2014
Mau tamahine i roto i te fafauraa
Me 2014


Mau tamahine i roto i te fafauraa

Hōho’a

Te e‘a… tei titauhia ia tatou ia haere i roto i to tatou tere no te ho‘i atu i piha’i iho i to tatou Metua i te Ao ra […] na te mau fafauraa i te Atua e faatoro nei i te reira.

Ua haapiihia tatou i teie pô na roto i te mana o te varua. Te pure nei au ia ô te mau parau i vauvauhia’tu e teie maua tuahine faatere rahi i roto i te păpă o to outou aau mai tei to’u nei.

E putuputuraa faahiahia mau teie. Ua titau-manihini-hia te mau vahine atoa o te Ekalesia mai te va’u matahiti e hau atu, ia amui mai ia tatou i teie pô. E rave rahi o tatou tei pure ia ti‘a i te Varua Maitai ia parahi mai i rotopu ia tatou. Ua horo‘ahia mai te reira haamaitairaa ia tatou, inaha, i faaroo iho nei tatou i teie mau tuahine i te paraparauraa mai e i te mau himene maitai roa. Te pure nei au ia parahi tamau noa mai te Varua i rotopu ia tatou, a vauvau atu ai au i te tahi mau parau faaitoitoraa e te iteraa papû, taa ê atu i te mau mea tei parau-a‘ena-hia—e te faaite-papû-raa mau e te mau mea ta matou i parau o te mea ia ta te Fatu e hinaaro ia faaroo tatou.

E paraparau atu vau i teie pô i te parau no te e‘a—o tei faaitehia ma te huru nehenehe i teie mahana—o tei titauhia ia tatou ia ratere no te ho‘i atu i piha’iho i to tatou Metua i te Ao ra. Ua tapa‘ohia teie e‘a e te mau fafauraa mo‘a i te Atua. E paraparau atu vau ia outou i te popou no te rave e no te haapa‘o i teie mau fafauraa e ia tauturu ia vetahi ê ia haapa‘o i te reira.

E rave rahi o outou aita i maoro a‘e nei i te bapetizoraahia, e te fariiraa i te horo‘a o te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima. No outou e haamana‘oraa papû ïa. Vetahi tei bapetizohia e mea maoro i teie nei, te haamana‘oraa no to outou huru no teie ite no te fafauraa e mea mohimohi rii ia, tera râ, e ho‘i mai te tahi mau mana‘o i te mau taime atoa a faaroo ai outou i te mau pure haamaitairaa i te oro‘a mo‘a.

Aita e piti o tatou e hoê â mau haamana‘oraa no te mahana a rave ai tatou i taua fafauraa mo‘a ra o te bapetizoraa e a farii ai tatou i te horo‘a o te Varua Maitai. Ua ite râ tatou tata’itahi i ta te Atua fariiraa. E ua tupu te hiaai i roto ia tatou ia faaore i te hapa e ia faaorehia mai ta tatou hapa, e ua tupu atoa te hinaaro puai ia rave i te maitai.

Te tumu rahi roa o te faito hohonu no te ôraa teie mau mana‘o i roto i to tatou aau, tei te huru ïa o to tatou faaineine-raa-hia e te mau taata maitai roa. Te ti‘aturi nei au e, o outou aita i maoro a‘e nei i te ôraa mai i roto i te basileia, ua haamaitaihia outou i te parahiraa i piha‘iho i to outou metua vahine. Mai te mea e, te reira ihoa, ia faatae atu outou i te hoê ata haamauruuru ia’na i teie nei. E nehenehe ta’u e haamana‘o i te oaoa e te mauruuru a parahi ai au i muri i to’u metua vahine a tere ai matou i te fare i muri a‘e i to’u bapetizoraahia i Philadelphia, Pennsylvania.

To’u metua vahine o te hoê ia o tei faaineine maite ia’u no te rave i taua fafauraa e te tahi atu mau fafauraa atoa i muri mai. Ua haapa‘o maitai oia i teie hopoi‘a no ô mai i te Fatu ra :

« E teie faahou â, mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona, e aore ra, i roto i te hoê o to’na ra mau titi i haamauhia ra, o te ore hoi e haapii atu ia ratou ra ia ite papû roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa e te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te vau o te matahiti ra, tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua.

« E e riro teie ei ture no to Ziona ra, e aore ra, i roto i to’na mau titi o tei haamauhia ra.

« E e bapetizohia to ratou ra mau tamarii no te haamatararaa i to ratou ra mau hara ia na‘ehia te vau o te matahiti, e e farii hoi i te [Varua Maitai] ra ».1

Ua rave to’u metua vahine i ta’na tuhaa. Ua faaineine oia i ta’na mau tamarii mai te mau parau a Alama ra, mai tei papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona :

« E ua parau atura oia ia ratou e, inaha, tei ô nei te pape o Moromona : ua parauhia hoi te pape ra i te reira i‘oa. E teie nei, no te mea ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoi‘a, ia mâmâ te reira ;

« Oia ïa; ua au ia outou ia oto, a oto ai te feia oto ra; oia ïa, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra, e ia ti‘a ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ta outou e parahi ra, e ia tae noa’tu i te poheraa, ia faaorahia outou e te Atua, e ia amuihia i roto i to te ti‘a-faahou-raa matamua, ia noaa te ora mure ore ia outou—

« E teie nei, te parau atu nei au ia outou e, mai te mea i hinaarohia teie e to outou aau, eaha te mea e ore e au ai ia outou ia bapetizohia i te i‘oa o te Fatu ei faaite i mua ia’na e, i faaau outou i te hoê faufaa ia’na ra, ia haamori atu outou ia’na, e ia haapa‘o i ta’na ra mau faaue, ia rahi atu ta’na niniiraa mai i to’na Varua i ni‘a ia outou?

« E teie nei, ia faaroo a‘era te feia i teie nei mau parau, ua papa’i ihora ratou i to ratou rima i te oaoa, e ua ti‘aoro maira ratou, o te hinaaro teie o to matou aau ».2

Aita paha outou i papa‘i i to outou rima i te taime matamua a faaroo ai outou i taua titauraa manihini ra no te fafauraa na roto i te bapetizoraa, tera râ, e mea papû e, ua itea ia outou te here o te Faaora e te hoê hinaaro rahi ia aupuru ia vetahi ê No’na. E nehenehe ta’u e parau e, « e mea papû » no te mea ua tuuhia teie mau mana‘o i roto roa i te păpă o te aau o te mau tamahine atoa a te Metua i te Ao ra. O te tuhaa teie no ta outou faturaa ai‘a hanahana no ô mai Ia’na ra.

Na’na outou i haapii hou a haere mai ai outou i roto i teie oraraa. Ua tauturu Oia ia outou ia maramarama e ia farii e, e farerei outou i te mau ati, te mau tamataraa e te mau rave‘a tei ma‘iti-maite-hia no outou iho. Ua haapii outou e, e faanahoraa no te oaoa ta to tatou Metua no te paruru ia outou i roto i taua mau ati ra, e ia tauturu hoi outou i te arata‘iraa mai ia vetahi ê, ma te paruruhia i to ratou mau ati. Ua tapa‘ohia teie faanahoraa e te mau fafauraa i te Atua.

E ti‘amâraa to tatou no te ma‘iti e rave e e haapa‘o tatou i teie mau fafauraa. Te tahi noa o Ta’na mau tamahine o tei farii i te rave‘a i roto i teie oraraa no te haapii mai i teie mau fafauraa. O outou te tahi o te reira mau tamahine fana‘o. Outou e te mau tuahine here e, outou tata‘itahi, e tamahine outou i roto i te fafauraa.

Hou outou a fanauhia mai ai, ua haapii te Metua i te Ao ra ia outou i te mau mea ta outou e farerei i te taime a faaru‘e atu ai outou ia’na e a haere mai ai i ni‘a i te fenua nei. Ua haapiihia outou e, e ere i te mea ohie te e‘a no te ho‘i Ia’na ra. Ua ite Oia e, e mea etaeta roa no outou ia haere i taua tere ra ma te tautururaa ore.

Ua haamaitaihia outou eiaha no te ite-noa-raa i te rave‘a no te raveraa i teie mau fafauraa i roto i teie oraraa, ia faaati-atoa-hia râ outou e vetahi ê no te tauturu ia outou—inaha, mai ia outou, e mau tamahine no te fafauraa ratou na te Metua i te Ao ra.

Ua ite paatoa outou i te haamaitairaa no te amuiraa mai te mau tamahine a te Atua i teie pô, tei rave atoa i te fafauraa no te tauturu e no te arata‘i ia outou mai ta ratou i fafau e rave. Ua ite au i te mea ta outou te mau tuahine no te fafauraa i ite ia haapa‘o ana‘e i teie titauraa ia tamahanahana e ia tauturu—e ia rave i te reira ma te ataata.

Te haamana‘o nei au i te ataata a te tuahine Ruby Haight. E vahine oia na Elder David B. Haight, tei riro na ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. I to’na apîraa, ua tavini oia ei peresideni no te tĭtĭ no Palo Alto i Kalifonia. Ua pure oia, e ua haape‘ape‘a no te mau tamahine i roto i te piha o te mau roti i roto i ta’na iho paroisa.

E ua faaûruhia te peresideni Haight ia ani i te episekopo ia pii ia Ruby Haight no te haapii i taua mau tamahine ra. Ua ite oia e, e riro oia ei ite no te Atua o te faaûru, o te tamahanahana, e o te here i te mau tamahine i roto i taua piha ra.

E 30 matahiti paari a‘e te tuahine Haight i te mau tamahine ta’na i haapii. E 40 matahiti i muri mai i to’na haapiiraa ia ratou, i te mau taime atoa e farerei ai o Kathy i ta’u vahine, oia te hoê o te mau tamahine i roto i ta’na piha haapiiraa, e tauahi oia ia Kathy ma te ataata, a na ô atu ai e, « aue! ta’u roti e ». E ere ta’na noa ataata ta’u i ite atu. Ua ite au i to’na here mau no te hoê tuahine ta’na e aupuru noa nei â mai te huru ra e, e tamahine na’na iho. Ta’na ataata e ta’na aroha mahanahana no roto mai ïa i to’na iteraa e, te vai noa nei â te hoê tuahine e tamahine na te Atua i ni‘a i te e‘a o te fafauraa no te ho‘i i te fare.

Te oaoa nei te Metua i te Ao ra ia outou i te mau taime atoa e ite ai Oia ia outou ia tauturu i te hoê tamahine Ta’na ia haere na ni‘a i te e‘a o te fafauraa e tae atu ai i te ora mure ore. E te mauruuru nei oia i te mau taime atoa e tamata outou i te ma’iti i te maitai. Aita Oia e hi‘o noa i to outou huru i teie nei, i to outou atoa râ huru a muri a‘e.

Ua farii paha outou i te mau metua tahuti nei tei feruri e, e nehenehe outou e riro mai ei mea maitai a‘e i ta outou i feruri. Mai te reira te huru o to’u metua vahine.

Te mea aita vau i ite i to’u apîraa maori râ, to’u ïa Metua i te Ao ra, to outou Metua i te Ao ra, inaha, te hi‘o nei Oia i te puai rahi i roto i Ta’na mau tamarii aita tatou e aore ra, to tatou mau metua vahine e ite nei i roto ia tatou. E ia nuu ana‘e outou i mua i ni‘a i taua e‘a ra o to outou puai, e faatupu te reira i te oaoa i roto Ia’na. E e nehenehe ta outou e ite i Ta’na fariiraa.

Te ite nei Oia i te reira puai hanahana i roto i Ta’na mau tamahine paatoa i te mau vahi atoa tei reira ratou. I teie nei, ua riro te reira ei hopoi‘a rahi na outou tata’itahi. Te titau nei Oia ia haapa‘o outou i te mau taata atoa ta outou e farerei ei tamarii na te Atua. O te tumu te reira i faaue mai ai Oia ia tatou ia aroha i to tatou mau taata tupu mai ta tatou e aroha ia tatou iho e ia faaore atu i ta ratou hapa. To outou mau mana‘o maitai e te faaoreraa hapa i ni‘a ia vetahi ê, e faufaa ai‘a hanahana ïa Na’na, i horo‘ahia mai ia outou, ei tamahine Na’na. Te taata atoa ta outou e farerei e tama varua herehia ïa Na’na.

Ia tupu ana‘e te mana‘o faahiahia ia outou no te riroraa ei autuahine, e mo‘e ê atu ia tatou te mana‘o e faaamahamaha ia outou. Ei hi‘oraa, e faaite te mau tuahine apî a‘e e te mea paari a‘e i to ratou mau mana‘o ma te ti‘aturi e, e haroaroahia e e fariihia mai te reira. Ei mau tamahine na te Atua, ua hau a‘e to outou aifaitoraa i to outou taa-ê-raa.

Ia au i te reira hi‘oraa, e ti‘a i te feia apî tamahine ia hi‘o i to ratou tomoraa i roto i te Sotaiete Tauturu mai te hoê rave‘a no te faarahi i to ratou auhoaraa tuahine o ta ratou i matau iho nei, i umere, e i here.

Taua iteraa no te hi‘o e, eaha to tatou huru e riro ai, te tupu atoa nei ïa i roto i te mau utuafare e i roto i te paraimere. Te tupu nei te reira i roto i te mau pô utuafare e i roto i te mau faanahonahoraa a te paraimere. Te faaûruhia nei te mau tamarii na‘ina‘i ia parau i te mau mea rarahi e te umerehia, mai ta ratou i na reira i te taime a haamatara ai te Faaora i to ratou arero a haapii ai Oia ia ratou i muri a‘e i To’na tia-faahou-raa.3

Te aro nei Satane i te mau tuahine i roto i to ratou apîraa, area te Fatu ra, te faateitei nei ïa Oia i te mau tuahine i te mau faito teitei atu o te pae varua. Ei hi‘oraa, te haapii nei te feia apî tamahine i to ratou mau metua vahine nahea ia faaohipa i te FamilySearch no te imi e no te faaora i te mau tupuna. Te tahi mau tuahine apî ta’u i ite, te ma‘iti nei ratou ia haere i te hiero i te po‘ipo‘i roa e rave i te mau bapetizoraa no te feia i pohe ma te faahepo-ore-hia, maori râ, ma te varua o Elia.

I roto i te mau misioni na te ao atoa nei, te piihia nei te mau tuahine ei mau ti‘a faatere. Ua faatupu te Fatu i te hinaaro no ta ratou taviniraa na roto i te haaputapûraa i te aau o te mau tuahine e rave rahi ia tavini. E rave rahi peresideni misioni tei ite i te mau misionare tuahine ia riro ei mau taata poro puai e ei mau ti‘a faatere haapa‘o.

E misionare rave tamau anei outou e aore ra, aita, e nehenehe ta outou e farii i te ti‘araa no te haafaufaa i to outou faaipoiporaa e i te aravihi no te faaamu i te mau tamarii maitai na roto i te peeraa i te mau hi‘oraa o te mau vahine faahiahia.

A hi‘o na ia Eva, te metua vahine o te feia ora atoa. Teie ta Russell M. Nelson i parau no ni‘a ia Eva : « Ua haamaitaihia tatou e te mau taata atoa e a muri noa’tu no te itoito e te paari rahi o Eva. Na roto i te amu-matamua-raa oia i te hotu, ua rave oia i te mea i titauhia ia rave. E paari rahi to Adamu i te na reira-atoa-raa ».4

Tei roto i te tamahine tata‘itahi a Eva te puai no te hopoi atoa mai i te reira haamaitairaa i to’na utuafare mai ta Eva i hopoi mai i to’na ra. E faufaa rahi to’na i roto i te parau no te haamauraa i te mau utuafare i parauhia ai no ni‘a i to’na poiete-raa-hia e : « E ua parau ihora te mau Atua : E hamani tatou i te tauturu au no te taata, e ere hoi ïa i te mea maitai ia parahi noa te taata o oia ana‘e ra, no reira, e hamani tatou i te tahi tauturu au nona ra ».5

Aita tatou i ite i te taatoaraa o te tauturu a Eva ia Adamu e i to raua utuafare. Ua ite râ tatou i te hoê horo‘a rahi ta’na i horo‘a, o ta outou tata‘itahi e nehenehe atoa e horo‘a : Ua tauturu oia i to’na utuafare ia hi‘o i te e‘a e tae ai i te fare, noa’tu e, e mea fifi te e‘a i mua. « E ua faaroo Eva, ta’na vahine, i taua mau parau atoa ra e ua oaoa, na ô atura : Ahiri aita taua i hi‘a, aore ïa e noaa to taua huaai, e aore atoa taua e ite i te maitai e te ino, e te oaoa o to taua faaoraraahia ra, e te ora mure ore o ta te Atua e horo‘a ia ratou atoa o te haapa‘o ».6

Titauhia ia outou ia pee i to’na hi‘oraa.

Na roto i te heheuraa, ua ite Eva i te e‘a no te ho‘i i te Atua ra. Ua ite oia e, na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e tupu ai te ora mure ore i roto i te mau utuafare. Ua papû ia’na, mai ia outou i papû e, mai te mea e, e haapa‘o oia i ta’na mau fafauraa e to’na Metua i te Ao ra, e tauturu mai te Faaora e te Varua Maitai ia’na e to’na utuafare i roto i te mau mauiui e te mau pe‘ape‘a atoa e tupu mai. Ua ite oia e, e nehenehe ta’na e ti‘aturi i ni‘a ia Ratou.

« E ti‘aturi ia Iehova ma to aau atoa ra ; eiaha râ e ti‘aturi i to oe ihora haapa‘o.

« Eiaha e haamo‘e ia’na i to oe atoa ra mau haerea ; e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haerea ».7

Ua ite au e, ua farerei Eva i te mauiui e te pe‘ape‘a, ua ite atoa râ vau e, ua roaa ia’na te oaoa na roto i te iteraa e, e nehenehe oia e to’na utuafare e ho‘i faahou e ora i piha‘iho i te Atua. Ua ite au e, e rave rahi o outou i ô nei te farerei nei i te mauiui e te pe‘ape‘a. Te vaiiho atu nei au i ta’u haamaitairaa i ni‘a ia outou, mai ia Eva, ia farii atoa outou i taua oaoa ra ta’na i farii i roto i to outou tere ho‘iraa i te fare.

Ua ite papû vau e, te hi‘o mai nei te Atua te Metua ia outou ma te here. Te here nei Oia ia outou tata’itahi. E mau tamahine outou Na’na i roto i te fafauraa. No To’na here ia outou, ua horo‘a mai Oia i te tauturu e hinaarohia e outou no te amo ia outou iho e ia vetahi ê i ni‘a i te e‘a no te ho‘i atu i mua i To’na aro.

Ua ite au e, ua mamae te Faaora no ta tatou mau hara atoa e e faaite te Varua Maitai i te parau mau. Ua farii outou i taua mahanahana ra i roto i teie putuputuraa. Ua ite papû vau e, ua faaho‘ihia mai te mau taviri atoa e taamu nei i te mau fafauraa mo‘a tei faaho‘ihia mai. Te mauhia nei e te faaohipahia nei te reira i teie mahana e to tatou peropheta ora, te peresideni Thomas S. Monson. Te vaiiho atu nei au i teie mau parau tamahanahana e te ti‘aturi, ia outou na, Ta’na mau tamahine here no te fafauraa, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.