Konafesi Aoao
O Le a Tatou Tofotofoina i Latou
Konafesi Aoao ia Oketopa 2020


O Le a Tatou Tofotofoina i Latou

(Aperaamo 3:25)

O le taimi lenei e sauniuni ai ma ia tofotofoina i tatou lava ua loto ma mafai ona faia mea uma o soo se mea o le a poloaiina ai i tatou e le Alii lo tatou Atua.

Ou te tatalo mo le fesoasoani a le Agaga Paia mo i tatou uma a o o’u faasoa atua o’u mafaufauga ma lagona ua oo mai i lo’u mafaufau ma le loto i le tapenapenaga mo lenei konafesi aoao.

O Le Taua o Su’ega

Mo le silia ma le luasefulu tausaga a o le’i oo mai lo’u valaauga mo le auaunaga i le olaga atoa i le Ekalesia, sa ou faigaluega o se faiaoga ma se taitai faafoe i se iunivesite. O lo’u tiutetauave muamua o se faiaoga o le fesoasoani i tamaiti aoga pe faapefea ona latou aoao mo i latou lava. Ma o se elemene taua o la’u galuega o le fatufatuina, togi, ma saunia ni manatu faaalia e uiga i le faatinoga a le tamaitiiti i su’ega. Atonu ua outou silafia mai aafiaga patino, o su’ega e masani lava e le o se vaega o le faagasologa o le aoaoina e sili ona fiafia i ai tamaiti aoga!

Ae o su’ega faavaitaimi e matuai taua lava i le aoaoina. O se su’ega lelei, e fesoasoani ia i tatou e faatusatusa ai mea tatou te manaomia ona iloa i mea ua tatou iloa moni e uiga i se mataupu patino; e saunia ai foi se tulaga laugatasia e mafai ona tatou iloilo i ai lo tatou aoaoina ma le atina’ega.

E faapena foi, o su’ega i le a’oga o le olaga faaletino o se elemene taua o lo tatou alualu i luma e faavavau. Peitai, e mata’ina lava, o le upu suega e le o maua e oo lava i le faa-tasi i anotusi o tusitusiga paia o tusitusiga faavae i le Faaperetania. Ae, o upu e pei o le tofotofo, suesue, ma le lu’itauina o loo faaaoga e faamatala ai mamanu eseese o le faapupulaina faalelei o lo tatou iloa faaleagaga e uiga i ai, malamalama i ai, ma le tuuto i le fuafuaga e faavavau o le fiafia a lo tatou Tama Faalelagi ma lo tatou gafatia e saili atu mo faamanuiaga o le Togiola a le Faaola.

O le mata’isau o le fuafuaga o le faaolataga na faamatalaina le faamoemoega tonu o lo tatou nofo vaavaaia i la le tino e faaaoga ai upu o le tofotofo, suesue, ma le lu’itauina i tusi paia anamua ma ona po nei. “Ma o le a tatou tofotofo ai i latou, ia iloa ai, pe latou te faia mea uma e poloaiina ai i latou e le Alii lo latou Atua.” 1

Manatu i le aioiga lenei a le Faisalamo o Tavita:

“Ieova e, ia esuesue ia te au, ma tofotofo ia te au; ia e [lu’itauina] o’u manatu ma lo’u loto.

“Aua o loo i luma lou alofa: ua ou savali foi i le mea moni mai ia te oe.” 2

Ma sa tautino mai e le Alii i le 1833, “O lea, aua le fefefe i o outou fili, aua ua Ou folafola i loʼu loto, ua fetalai mai ai le Alii, o le a Ou tofotofoina outou i mea uma, pe tou te mau i laʼu feagaiga, e oo lava i le oti, ina ia mafai ona maua outou o agavaa.” 3

O Le Tofotofoina ma le Lu’itauina i le Taimi Nei

O le tausaga 2020 ua faailogaina, i se vaega, e se faama’i oti i le lalolagi ua tofotofoina ai, suesueina, ma lu’itauina ai i tatou i le mau auala. Ou te tatalo o loo tatou aoaoina o ni tagata taitoatasi ma ni aiga ni lesona taua ia e na o aafiaga faigata e mafai ona aoao ai i tatou. Ou te faamoemoe foi o le a faamamalu atoatoa atili e i tatou uma le “silisiliese o le Atua” ma le mea moni e faapea “o le a ia faapaiaina [o tatou] puapuaga mo [lo tatou] manuia.” 4

E lua ni mataupu faavae autu e mafai ona taiala ai ma faamalolosia i tatou a o tatou feagai ai ma tulaga tofotofoina ma le lu’itauina i o tatou olaga, pe o a lava na mea: (1) o le mataupu faavae o sauniuniga, ma le (2) o le mataupu faavae o le fetaomi atu i luma ma le tumau ia Keriso.

Tofotofoina ma Sauniuniga

I le avea ai ma soo o le Faaola, ua poloaiina i tatou “ia saunia mea manaomia uma; ma faatu se fale, o se fale tatalo lea, o se fale o le anapogi, o se fale o le faatuatua, o se fale o le aoaoga, o se fale o le mamalu, o se fale maopoopo, o se fale o le Atua.” 5

Ua folafola mai foi ia i tatou, “afai ua outou saunia o le a outou lē matata’u.

“Ma ina ia mafai ona outou sao mai le mana o le fili, ma faapotopoto mai ia te aʼu o se nuu amiotonu, ua aunoa ma se ila ma se pona.” 6

O nei mau ua aumaia ai se auivi atoatoa mo le faatulagaina ma le sauniaina o o tatou olaga ma aiga i le faaletino ma le faaleagaga. O a tatou taumafaiga e sauniuni mo aafiaga e tofotofo ai i le olaga nei, e tatau ona mulimuli i le faataitaiga a le Faaola o le na faatuputeleina le “tupu [i] le poto ma le tino, ma ua alofagia e le Atua atoa ma tagata” 7 —o se paluga paleni lelei o le saunia faaleatamai, faaletino, faaleagaga, ma faaleagafesootai.

I se aoauli i ni nai masina talu ai, sa ma siakia ai ma Susan a matou teuga meaai ma sapalai mo faalavelave faafuasei. O le taimi lena sa televave ai le pipisi o le KOVITI-19, ma o se soloa’iga o mafui’e sa maluelue ai lo matou fale i Iuta. Sa ma galulue talu mai le popofou o la ma faaipoipoga e mulimuli i le fautuaga faaperofeta e uiga i le sauniuni mo lu’itau e le mailoa, o lea la o le “suesueina” o lo matou tulaga o le sauniuni i le lotolotoi o le vairasi ma mafui’e sa foliga mai o se mea lelei ua fetaui ma le taimi e fai. Sa ma mananao e fiailoa a ma togi i nei sue’ga sa le’i faasilasilaina maia.

Sa ma aoaoina le tele na’ua o mea. I le tele o vaega, sa fetaui tonu a ma galuega sauniuni. Peitai, i nisi o vaega sa manaomia ai se faaleleiga aua ma te le’i iloaina ma talanoaina ni manaoga patino i ni auala talafeauga.

Sa tele foi ina ma taliē. Na ma iloaina ai foi, mo se faataitaiga, ni mea i se pusa na tu ese o teuga meaai, ua fiasefulu tausaga. O le mea moni, sa ma fefefe e tatala ma iloilo nisi o koneteina ona o le popole i toe sasao mai ai se isi faama’i pipisi faavaomalo. Ae e tatau ona outou fiafia i le iloaina na ma tia’ia anomea mata’utia, ma na tafiesea lena lamatiaga faalesoifua maloloina i le lalolagi.

O nisi tagata o le Ekalesia atonu ua manatu o fuafuaga ma sapalai mo faalavelave faafuasei, o teuga meaai, ma le ato 72-itula ua le o toe taua aua e lei tautalagia tele ia mea ma autu fesootai e le Usoga i le konafesi aoao talu ai nei. Ae o apoapoaiga faifai pea e sauniuni ua fofogaina mai pea e taitai o le Ekalesia mo le tele o tausaga. O le tele o taimi o le fautuaga faaperofeta faifai pea i le aluga o taimi, ua fatuina ai se savali mamana ma le manino ma se leo o le lapataiga ua sili atu ona leotele nai lo pese solo toatasi e mafai ona faatinoina.

E pei lava ona faaalia i taimi faigata le le lava o sauniuniga faaletino, e faapena foi, i gasegase o le faasamasamanoa faaleagaga ma le nofoa’i ona faamatua’ia ni aafiaga faatauma’oi i taimi o tofotofoga faigata. Ua tatou aoao mai, mo se faataitaiga, i le faataoto i taupou e toasefulu faapea, o le faatuatuai o sauniuniga e taitai atu ai ina lē manuia le tofotofoina. Toe manatu pe na faapefea ona toilalo ia taupou valea e sauniuni faalelei mo le su’ega na tuuina atu ia i latou i le aso o le oo mai o le faato’āfaiāva.

“O i latou o e sa vālea ua ave a latou lamepa, ae sa leai se suauu ia te i latou:

“A o e popoto ua ave ni suauu i a latou fagu faatasi ma a latou lamepa. …

“A ua oo i le tulua o po, ona sau ai lea o le alaga, Faauta, ua sau le faatoafaiava, ina o ia outou e faafetaiai ia te ia.

“Ona tutu ai lea o ia taupou uma lava, ma teuteu a latou lamepa.

“Ona fai atu lea o ē valea i ē popoto, Au mai ni a outou suauu ma matou; aua o le a mamate a matou lamepa.

“A ua tali mai o ē popoto, ua faapea mai, ne’i le lava ia i matou ma outou a e lelei ona outou o i e faatau ma faatau mai ai ni a outou.

“Ua latou o e faatau, ona sau ai lea o le faato’āfaiāva, o ē ua saunia foi ua latou ulufale atu faatasi ma ia i le tausamaaga, ona pupuni ai lea o le faitotoa.

“Mulimuli ane, ona o mai ai lea o isi taupou, ua faapea mai, Le Alii e, le alii e, ia e tatala atu le puipui mo i matou.” 8

“A ua tali atu o ia, ua faapea atu, E moni , ou te fai atu ia te outou, ou te le iloa outou.” 9

Pau le mea i lenei suega, o taupou valea na tofotofoina i latou lava ua na o ni ē faalogo ae le anaana i le upu. 10

E i ai sa’u uo o se tagata aoao faamaoni i le a’oga faaloia. I le gasologa o se semesa, sa ia faaaogaina le taimi i aso uma e toeiloilo ai, aotele, ma aoao mai ana tusigāmanatu mo kosi taitasi sa lesitala ai o ia. Sa ia mulimuli i le mamanu lava e tasi mo ana vasega uma i le faaiuga o vaiaso taitasi ma masina taitasi. O lana faiga na mafai ai e ia ona aoao tulafono ae lē tau na ona taulotoina o auiliiliga. Ma ina ua oo mai su’ega faai’u, sa saunia Sam. O le mea moni, na ia iloa o le vaitau o le su’ega faai’u o se tasi o vaega sa tau le popolevale ai o lana a’oga faaloia. O sauniuniga mataalia ma i taimi e tatau ai e tomua i le manuia o le tofotofoina.

O le faiga a Sam o lana a’oga faaloia, ua faamamafaina mai ai se tasi o mamanu autu a le Alii mo le tuputupu a’e ma le atina’ega. “Aua faauta, ua faapea ona fetalai mai o le Alii le Atua: Ou te tuu atu i le fanauga a tagata lea fuaitau i luga o lea fuaitau, ma lea mataupu i luga o lea mataupu, o sina mea itiiti ii ma sina mea itiiti i o; ma e manuia lava i latou o e e faalogologo i a’u mataupu, ma ua’i mai o latou taliga i la’u fautuaga, ona o le a latou aoaoina le poto; ona o ia o le na te taliaina o le a Ou tuu atu atili i ai” 11

Ou te valaaulia outou taitoatasi e “mafaufau i [outou] ala” 12 ma “suesue [i tatou lava], pe ua [tatou] i ai i le faatuatua [ma] tofotofo [i tatou] lava ia.” 13 O a ni mea ua tatou aoaoina mai nei masina talu ai i fetuunaiga o le olaga ma tapu? O a mea e manaomia ona tatou faaleleia i o tatou olaga faaleagaga, faaletino, faaleagafesootai, faalelagona, ma faaleatamai? O le taimi lenei e sauniuni ai ma ia tofotofoina i tatou lava ua loto ma mafai ona faia mea uma o soo se mea o le a poloaiina ai i tatou e le Alii lo tatou Atua.

Tofotofo ma Fetaomi Atu i Luma

Sa ou auai i se falelauasiga o se faifeautalai talavou sa maliu i se faalavelave. Sa saunoa le tama o le faifeautalai i le sauniga ma sa faamatala ai le lototiga o se tuueseesega i la le tino sa lei faamoemoeina mai se atalii pele. Sa tautino tuusa’o mai e faapea na te le malamalama ia lava i mafuaaga po o le taimi mo se mea faapea e tupu. Ae o le a ou manatua pea lenei alii lelei na ia tautino mai foi faapea na ia iloa sa silafia e le Atua ia mafuaaga ma le taimi o le maliu o lona atalii—ma ua lava lea mo ia. Na ia ta’u atu i le potopotoga e faapea o ia ma lona aiga, e ui ina faanoanoa, ae o le a manuia; e tumau pea ma mausali a latou molimau. Sa ia faai’uina lana saunoaga i le tautinoga lenei, “Ou te manao ia outou iloa e tusa ai ma le talalelei a Iesu Keriso, ua i ai uma lo matou aiga i totonu. Ua matou i ai uma i totonu.”

E ui ina sa faigata le toesea o se ua pele ma momomo ai le loto, ae sa saunia faaleagaga tagata o lenei aiga totoa ina ia tofotofoina e mafai ona latou aoaoina ni lesona o le taua e faavavau e ala i mea ua latou mafatia ai. 14

O le faamaoni e le o le faavalevalea po o le soona fai. Ae, o le faalagolago ma le tuuina o lo tatou talitonuga maumaututu ia Iesu Keriso o lo tatou Faaola, i Lona suafa, ma i Ana folafolaga. A o tatou “fetaomi atu i luma ma le tumau ia Keriso, ma se susulu atoatoa o le faamoemoe, ma le alofa i le Atua ma tagata uma,” 15 e faamanuiaina i tatou i se vaaiga e faavavau ma se vaaiga mamao e sili mamao atu i lo tatou gafatia utiuti faaletino. O le mea lea, ia outou tutu ai i nofoaga paia” 16 ma “aua le masiʼi ese, seia oo mai le aso o le Alii.” 17

A o avea a’u ma peresitene o le Iunivesite o Polika Iaga–Idaho, sa susū atu Elder Jeffrey R. Holland i le lotoa ia Tesema 1998 e lauga i se tasi o a matou faigalotu faalevaiaso. Sa ma valaaulia ma Susan se vaega o tamaiti a’oga e feiloai ma talatalanoa ma Elder Holland a o le’i fofogaina mai lana savali. Ina ua tulata ina mae’a lo matou taimi, sa ou fesili ia Elder Holland, “Afai e mafai ona e aoao i nei tamaiti tau lava o se mea se tasi, mata o le a lena mea?”

Sa ia tali mai:

“Ua tatou molimauina se agai tele o tagata i le faamalosia e auai i se itu faafeagai se tasi o le lua. O le a le mafai e le Au Paia o Aso e Gata Ai ona tu faaleogalua, e aunoa ma le filifilia o se itu. O le a le toe iai se tu faaleogalua.

“Afai o loo e faaopeopea i le tatafe o se vaitafe, o le a e oo i se mea. O le a faigofie lava ona e alu i soo se mea e ave i ai oe e le āu. O le faatafetafea i le tatafe o le vai, taumulimuli i le tai, ma faaopeopea i le āu o le a lē aogā lea.

“E tatau ona faia filifiliga. O le lē faia o se filifiliga, o se filifiliga lava lea. Aoao e filifili nei.”

O le saunoaga a Elder Holland e uiga i le faateleina o itu ma mea faafeagai ua faamaonia faaperofeta i faiga ua matele i ai sosaiete ma mea ua tutupu i le 22 tausaga talu ona ia taliina la’u fesili. O le valo’iaina o le eseesega tele o ala o le Alii ma ala o le lalolagi, sa lapataia ai e Elder Holland e faapea o aso o le tu toafimalie o le vae e tasi i totonu o le Ekalesia toefuataiina ma le isi vae e tasi i le lalolagi ua vave ona mou atu. Sa fautuaina e lenei auauna a le Alii le autalavou e filifili, sauniuni, ma ia avea ma soo tuuto o le Faaola. Sa ia fesoasoani ia i latou e tapenapena ma fetaomi atu i luma e ala i aafiaga e tofotofo ai, suesue ai, ma lu’itauina ai i o latou olaga.

Folafolaga ma le Molimau

O le faagasologa o le tofotofoina o i tatou lava, o se vaega faavae o le fuafuaga sili o le fiafia a le Tama Faalelagi. Ou te folafola atu, a o tatou saunia ma fetaomi atu i luma ma le faatuatua i le Faaola, e mafai e i tatou uma ona maua le togi lava e tasi o le su’ega faai’u o le olaga nei: “Ua lelei ia, le auauna lelei e, ma le faamaoni: ua e faamaoni i nai mea itiiti, ou te tofia oe e pule i mea e tele: ina ulufale mai ia i le fiafia o lou alii.” 18

Ou te molimau atu o le Atua le Tama e Faavavau o lo tatou Tama. O Iesu Keriso o Lona Alo Pele e Toatasi na Fanaua o loo soifua, o lo tatou Faaola ma le Togiola. Ou te molimau atu ai ma le fiafia i nei upumoni i le suafa paia o le Alii o Iesu Keriso, amene.