2014
Haapa‘o na roto i to tatou faaroo rahi
Me 2014


Haapa‘o na roto i to tatou faaroo rahi

Hōho’a

Ua riro te haapa‘o ei tapa‘o no to tatou faaroo i roto i te paari e te mana o te mana faatere teitei roa a‘e, oia hoʻi, te Atua

Ua aano taʻue noa ta maua te tuahine Perry mau pureraa pô utuafare i te mau monire atoa. E haere mai to’u taea‘e, ta’na tamahine, to Barbara taea‘e e te hoê fetii tamahine e ta’na tane, ua haere mai pauroa ratou e noho i to matou vahi. A tahi ra, mai te tau mai â o to’u vai-tamarii-raa, matou e noho tapiripiri faahou ai e te fetii, e haamaitairaa hoʻi te reira no’u. I te matamua ra, ua ora na to’u utuafare i roto i te hoê pû fare tei reira te mau fetii o to’u metua vahine. E mea piri to ratou fare i to matou, o papa ruau Sonne i te pae apatoʻerau, e o tati Emma i te pae apato‘a. I raro rii mai i te pae apato‘a, te nohoraa ïa o tati Josephine e i te pae hiti‘a o te ra, i tera noa pu fare, o « tonton » Alama.

I to’u vai-tamarii-raa, pauroa te mau mahana, e farerei matou i te fetii, e taime te reira no te ohipa amui, no te ha‘uti e no te paraparau. Eita e nehenehe e rave rahi roa i te ohipa maamaa, e tae vave roa ino te parau faa‘ite i te metua vahine. E mea taa ê te ao i teie nei—ua parare te rahiraa o te mau utuafare. E mai te peu tei piha‘i iho rii ratou i te oraraa, eita’toa e nehenehe e parau e, e mea piri ratou. Atira noa’tu, e au atura ïa to’u vai-tamarii-raa e to’u nei oraraa i teie nei mai te raʻi te huru, tei piha‘i iho noa te mau melo utuafare i te tahi e te tahi. E faahaamanaʻoraa tamau te reira no’u no te faito mure ore o te utuafare.

A tupu ai au i te paariraa, e auraa taa ê to’u i to’u papa ruau. O vau te tamaroa matahiapo o te utuafare. Na’u e faaateatea i te hiona i ni‘a i te haereraa i te tau toʻetoʻe e na’u atoa e tapu i te aihere i te tau veʻaveʻa, i to matou fare, te fare o to’u papa ruau e tae noa’tu te fare o to’u na tati. E parahi noa to’u papa ruau i ni‘a i te taupee o to’na fare ia tapu vau i te aihere. Ia oti ta’u ohipa, e parahirahi rii au e o o’na, no te paraparau rii. Ua riro taua mau taime ra, ei mau haamanaʻoraa tao‘a rahi no’u.

I te hoê mahana ua ani au i to’u papa ruau nahea vau ia ite e, te rave ra anei au i te mea tiʻa noa, ua rahi hoʻi te mau ma‘itiraa i roto i te oraraa. Mai tei matarohia e a’na, ua pahono mai oia na roto i te hoê ohipa no roto mai i te oraraa faaapu.

Ua haapii mai oia ia’u no ni‘a i te haapiipiiraa e piti puaahorofenua ia ohipa amui raua. Ua faataa mai oia e, e ti‘a i na puaahorofenua ia ite noa e, o vai te raatira pupu. Hoê o te mau taviri no te haapapû i te tapeʻa-maite-raa e te arata‘iraa i te hoê puaahorofenua, o te mauhaa taamu ïa e te tavaha. Ia mana‘o noa’tu te hoê o na puaahorofenua e, aita e faufaa e haapa‘o i te hinaaro o te taata faahoro, eita roa’tu na puaahorofenua e huti e e ohipa amui atu i te hope o to ratou puai.

E hi‘o na tatou i te haapiiraa ta to’u papa ruau i haapii mai i roto i teie hi‘oraa. O vai te taata faahoro no teie na puaahorofenua ? Ua ti‘aturi to’u papa ruau e, o te Fatu. Tei Ia’na ra te fa e te faanahoraa. O Oia atoa te taata haapiipii e te taata haamanuia i teie pupu puaahorofenua, e i te hopearaa, i te puaahorofenua tata‘itahi. Te taata faahoro te mea ite a‘e, e hoê noa rave‘a no te puaahorofenua ia ite e, te rave ra ona i te mea ti‘a, oia hoʻi, o te haapa‘oraa ïa ona e te peeraa i te arata‘iraa a te taata faahoro.

Eaha ta to’u papa ruau i faaau i te mauhaa taamu e i te tavaha ? I tera ra tau, mai teie nei atoa hoʻi, ua ti‘aturi au e, te haapii maira to’u papa ruau ia’u ia pee i te mau muhumuhu a te Varua Maitai. I roto i te hi‘oraa o to’na feruriraa, e ohipa pae varua te mauhaa taamu e te tavaha. Mai te mea e puaahorofenua haapa‘o i roto i te hoê pupu tei haapii-maitai-hia, te tahi rii noa hutiraa marû, atira’tu ai, ua rave papû oia mai te au i te hinaaro o te taata faahoro. Teie hutiraa marû nei, mai te reo marû ïa e te haʻihaʻi a te Fatu ia tatou. No te faatura i to tatou ti‘amâraa, e ere roa te reira i te hoê hutiraa puai e te faahepo.

Te tane e te vahine e ore e haapa‘o i te mau muhumuhu marû a te Varua, e haapii mai ïa ratou, mai te tamaiti puhara, na roto i te mau faahopearaa ohie no te oraraa haapa‘o ore e te taiʻata ra. I te taime noa a faahaehaa ai teie mau faahopearaa ohie i te tamaiti puhara ra, to’na atoa ïa « iho-faahou-[raa i] to’na iho huru mau » e ua faaroo a‘era i te mau muhumuhu a te Varua i te parauraa ia’na e hoʻi i te fare o to’na metua tane (hi‘o Luka 15:11–32).

E no reira te haapiiraa ta to’u papa ruau i haapii mai, oia hoʻi, ia vai ineine noa no te farii i te hutiraa marû a te Varua. Ua haapii mai oia e, e farii noa vau i te reira muhumuhu ia haamata noa’tu vau i te hape i te haerea. E eita roa vau e harahia i te mau hape rahi atu â mai te peu e vaiiho vau i te Varua ia arata‘i ia’u e i ta’u mau faaotiraa i roto i to’u oraraa.

Mai tei faa‘itehia i roto i te Iakobo 3:3, « Inaha, te tavaha nei tatou i te [puaahorofenua], ia faaroo mai ratou ia tatou, e te tioioi noa nei tatou i to ratou tino atoa ».

E ti‘a roa ia tatou ia manaʻonaʻo maitai i ta tatou tavaha pae varua. Noa’tu e hutiraa marû roa ino na te Fatu, e ti‘a roa ia tatou ia vai te aau tae no te taui i to tatou haerea. No te manuia i roto i te oraraa, e ti‘a roa ia tatou ia haapii i to tatou varua e i to tatou tino ia ohipa amui no te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. E ia faaroo tatou i te mau muhumuhu marû a te Varua Maitai, e riro te reira i te tahoê i to tatou varua e to tatou tino i ni‘a i te hoê fa, no te arata‘i e no te faahoʻi ia tatou i to tatou fare mure ore, no te ora i piha‘i iho i to tatou Metua mure ore i te Ao ra.

I roto i ta tatou hiro‘a faaroo toru, te haapii nei tatou i te faufaa ia haapa‘o : « Te ti‘aturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia, na roro i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia ».

I roto i te huru haapa‘o ta to’u papa ruau i faahoho‘a e na puaahorofenua, titau-atoa-hia i te tahi ti‘aturiraa taa ê—oia hoʻi, e ti‘a ia vai te faaroo papû i roto i te taata faahoro. E no reira, e tuʻatiraa atoa to teie haapiiraa a to’u papa ruau i te parau tumu matamua o te evanelia—te faaroo ia Iesu Mesia.

Ua haapii te aposetolo Paulo e, « E teie nei, o te faaroo nei, o te ti‘aturi ïa i te mau mea e tia‘ihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiʻohia nei » (Hebera 11:1). Ei reira, ua faa‘ohipa Paulo i te hi‘oraa o Abela, Enoka, Noa e Aberahama no te haapii mai no ni‘a i te faaroo. Ua faaea oia i ni‘a i te aamu no Aberahama, no te mea o Aberahama te metua no te feia faaroo :

« No te faaroo i haapa‘o ai Aberahama, a parau hia mai ai oia e, e haere i te hoê vahi e noaa mai ia’na a muri atu ei aiʻa ; e haere atura oia ma te ite ore i taua fenua i haerehia e ana ra.

« No te faaroo i purutia noa’i oia i taua fenua i parauhia maira, mai te mea e, e fenua ê ra…

« No te faaroo atoa i noaa’i ia Sara iho te maitai i tô ai ra, e fanau maira ta’na tamaiti, hope noa’i to’na tau mau ra, no te mea, i mana‘o oia e e parau mau ta’na ta tei parau maira » (Hebera 11:8–9, 11).

Ua ite tatou e, na roto i te tamaiti a Aberahama e o Sara, o Isaaka, ua horo‘ahia ia Aberahama e ia Sara—te parau fafau no te huaai « mai te fetiʻa o te raʻi ra te rahi, e mai te one tahatai eita e hope ia tatau ra » (hi‘o te irava 12; hi‘o atoa Genese 17:15–16). Ei reira, ua tamatahia to Aberahama ra faaroo, i te hoê faito eita e roaa i te rahiraa o tatou ia feruri.

E rave rahi taime to’u hi‘oraa i te aamu no te Aberahama e Isaaka, e tae roa mai i teie mahana, aita vau e mana‘o ra e, ua haroʻaroʻa pauroa vau i te faaroo rahi e te haapa‘o o Aberahama. E nehenehe paha ta’u e feruri ia’na i te faaineineraa, ma te faaroo rahi, no te reva atu i tera ra poʻipoʻi, teie nei râ, nahea pai ona, e tei piha‘i iho ia’na o Isaaka, i te haereraa i tera tere toru mahana no te tapae i raro mai i te mouʻa Moria ra ? Nahea pai raua i te tariraa i te vahie i ni‘a i te mouʻa ? Nahea pai ona i te paturaa i te fata ? Nahea pai oia i te ruuruuraa ia Isaaka a faatarava atu ai ia’na i ni‘a i te fata ? Nahea pai ona i te faa‘iteraa ia’na e, o oia te tusia ? E no hea mai pai to’na puai no te amoraa i te tipi no te patiʻa i ta’na tamaiti ? Na te faaroo o Aberahama i haapuai ia’na no te pee haapa‘o maitai i te arata‘iraa a te Atua, e tae roa’tu i te taime semeio ra i pii ai te melahi ia’na mai te raʻi mai ma te parau e, ua manuia oia i teie tamataraa teimaha mau ta’na. Ei reira ua faahiti faahou â te melahi i te mau parau fafau no te fafauraa a Aberahama.

Ua ite au e, e riro te mau titauraa no roto mai i te fariiraa i te faaroo ia Iesu Mesia e te haapaʻoraa i te haatafifi rahi a‘e i te hoê i te tahi. Tau matahiti rahi tei maʻiri i ni‘a ia’u, e ua ite au e, ua rau te huru puaahorofenua, e no reira, te vai ra e mea ohie rii a‘e ia haapiipii atu, e te vai ra e mea fifi rii a‘e, e mea rau atu â ïa te huru taata. E tamaiti e aore râ e tamahine tatou tata‘itahi na te Atua, e e aamu taa ê iho to tatou, hou i te tahuti nei, e i te tahuti atoa hoʻi. No reira, aore reʻa rave‘a e tano no te taatoaraa. E ua ite papû roa hoʻi au i te mau tamataraa e te mau hapehape e tupu i roto i te oraraa, e te mea faufaa atu â, ua ite au i te titauraa tamau i te piti o te parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia, oia hoʻi te tatarahapa.

Parau mau atoa hoʻi, te tau i ora na to’u papa ruau, e tau ohie a‘e no te ma‘itiraa i rotopu i te maitai e te ino. Te ti‘aturi nei te tahi mau taata maramarama e te aravihi e, titauhia te mau rave‘a aravihi atu no teie tau fifi to tatou, aita roa’tu vau e ti‘aturi nei i te reira. Te feruri nei râ vau e, e rave‘a ohie a‘e te titauhia no teie tau fifi, mai te pahonoraa a to’u papa ruau ia’u i to’u aniraa ia’na e nahea ia ite i te taa‘eraa i rotopu i te maitai e te ino. Ua ite au e, e faahitiraa ohie ta’u no outou i teie mahana. Peneiaʻe eita te reira e haere no te mau taata atoa, e nehenehe râ ta’u e faa‘ite atu ia outou e, ua haere te reira no’u. Te tuu atu nei au i te reira i mua ia outou ma te tuu atoa’tu i te opuaraa ia tamata outou i ta’u mau parau, e ia na reira outou, te parau fafau atu nei au e, e riro te reira i te arata‘i ia outou i te ma‘itiraa maramarama a topahia ai outou i te mau ma‘itiraa rau, e e riro atoa te reira i te arata‘i ia outou i te mau pahonoraa ohie i mua i te mau uiraa e faaarepurepu nei i te taata ite e te feia te mana‘o nei ia ratou ei taata paari.

Pinepine roa tatou i te feruri i te haapa‘o, mai te pee-afaro-noa-raa i te mau parau faaue e aore râ te mau parau faahepo a te mana faatere i ni‘a a‘e ia tatou. Te parau mau râ, i to’na faito maitai roa a‘e, ua riro te haapa‘o ei tapa‘o no to tatou faaroo i roto i te paari e te mana o te mana faatere teitei roa a‘e, oia hoʻi, te Atua. A faa‘ite ai Aberahama i to’na faaroo rahi e te aueue ore e to’na haapa‘o i te Atua, e noa’tu e, ua faauehia oia ia faatusia i ta’na tamaiti, ua faaora te Atua ia’na. Mai te reira atoa ïa no tatou, ia faa‘ite atu tatou i to tatou faaroo rahi na roto i te haapa‘o, e faaora mai te Atua ia tatou i te pae hopea.

Ratou te turuʻi noa nei i ni‘a ia ratou iho ma te pee noa i to ratou mau hinaaro e to ratou mau hiaai, e otiʻa rahi ïa tei mua ia ratou ia faaauhia i te feia e pee nei i te Atua e o te fanaʻo nei i To’na mana‘o, To’na mana e Ta’na mau horo‘a. Te parauhia nei e, « Te taata tei puohuhia ia’na ana‘e iho, e pu‘ohu naʻinaʻi roa ïa te oti mai ». E ere roa’tu ïa te haapa‘o ma te puai e te rohi itoito i te ohipa paruparu e te faaea noa. E ma‘itiraa te reira i rotopu i to tatou ite e to tatou mana taotiʻa, e te paari e te puai rau taotiʻa ore a te Atua. Ia au i te haapiiraa a to’u papa ruau, e ma‘itiraa te iteraa i te tavaha pae varua i roto i to tatou vaha e te peeraa i te arata‘iraa a te taata faahoro.

Ia riro mai tatou ei taata aiʻa no te fafauraa e te huero o Aberahama na roto i to tatou faaroo rahi e na roto i te fariiraa i te mau oro‘a o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai. Te parau fafau nei au ia outou e, ua matara noa te mau haamaitairaa o te ora mure ore i te taata faaroo rahi e te haapa‘o. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.