fenua ra ».5

Terā rā, ’aita i maoro ’ua tāui te terera’a o tō rātou orara’a. « ’E inaha, tei te mau ’ōti’a o te fenua ra te tahi nu’u a te ’ati Lamana ».6 ’Aita i maoro ’ua topa Alama ’e tōna mau ta’ata i roto i te fa’atītīra’a, ’e « nō te rahi o tō rātou ra fa’ahepohepora’ahia, i ha’amata ai rātou i te pi’i hua atu i te Atua ». Hau atu i te reira, ’ua fa’aue tō rātou feiā haru ia rātou ’ia fa’aea i te pure, ’ia ’ore ana’e, « o te ta’ata… tei ’itea i te purera’a atu i tōna ra Atua, e taparahihia ’oia ».7 ’Aita Alama ’e tōna mau ta’ata i rave i te hō’ē mea e ro’ohia ai rātou i te fifi ’āpī. Nāhea rātou i te pāhono ?

’Aita rātou i fa’ahapa i te Atua, ’ua fāriu atu rā rātou iāna ra ’e ’ua « nini’i hua atu ra i tō rātou ’ā’au iāna ». ’Ei pāhonora’a i tō rātou fa’aro’o ’e i tā rātou mau pure, ’ua pāhono mai ra te Fatu : « ’Ia māhanahana maita’i…E nā’u ho’i e ha’amāmā i te mau hōpoi’a teiaha i tu’uhia i ni‘a i tō ’outou tāpono, e’ita roa o tō ’outou tāpono e māuiui ». ’Aita i maoro i muri iho, « nā te Atua rātou i fa’aitoito, i tīa‘i ia rātou i te fa’a’oroma’i i te mau ’ati mā te paruparu ’ore, ’e ’ua auraro ihora rātou mā te ’ā’au tae ’e te fa’a’oroma’i i te hina’aro ato’a ’o te Fatu »8 Noa atu ē, ’aita ā rātou i fa’aorahia i te fa’atītīra’a, nā roto i tō rātou fāriura’a i te Fatu, ’aita rā i fāriu ’ē i te Fatu, ’ua ha’amaita’ihia rātou ’ia au i tō rātou ra mau hina’aro ’e ’ia au i te pa’ari o te Fatu.

Mai tā Elder Dallin H. Oaks i ha’api’i mai : « ’Ua rau huru te mau ha’amaita’ira’a o te fa’aorara’a, e au te reira mau ha’amaita’ira’a i tō tātou mau hina’aro tāta‘itahi, mai iāna i ’ite i te reira o tei here rahi ia tātou. I te tahi taime e tīnai te ‘fa’aorara’a’ i tō tātou ma‘i ’aore rā, e ha’amāmā ’oia i tā tātou hopoi‘a. I te tahi taime rā, e ‘fa’aorahia’ tātou nā roto i tō tātou fāri’ira’a i te pūai ’aore rā te hāro’aro’a ’aore rā te fa’a’oroma’i nō te amo i te hopoi‘a i tu’uhia i ni‘a ia tātou ».9

I te hōpe’a, « nō tō rātou fa’aro’o rahi ’e tō rātou fa’a’oroma’i », ’ua fa’aora te Fatu ia Alama ’e tōna mau ta’ata, « ’ua nini’i atura rātou i tō rātou māuruuru… i tāvini nā ho’i rātou, e ’aore i ti’a i te tahi i te fa’aora ia rātou, maori rā te Fatu tō rātou Atua ra ».10

Tē mea ’oto rā ’oia ho’i, pinepine roa, e fāriu ’ē atu te feiā i roto i te fifi rahi i tō rātou puna tauturu hō’ē roa—tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia. Tē ha’api’i mai nei te hō’ē ’ā’amu mātarohia i roto i te pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te ophi veo ia tātou ē, tei ia tātou te mā’itira’a ’ia fa’aruru ana’e tātou i te mau tāmatara’a. I muri a’e i te pātiara’ahia e rave rahi mau tamari’i ’Īserā’ela nā te « ophi auahi pererau »,11 « ua fa’ati’ahia a’era te hō’ē tāpa’o i ni’a… e ’o te hi’o ra… e ora ïa. [O te hō’ē ïa mā’itira’a]. ’E rave rahi ho’i tei hi’o, e ’ua ora atura.

« … E rave rahi ho’i tei ’ore i hi’o nō te ’eta’eta ’o to rātou ’ā’au, i pohe ai ratou ».12

Mai ia ’Īserā’ela i tahito ra, te fa’aitoito-ato’a-hia nei tātou ’ia hi’o i ni’a i te Fa’aora ’e ’ia ora—inaha, e mea ’ōhie ho’i tōna tugo ’e e mea māmā tāna hōpoi’a.

’Ua ha’api’i mai Alama tamaiti i teie parau mau mo’a ’a parau ai ’oia ē, « ’o te ti‘aturi i te Atua ra, e fa’ati‘ahia ïa rātou i tō rātou mau ’ati, ’e tō rātou ahoaho, ’e tō rātou mau pohe, ’e e fa’ateiteihia rātou i te mahana hōpe’a ra ».13

I teie mau mahana hōpe’a nei, ’ua hōro’a mai te Fatu ia tātou e rave rahi mau rāve’a tauturu, tā tātou « mau ophi veo », tei fa’ata’a-pā’āto’a-hia nō te tauturu ia tātou ’ia hi’o atu i te Mesia ra e ’ia tu’u i tō tātou ti’aturi i roto iāna. Te fa’arurura’a i te mau tāmatara’a o te orara’a, e ’ere ïa te tāu’a-’ore-ra’a i te mau mea e tupu ra, i te mā’itira’a rā, i hea tātou e rōtahi ai, ’e e aha te niu tā tātou e mā’iti i te patu.

Teie taua mau rāve’a tauturu ra, e ’ere rā i te reira ana’e :

  • Tuatāpapa-tāmau-ra’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta ora.

  • Te pure-pinepine-ra’a mā te ’ā’au tae ’e te ha’apaera’a i te mā’a

  • Te ravera’a i te ’ōro‘a mo’a mā te ti‘amā.

  • Te haere-tāmau-ra’a i te hiero.

  • Te mau ha’amaita’ira’a o te ’autahu’ara’a

  • Te mau parau a’o pa’ari nā te feiā ’aravihi.

  • ’E ’oia ato’a te mau rā’au rāpa’au, mai te mea ’ua tano maita’i te hōro’ara’ahia ’e ’ua fa’a’ōhipahia mai tei ha’amanahia.

Noa atu te mau tāuira’a i roto i te huru orara’a e tae mai i ni’a i tō tātou ’ē’a, ’e noa atu te haere’a mana’o-’ore-hia tā tātou e fārerei, nāhea tātou ’ia pāhono o te hō’ē ïa mā’itira’a. Te fāriura’a i ni’a i te Fa’aora ’e te tāpe’ara’a i tōna rima toro, ’o tā tātou ïa mā’itira’a maita’i a’e.

’Ua ha’api’i mai Elder Richard G.Scott i teie parau mau mure ’ore : « Parau mau, te ’oa’oa vai māite, ’āpitihia mai i te pūai, te itoito ’e te ’aravihi nō te upo’oti’a i ni’a i te mau fifi teimaha, e roa’a te reira nā roto mai i te hō’ē orara’a i rōtahihia i ni’a ’ia Iesu Mesia… E ’ere i te mea pāpū te mau hōpe’ara’a nō te hō’ē pō, are’a i roto i te taime a te Fatu, e mea pāpū roa ïa ē, e tae mai te mau rāve’a, e upo’oti’a te hau, ’e e fa’a’īhia te vāhi pau ».14

Te fa’a’ite pāpū atu nei au i teie mau parau mau. I te i‘oa o Iesu Mesia, ’āmene.