Konafesi Aoao
Alolofa Atu i Ē Ita Mai ia te Outou
Konafesi Aoao ia Oketopa 2020


Alolofa Atu i Ē Ita Mai ia te Outou

O le iloa ai o i tatou uma o fanau a le Atua, tatou te maua ai se vaaiga mamao faalelagi i le taua o isi, ma le tomai e faatoilalo ai le faasausili.

O aoaoga a le Alii e mo le faavavau ma mo fanau uma a le Atua. I le savali lenei, o le a ou avatu ai ni nai faataitaiga mai le Iunaite Setete, ae o mataupu faavae ou te aoao atu e faatatau i soo se mea.

Ua tatou ola i se taimi o le ita ma le inoino i sootaga faaupufai ma aiaiga faavae. Na tatou lagonaina i lenei taumafanafana i nofoaga ia na tia’i ai e nisi ia solotetee filemu ae auai i amioga faataumaoi. Ua tatou lagonaina i nisi o faatosina i le taimi nei mo tofi faalemalo. O nisi o nei mea ua masua atu i ni faamatalaga faapolokiki ma lafoga le lelei i totonu o a tatou sauniga/fonotaga faale-Ekalesia.

I se malo faatemokarasi, o le a i ai pea lava o tatou eseesega i tagata tauva e faatutu mai ma aiaiga faavae. Peitai, i le avea ai ma soo o Keriso, e tatau ona tatou faate’a ese le ita ma le inoino pe o a filifiliga faaupufai o finauina pe faitioina i soo se faatulagaga.

Ata
Lauga i Luga o le Mauga

O se tasi lenei o aoaoga a le Faaola, atonu e lauiloa tele ae e seāseā ona faatinoina:

“Ua outou faalogo, na fai mai, Ia e alofa atu i le lua te tuaoi, a ia inoino i le ua ita mai ia te oe.

“Ae Ou te fai atu a’u ia te outou, ia outou alolofa atu i ē ua ita mai ia te outou, faamanuia i ē ua fetuu mai ia te outou, ia agalelei atu i ē ua inoino mai ia te outou, ma tatalo foi mo ē ua tuua’i fua mai ma faasaua mai ia te outou” (Mataio 5:43–44). 1

E tele augatupulaga na aoaoina ai Iutaia ia inoino i o latou fili, ma o lea sa latou mafatia ai i na taimi i lalo o puleaga ma sauaga faakolone a Roma. Ae, na aoao i latou e Iesu ia “alolofa i ē ua ita mai ia te outou” ma “agalelei atu i ē … inoino mai ia te outou.”

Ata
Aoao atu Iesu i Amerika

Oka ni aoaoga faataamilosaga mo sootaga patino ma faaupufai! Ae o le mea lava lea o loo poloai mai ai lo tatou Faaola. I le Tusi a Mamona ua tatou faitau ai, “Aua e moni, e moni ou te fai atu ia te outou, o le ua i ai le agaga o le finauga e le mai ia te a’u lea, a e mai le tiapolo, o le tama lea o finauga, ua ia faaosoina foi loto o tagata e fefinauai ma ita” (3 Nifae 11:29).

O le alofa i ē ita mai ma o tatou fili e le faigofie. “O le toatele o i tatou e le’i oo i lena tulaga o le … alofa ma le lotofaamagalo,” na saunoa i ai Peresitene Hinckley, “E manaomia ai le lotopulea e toetoe lava sili atu i lo le mea tatou te mafaia.” 2 Ae e tatau ona manaomia, aua o se vaega lena o poloaiga sili e lua a le Faaola ia “alofa atu i le Alii lou Atua” ma ia “alofa atu i le lua te tuaoi e pei o oe lava ia te oe” (Mataio 22:37, 39). E tatau foi ona mafaia, aua na Ia aoao mai foi, “Ia outou ōle atu, ona foaiina mai ai lea ia te outou; ia outou saili, ona outou maua ai lea; ia outou tu’itu’i atu ona toina ai lea ia te outou” (Mataio 7:7). 3

E faapefea ona tatou tausia nei poloaiga faalelagi i se lalolagi lea foi e noatia ai i tatou i tulafono a le tagata? O le mea e lelei ai, ua ia i tatou faataitaiga a le Faaola lava Ia i le ala e faapaleni ai Ana tulafono e faavavau ma le talafeagai foi o tulafono e fai e tagata. Ina ua taumafai Ona fili e maileia o Ia i se fesili pe tatau i tagata Iutaia ona totogi lafoga i Roma, na Ia tusi i le ata o Kaisara i luga o a latou tupe siliva ma fetalai atu: “O mea a Kaisara ia outou avatu ia Kaisara: o mea a le Atua avatu ia i le Atua” (Luka 20:25 4

Ata
Tuu atu ia Kaisara

O lea, e ao ai ona tatou mulimuli i tulafono a tagata (avatu ia Kaisara) ina ia nofo filemu ai i lalo o le pule faalemalo, ma ia tatou mulimuli i tulafono a le Atua e agai atu i lo tatou taunuuga e faavavau. Ae pe faapefea ona tatou faia lenei mea—aemaise pe faapefea ona tatou aoao ia alolofa i o tatou fili ma ē ita mai ia i tatou?

O le aoaoga a le Faaola ia aua ne’i “fefinaua’i ma ita” o se laasaga lelei muamua lea. O le tiapolo o le tama o finauga, ma o ia foi e faaosoina tagata ia fefinaua’i ma le ita. Na te faalauiloaina le feitaga’i ma sootaga feinoinoa’i i tagata ma i totonu o vaega. Na aoao mai Peresitene Thomas S. Monson e faapea o le ita o le “meafaigaluega a Satani,” aua “o le ita o le gauai atu lea i faatosinaga a Satani. E leai se tasi e mafai ona faia tatou ia ita. O la tatou lava filifiliga.” 5 O le ita o le ala lea i fevaevaea’iga ma le feitaga’i. Tatou te agai atu i le alolofa i o tatou fili pe a tatou aloese mai le ita ma o ese mai le faataute’e ia i latou tatou te le malilie i ai. E fesoasoani foi pe afai tatou te naunau e aoao mai ia i latou.

Faatasi ai ma isi auala e atia’e ai le mana e alolofa ai i isi o loo i ai le metotia faigofie lea na faamatalaina i upu o se tala faamusika o aso la ua leva. Pe a tatou taumafai ia malamalama ma faafesootai atu i tagata o se aganuu ese, e ao ona tatou taumafai ia iloa i latou. I tulaga e le masino, e faaofiofi atu ai lava le masalosalo o tagata ese po o le faataute’e i faigauo pe e oo lava i le alofa pe a fua mai i fesootaiga patino le malamalama ma le faaaloalo masani. 6

E i ai se fesoasoani sili atu e aoao ai ia alofa i o tatou fili ma ē ita mai, o le saili lea ia malamalama i le mana o le alofa. O ni aoaoga faaperofeta nei se tolu e uiga i lenei mea:

Na aoao mai le Perofeta o Iosefa Samita: “o se anaga ua loa e faapea o le alofa e fanau mai ai le alofa. Inā tatou liligi atu ia le alofa—faaali atu lo tatou agalelei i tagata uma.” 7

Na aoao mai Peresitene Howard W. Hunter: “O le a manuia tele le lalolagi o loo tatou ola ai pe afai o le a faatino e alii ma tamaitai i soo se mea, le alofa le pona o Keriso, o le agalelei, agamalu, ma le lotomaualalo. E le lotoleaga pe faamaualuga. … Na te le sailia se taui. … “E leai se avanoa mo le faasausili, inoino, po o le saua. … E uunaia ai tagata eseese e nonofo faatasi i le alofa faaKerisiano tusa lava po o a talitonuga faalelotu, lanu, tagatanuu, tulaga tautupe, tulaga faaleaoaoga, po o aganuu.” 8

Ua uunaia i tatou e Peresitene Russell M. Nelson “ina ia faalautele lo tatou li’o o le alofa e opo mai ai le aiga atoa o tagata.” 9

O se vaega taua o le alofa i ē ita mai o le avatu lea o mea a Kaisara e ala i le tausiga o tulafono a o tatou atunuu eseese. E ui o aoaoga a Iesu e tetee i mea sese, ae Na te le’i aoao maia le fouvale po o le solia o tulafono. Sa Ia aoao maia se ala e sili atu. Ua aoao mai foi e faaaliga i ona po nei lea lava mea e tasi.

“Ia lē tuu atu i se tagata ia soli e ia le tulafono o le laueleele, ona o ia o lē e tausia tulafono a le Atua e leai se mea e manaomia ai e ia ona soli o tulafono o le laueleele.

O le mea lea, ia tuu atu outou i lalo o pule ua i ai” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 58:21–22).

Ma o la tatou mataupu faavae o le faatuatua, na tusia e le Perofeta o Iosefa Samita ina ua mavae le pagatia o uluai Paionia i sauaga ogaoga mai taitai o Misuri, o loo tautino mai: “Matou te talitonu i le usiusitai i tupu, ma peresitene, ma faipule, ma faamasino, i le usiusitai ma faamamalu ma lagolagoina le tulafono” (Mataupu Faavae o le Faatuatua 1:12).

E le faapea ai la tatou te ioe i mea uma ua faia i le malosiaga o le tulafono. O lona uiga tatou te usiusitai i le tulafono o i ai nei ma faaaoga auala filemu e sui ai. O lona uiga foi ia tatou talia filemu ia taunuuga o faigapalota. O le a tatou le auai i ni vevesi e taufaamata’u mai e i latou ua le fiafia i le taunuuga. 10 I se sosaiete faatemokarasi, tatou te maua pea lava le avanoa ma le tiute e tumau ai pea ma le fifilemu seia oo foi i le isi faigapalota.

O le aoaoga a le Faaola ia alolofa i ē ita mai e faavae i luga o le mea moni e faapea, o tagata uma o ni fanau faapelepele a le Atua. O lena mataupu faavae e faavavau ma nisi o mataupu faavae autu o le tulafono, sa tofotofoina i solotetee talu ai nei i le tele o aai o Amerika.

Ata
Solotetee Filemu

I se tasi tulaga matuia, sa foliga mai na galo i nisi le Suiga Muamua i le Tulafono Faavae a le Iunaite Setete e faamaonia ai le “aia tatau a tagata e faapotopoto filemu ai ma talosagaina ai le Malo mo se vaifofo i faitioga.” O le ala faatagaina lea e faalauiloa faalaua’itele ai ma taulai atu i mea lē tonu i le ‘anotulafono po o le faatautaiga o tulafono. Ma sa i ai le lē amiotonu. I faatinoga faalaua’itele ma i o tatou uiga faaalia faaletagata lava ia, sa i ai lo tatou faailoga lanu ma faitioga e faatatau i ai. I se tusigatala patino faatauanau, na faamanatu mai ai e le Faifeau ia Theresa A. Dear o le Asosi Faalemalo mo le Atina’ega o Tagata Lanu (NAACP) ia i tatou e faapea “o le faailoga lanu e mafi tele i le inoino, pule saua, gauai gofie, le popole ma le lē faaalia o manatu.” 11 I le avea ai tagatanuu ma tagata O Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai, e tatau ona tatou faia mea e sili atu e fesoasoani ai e tafiese atoa le faailoga lanu.

Ata
Fouvalega Faasolitulafono

I se isi tulaga matuia, o se vaega toaitiiti o ē na auai ma ē na lagolagoina nei solotetee ma faatinoga faasolitulafono ia na sosoo ai, e foliga mai ua galo ia i latou o solotetee e puipuia e le Tulafono Faavae, o solotetee filemu ia. E leai se aia tatau o i tagata solotetee e susunu ai, faaleaga, pe gaoia meatotino pe faamāina ai le malosiaga faaletulafono o leoleo o le malo. E le o i ai i le Faavae ma tulafono se valaaulia i se fouvalega po o se faatafunaga o le tulafono. O i tatou uma lava—leoleo, au solotetee, au lagolago, ma le au matamata—e tatau ona malamalama i tapulaa o a tatou aia tatau ma le taua o o tatou tiute e nonofo i totonu o tuaoi o le tulafono o i ai. Na sa’o lelei Aperaamo Linikone ina ua ia saunoa: “E leai se faitioga po o se faafitauli e talafeagai mo le foiaina e tulafono a tagata leaga. 12 O le foiaina o faitioga ma faafitauli e tagata leaga, o le foiaina lea i ala faasolitulafono. O le faatafunaga lena o le tulafono, o se tulaga e leai ni pulega aoga ma e leai foi ni leoleo mamalu, ma e faamaina ai nai lo le puipuia ai o aia tatau a tagata taitoatasi.

O se tasi mafuaaga mo le tele o solotetee talu ai nei i le Iunaite Setete sa faate’ia ai le toatele, o le fevataua’i ma faiga faasolitulafono na lagonaina e ituaiga eseese i isi atunuu, e le tatau ona lagonaina i totonu o le Iunaite Setete. Ua tatau ona sili atu lenei atunuu i le tafiesea o le faailoga lanu, e le gata e faasaga i Amerika Uli, o ē na sili ona iloagofie i solotetee talu ai nei, ae faapea foi e faasaga i le au Latina, tagata Asia, ma isi vaega. O le talafaasolopito o lenei atunuu e uiga i le faailoga lanu, e le o se tala fiafia ma ua tatau ona lelei atu mea tatou te faia.

Ata
Motu o Eliis
Ata
Tagata Fāi Mai

O le Iunaite Setete na faavae e tagata fāi mai i totonu mai atunuu eseese ma ituaiga eseese. O lona faamoemoega soofaatasi e le o le atia’eina o se faatuatuaga faapitoa pe faaauau pea ni aganuu eseese po o le lotonuu faaleituaiga o atunuu tuai. Sa saili o tatou augatuaa sa faavaeina [le malo], ina ia aufaatasi i se faavae fou ma tulafono. E le faapea ai la, o a tatou faamaumauga tusitusia soofaatasi po o le malamalama i lena taimi i o latou faauigaga na atoatoa. O le talafaasolopito o seneturi muamua e lua o le Iunaite Setete, sa faaalia ai le manaomia o le tele o teuteuga, e pei o aia tatau e palota ai mo tamaitai ma, patino lava i le faamutaina o le faia o pologa e aofia ai tulafono e faamautinoa ai o i latou na faapologaina e ao ona mauaina tulaga uma o le saolotoga.

Na faamanatu mai talu ai nei e ni sikola se toalua o le Iunivesite o Yale:

“E ui ina tele ona lape, ae o le Iunaite Setete ua tulagaese lona faa’au’upegaina e tuufaatasia se sosaiete e eseese aganuu ma fevaevaeai. …

“… E le tau filifilia e ona tagatanuu pe o le faasinomaga faaleatunuu po o aganuu eseese e tele. E mafai e tagata Amerika ona filifili mea uma e lua. Ae o le ki o le lotonuu faalefaavae. E tatau ona tumau lo tatou lotogatasi e ala i le Faavae, tusa lava po o a ō tatou eseesega i manatu.” 13

I le tele o tausaga ua mavae, sa tuuina atu ai e se failautusi o le va i fafo a Peretania le fautuaga maoae lenei i se finauga o manatu felafoai i le Maota o Tagata Lautele: “E leai ni a tatou paaga faavavau ma e le tumau foi ni o tatou fili. O o tatou naunauga e faavavau ma e tumau, ma o nei foi naunauga o lo tatou tiute lea e mulimuli ai.” 14

O se mafuaaga lelei lea faalelalolagi mo le mulimuli ai i naunauga “faavavau ma tumau” i mataupu faaupufai. Ma le isi, o le aoaoga faavae a le Ekalesia a le Alii ua tatou aoaoina ai se isi naunauga faavavau e taiala ai i tatou: o aoaoga a lo tatou Faaola o le sa musuia le Faavae o le Iunaite Setete ma tulafono faavae a le tele o o tatou atunuu. O le lotonuu i tulafono ua faavaeina nai lo “paaga” lē tumau o le ala sili lava lea e alolofa atu ai i o tatou fili ma ē ita mai ia i tatou a o tatou sailia le lotogatasi i le eseesega o tagata ma aganuu.

O le iloa ai o i tatou uma o fanau a le Atua, tatou te maua ai se vaaiga mamao faalelagi i le taua o isi tagata uma, ma le loto ma le tomai e faatoilalo ai le faailoga tagata ma le faailoga lanu. E pei ona ou ola ai mo le tele o tausaga i nofoaga eseese i lenei malo, na aoao mai ai a’u e le Alii e faapea, e mafai ona usiusitai ma saili atu e faaleleia atili tulafono a lenei atunuu ma ia alolofa foi i o tatou fili ma ē ita mai ia i tatou. E ui e le faigaofie, ae e mafai faatasi ma le fesoasoani a lo tatou Alii o Iesu Keriso. Na Ia tuuina mai lenei poloaiga ia alofa atu, ma Ia folafola maia Lana fesoasoani pe a tatou saili atu e usiusitai. Ou te molimau atu e alofagia i tatou ma o le a fesoasoani mai lo tatou Tama Faalelagi ma Lona Alo, o Iesu Keriso. I le suafa o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. Tagai foi i le Luka 6:27–28, 30.

  2. Gordon B. Hinckley, “The Healing Power of Christ,” Ensign, Nov. 1988, 59; tagai foi i le Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 230.

  3. Tagai foi i le Mataupu Faavae ma Feagaiga 6:5.

  4. Tagai foi i le Mataio 22:21; Mareko 12:17.

  5. Thomas S. Monson,“Ia Pulea Ou Lagona, Lo’u Uso e,” Liahona, Nov. 2009, 68.

  6. Tagai Becky and Bennett Borden, “Moving Closer: Loving as the Savior Did,” Ensign, Sept. 2020, 24–27.

  7. Iosefa Samita, i le History of the Church, 5:517. E faapena foi le saunoaga a Martin Luther King Jr. (1929–1968) e faapea: “O le suia o le limatētē i le limatētē e faateteleina ai, e faaopoopo atili ai le pogisa i se po ua le fepulafi ai fetu. E le mafai e le pogisa ona aveese le pogisa; na o le malamalama e mafaia. E le mafai e le inoino ona tafiese le inoino; na o le alofa e mafaia” (Where Do We Go from Here: Chaos or Community? [2010], 64–65).

  8. Aoaoga a Peresitene o le Ekalesia: Howard W. Hunter (2015), 263.

  9. Russell M. Nelson, “Amuia E Faatupuina le Filemu,” Liahona, Nov. 2002, 41; tagai foi Teachings of Russell M. Nelson (2018), 83.

  10. Tagai i le “A House Divided,” Economist, Sept. 5, 2020, 17–20.

  11. Theresa A. Dear, “America’s Tipping Point: 7 Ways to Dismantle Racism,” Deseret News, June 7, 2020, A1.

  12. Abraham Lincoln, address at the Young Men’s Lyceum, Springfield, Illinois, Jan. 27, 1838, in John Bartlett, Bartlett’s Familiar Quotations, 18th ed. (2012), 444

  13. Amy Chua and Jed Rubenfeld, “The Threat of Tribalism,” Atlantic, Oct. 2018, 81, theatlantic.com.

  14. Henry John Temple, Viscount Palmerston, remarks in the House of Commons, Mar. 1, 1848; in Bartlett, Bartlett’s Familiar Quotations, 392; faaopoopo le faamamafa.