2014
Te hoo, e te mau haamaitairaa, no te ti‘araa pĭpĭ
Me 2014


Te hoo, e te mau haamaitairaa, no te ti‘araa pĭpĭ

Hōho’a

Ia vai puai outou. A ora itoito i te evanelia noa’tu aita roa vetahi na piha‘iho ia outou e ora ra.

E te peresideni Monson, te here nei matou ia oe. Ua horo‘a oe i to oe aau e to oe ea no te mau piiraa atoa ta te Fatu i horo‘a ia oe, te toro‘a mo‘a ihoa râ ta oe e mau nei i teie taime. Teie haamauruururaa na te taato‘araa ia o te Ekalesia ia oe no ta oe taviniraa papû e to oe aueue ore i ni‘a i te ohipa.

Ma te mana‘o faahiahia e te faaitoito i te mau taata atoa e hinaaro nei e faaea ma te papû i roto i teie mau mahana hopea nei, te parau nei au i te taato‘araa e i te feia apî ihoa rȃ o te Ekalesia e mai te mea aita â outou i ite atura, ua titauhia ïa outou ia paruru i to outou faaroo aore râ peneia‘e ia faaoroma‘i i te tahi hamani-ino-raa i te hoê mahana, no te mea noa e melo outou no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E titauhia ia ia outou, i taua mau taime ra, te itoito e te peu maitai.

Ei hi‘oraa, aita i maoro a‘e nei ua papa‘i mai nei te hoê misionare tuahine ia’u : « Ua ite atu maua to’u hoa i te hoê taata i ni‘a i te hoê parahiraa i te aua o te oire e tamaa ra. A haafatata’tu ai maua, ua hi‘o mai oia e ua ite i to maua i‘oa. Ma te mata iriâ rahi, ua oua oia i ni‘a e ua afa‘i i to’na rima no te tupa‘i ia’u. Ua ape au, e ua tutuha mai oia i ta’na maa i ni‘a ia’u e ua haamata i te tuhi ia maua i te mau parau ino roa. Ua haere ê atu maua ma te parau ore. Te tamata ra vau i te horoi i te maa i ni‘a i to’u hoho‘a mata, e ua taorahia mai te tahi umara putete perehu i muri i to’u upoo. E mea fifi mau i te riroraa ei misionare no te mea, ua hinaaro roa vau i taua taime ra e ho‘i i muri, ia haru i taua taata ra, ma te parau atu ‘AHANI NA !’ Aita râ vau i na reira ».

Te parau nei au i teie misionare itoito, e ta’u tamahine here e, ua taahi oe, na roto i ta oe rave‘a haehaa, i roto i te hoê pŭpŭ o te mau vahine e te mau tane hanahana mau tei « ite hoi i te pohe [o te Mesia], e tei faaoroma‘i i to’na satauro e tei [faaoroma‘i] i te hamani ino o to te ao nei ».1

Oia mau, teie ta te tuaana o Iakobo o Nephi i papa‘i no ni‘a ia Iesu iho : « E no to ratou ino rahi, e mana‘o ai to te ao nei e, e mea faufaa ore oia ; e no reira, e tairi ai ratou ia’na, e na’na hoi e faaoroma‘i ; e moto ratou ia’na, e na’na e faaoroma‘i ; Oia ïa, e tufa ratou i te huare i nia iho ia’na, e na’na hoi e faaoroma‘i, no to’na aroha rahi e to’na faaoroma‘i roa i te tamarii a te taata nei ».2

Mai tei tupu i te Faaora iho, te vai nei te hoê aamu roa no ni‘a i te pato‘iraa e te tusia mauiui rahi tei aufauhia e te mau peropheta e te mau aposetolo, te mau misionare e te mau melo o te mau u‘i atoa—e te feia atoa o tei tamata i te faatura i te piiraa a te Atua ia faateitei i te utuafare taata i te « hoê e‘a maitai a‘e ».3

Ua ui te taata papa‘i no te buka a Hebera, « e eaha’tu â ta’u parau ia parau… no [ratou] ?

« Ua opani [ratou] […] i te vaha o te mau liona,

« Ua tinai hoi i te puai o te auahi, ua ora i te mata ‘o‘e ra […] aito roa’tura hoi i te tama‘i, noaa atura hoi ia ratou te mau [nuu] i te horo …

« Ua [ite] i to ratou pohe i faaora faahou hia e te tahi pae i haamauiuihia ïa …

« E […] e ati rahi to te tahi pae i te tâhitohito, e te papai […] e te ruuruu e te tapea i roto i te fare :

« I pehihia ratou i te ofai […] ua ěêhia i ropu ia ratou e taa ê atura, i haavarehia, i taparahi-pohe-roa-hia i te ‘o‘e […] i ori haere noa ratou ma te ahu iri mamoe, e te iri puaaniho; ma te faufaa ore, e te ati rahi, [e] te hamani-ino-rahi-hia ra;

« Aore hoi teie nei ao i au ia [ratou] […] i ori haere noa hoi ratou i te medebara, e i nia i te mou‘a, e te tapuniraa i roto i te mau ana e te mau apoo o te fenua nei ».4

E mea papû roa e ua heva te mau melahi o te ra‘i a papa‘i ai ratou i teie hoo o te ti‘araa pĭpĭ i roto i te hoê ao o te pato‘i tamau noa nei i te mau faaueraa a te Atua. Ua haamanii te Faaora Iho i To’na iho mau roimata no te feia tei pato‘ihia e tei taparahi-pohe-hia i roto i Ta’na taviniraa e ra a‘e hanere matahiti i teie nei. E i teie nei ua pato‘ihia e te fatatahia ra oia i te taparahi-pohe-hia.

Ua oto o Iesu, « a tae hoi oe, e Ierusalema e, e Ierusalema ! O tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia’tu ia oe na e, e rave rahi to’u haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to’na fanau‘a i raro a‘e i to’na pererau ra; aita râ i tia ia outou !

« Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia’i te ano ».5

Te vai nei i roto i te reira te hoê poro‘i i te feia apî tane e feia apî tamahine atoa i roto i teie Ekalesia. E ui paha outou e mea hoona anei ia rave i te hoê ti‘araa morare itoito i te fare haapiiraa tuarua aore râ, ia haere i te misioni e ia haavahavahahia to outou mau ti‘aturiraa ta outou i here maitai aore râ, ia aro atu i te hoê sotaiete o te haavahavaha ra, i te tahi mau taime, i te hoê oraraa faaroo itoito. Oia ïa, e mea hoona te reira, ia ore ho‘i to tatou mau « fare »—mau taata, mau utuafare, mau oire e mau fenua ia tu‘inohia.

Te faaite mai nei te reira i te hopoi‘a a te feia tei piihia no te afa‘i i te poro‘i a te Mesia. Taaê atu i te haapiiraa, te faaitoitoraa, e te faaanaanataeraa i te taata (te râ te tufaa au maitai no te ti‘araa pĭpĭ), mai tera e tera taime, ua piihia teie â mau ve‘a ia haape‘ape‘a, ia faaara e i te tahi taime ia heva noa (te râ te tufaa mauiui o te ti‘araa pĭpĭ). Ua ite maitai ratou e te e‘a e arata‘i atu i te fenua i fafauhia « e pihaa noa mai hoi te û e te meli »6 e na te e‘a atu ïa o te Mou‘a no Sinai mai tei titauhia i reira e pihaa mai ai te « mau mea e ti‘a ia rave » e « te mau mea eita e ti‘a ia rave »7

Te mea oto râ, te mau ve‘a o tei farii i te mau faaueraa hanahana, aita ïa e au-faahou-hia nei i teie mahana mai mutaa ihora, mai ta te misionare tuahine tei tutuhahia e tei taorahia i te umara putete perehu, i haapapû mai i teie nei. Te Au Ore e ere ia i te hoê parau nehenehe, te vai nei te mau taata i teie mahana o te parau mai ia Ahaba te arii ino ra e, « te au ore nei au i [te peropheta Mikaia] e ore roa hoi oia e parau maitai mai ia’u nei, o te parau ino ana‘e ra ».8 Na teie huru au ore no te parau-ti‘a o te hoê peropheta i haapohe ia Abinadi. Mai ta’na i parau atu i te arii Noa : « E no te mea ua parau a‘enei au i te parau mau ia outou na, ua riri mai ïa outou ia’u nei… E no te mea hoi, ua parau atura vau i te parau a te Atua, ua mana‘o outou e, ua maamaahia vau »9 aore râ, e parau tatou e mea faufaa ore, mea faaterehia e te tane, mea etaeta, aore e maitai, e mana‘o poto, e peu tahito, e te ruau.

Mai ta te Fatu Iho i parau oto atu i te peropheta Isaia :

« E feia haapao ore [teie mau tamarii] i te ture a Iehova :

« Te parau nei [ratou] i te feia hi‘o, eiaha e hi‘o ; e te mau peropheta ra, eiaha e faaite mai i te mea tia ra, ei parau haapaia râ ta oe e parau mai, ei parau haavare te faaite mai :

« Ohipa ê atu outou i tena na haerea ; haapehao ê i tena na e‘a ; haamoe ê atu ia matou i Tei Mo‘a i Iseraela nei ».10

Te mea oto roa, e to’u mau hoa apî, e tapa‘o faaite teie no to tatou nei tau e mai te mea e hinaaro te taata i te mau atua, e hinaaro ïa ratou i te mau atua o te ore e titau rahi, te mau atua au maitai, te mau atua ohie o te ore e faaha‘uti i te poti e o te ore hoi e hoe, te mau atua o te fafa i to tatou upoo, o te faaata ia tatou, e ia parau ia tatou ia horo e ia ohi i te mau tiare.11

E parau ana‘e no te taata o te hamani i te Atua mai to’na iho hoho‘a ! I te tahi mau taime—e tera te mea huru ê roa o te mau mea atoa—e tiaoro teie feia i te i‘oa o Iesu mai te hoê o teie huru Atua « au maitai ». Oia mau anei ? O Oia o tei parau eita e ti‘a ia tatou ia ofati i te mau faaueraa, o tei parau atoa râ eiaha roa tatou e mana‘o e ofati i te reira. E mai te mea e mana‘o tatou e ofati i te reira, ua ofati a‘ena ïa tatou i te reira i roto i to tatou aau. E ere anei te reira ei haapiiraa « au maitai », mea au ia faaroohia, mea auhia i te mau vahi haerehia e te taata ?

E te feia o te hinaaro noa ia hi‘o aore râ ia tape‘a i te hara na te atea ? Ua parau Iesu, e mai te mea e hapa oe i to mata, a ohiti e a farue ê atu i te reira. Mai te mea e hapa ra oe i to rima, a tâpû ê atu.12 « Aita vau i haere mai e [hopoi] mai i te hau, i te ‘o‘e râ »13 Ua faaara Oia i te feia o te mana‘o e e a‘o noa Oia i ni‘a i te mau mea hau. Aita ïa e maereraa, e i muri a‘e i te mau a‘oraa atoa, i « taparu ai te mau taata ia’na ia haere ê oia i to ratou ra vahi ».14 Aita ïa e maereraa, e i muri a‘e i te mau semeio atoa, ua parauhia e ere To’na mana no te Atua no te demoni ra.15 E mea papû ïa e te uiraa matauhia « Eaha ta Iesu e rave ? » eita e horo‘a mai i te hoê pahonoraa e au-maitai-hia e te taata.

I te ropuraa o Ta’na taviniraa i te fenua nei, ua parau Iesu, « ia aroha outou ia outou iho, mai ia’u e aroha’tu ia outou na ».16 No te haapapû e ua taa papû ratou i taua huru aroha ra, ua parau Oia, « ua hinaaro outou ia’u ra, e haapao ia i ta’u parau »,17 e « o te faahapa e o te haapii ia vetahi ê ia faahapa i te parau iti haihai roa i teie nei mau ture, e parauhia oia i te iti roa i te basileia o te ao ».18 To tatou hinaaro rahi roa‘e i ni‘a i teie palaneta, o te aroha ïa mai to te Mesia ra te huru, no te mea, ua mana‘ohia e, e apee noa te parau-ti‘a i te reira. No reira mai te mea e ti‘a i te aroha ia riro ei parau ara na tatou, e ti‘a ïa ia tatou, na roto i Ta’na ra parau tei riro hoi ei faahoho‘araa no te aroha, ia faaore i te hapa e te mea e faaitoito ra i te reira i roto ia vetahi ê. Ua papû maitai ia Iesu te mea e mo‘ehia i te mau taata e rave rahi i roto i ta tatou ta‘ere no teie tau : te vai nei te hoê taa-ê-raa faufaa rahi i rotopu i te faaueraa ia faaore i te hara (tei Ia’na ra hoi te mana mure ore ia na reira) e te faaararaa ia ore e faati‘a i te hara (Ta’na hoi i ore noa‘e i rave).

E te mau hoa, to’u mau hoa apî ihoa ra, a faaitoito. E nehenehe ta te aroha mau o te Mesia o te tahe mai na roto mai i te parau-ti‘a e taui i te ao nei. Te faaite papû nei au e tei ni‘a i te fenua nei te evanelia mau e te ora a Iesu Mesia e e melo outou no Ta’na Ekalesia mau e te ora, o te tamata ra i te faaite i te reira. Te faaite papû nei au no ni‘a i taua Evanelia e taua Ekalesia ra, e te hoê iteraa taaê no te mau taviri autahu‘araa tei faaho‘ihia mai, o te iriti i te mana e te puai o te mau oro‘a faaoraraa. Mea papû roa to’u iteraa e, ua faaho‘ihia mai taua mau taviri ra e te vai faahou nei taua mau oro‘a ra i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, mai ta’u e ti‘a papû atu nei i mua ia outou i teie vahi e te parahi ra outou i mua ia’u i roto i teie nei amuiraa.

Ia vai puai outou. A ora itoito i te evanelia noa’tu aita roa vetahi na piha‘iho ia outou e ora ra. A paruru i to outou mau ti‘aturiraa ma te maitai e te aroha, a paruru râ i te reira. E arata‘ihia outou i te e‘a no te ti‘araa pĭpĭ Keresetiano e te hoê tabula roa no te mau reo faaurûhia, e tae noa’tu i te feia ta outou e faaroo mai i roto i teie amuiraa e te reo o ta outou i faaroo iho nei, no te peresideni Thomas S. Monson. E e‘a afaro e e e‘a piriha‘o, e ere i te mea aano roa i te tahi mau vahi, e nehenehe râ e haerehia ma te oaoa e te manuïaraa, « ma te tiai maiteraa i te Mesia… ma te tiai papu roa, e te here i te Atua e te taata atoa ».19 Na roto i te tamau-itoito-noa-raa i taua e‘a ra, e faatupu outou i te faaroo aueue ore, e ite outou i te parururaa i te mau mata‘i ino e pupuhi mai, e tae noa’tu i te mau te‘a i roto i te mata‘i u‘ana, e farii ïa outou i te puai păpă o to tatou Faaora, ei ni‘a iho outou e patu ai i to outou ti‘araa pĭpĭ itoito, e ore ïa outou e ma‘iri i raro.20 I te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.