’Ā’amu o te ’Ēkālesia
« I parau noa na vau e ho’i fa’ahou mai ’outou »


« I parau noa na vau e ho’i fa’ahou mai ’outou »

I te matahiti 1852, ’ua ho’i atu te mau misiōnare tei ’āfa’i mai i te ’evanelia i Tubuai, i Tahiti, ’e i te mau motu Tuamotu, nō te mau ’ume’umera’a ’e te fa’aterera’a ’aihu’arā’au farāni tei ha’amau-’āpī-hia. I te tau ’a fa’atere ai rātou, ’ua ha’avī te fa’aterera’a farāni i te ti’amāra’a i te pae fa’aro’o ’e ’ua ’ōpani i te feiā mo’a ’ia putuputu e rave rahi matahiti te maoro.

Nō tō rātou hina’aro pūai e tāpe’a i te fa’aro’o, pinepine te feiā mo’a i te ha’apa’o ’ore i teie mau ’ōpanira’a. I te hō’ē taime i Ana’a, ’ua tomo roa mai te hō’ē mūto’i i roto i te rurura’a ’e tē tā’iri ra ’oia i tāna ’o’e i ni’a i te hō’ē vahine ’aita i fa’aea i te pure. ’Ua ti’a mai te mau melo ’e ’ua taparahi pohe i te mūto’i ’e hō’ē tahu’a tei ’āpe’e mai iāna. ’Ei fa’autu’ara’a, ’ua ha’apohehia e pae feiā mo’a, ’aita e ha’avāra’a i ravehia, ’e e rave rahi tei fa’autu’ahia i te ’ohipa teimaha.

Noa atu ā teie mau fifi, ’ua ha’amau māmū noa te feiā mo’a i te mau « Ziona » i terā vāhi ’e terā vāhi, ’ei mau pū ha’amorira’a ïa i ni’a e rave rahi motu. ’Ua haru-pinepine-hia rā tō rātou feiā fa’atere ’ia tāmata rātou i te poro i te ’evanelia. I te fa’auera’ahia hō’ē peresibutero, ’o Tihoni tōna i’oa, ’eiaha e poro, ’ua parau ’oia i terā mau ti’a ē, « e mea maita’i iāna ’ia tāpū i tōna ’arapo’a, i te fa’aru’era’a i tāna ha’apa’ora’a fa’aro’o », ’e i muri a’era, ’ua vaiihohia ’oia ’ia rave noa i tāna ’ohipa.

’Ua fa’a’orehia te mau ’ōpanira’a i ni’a i te ti’amāra’a pae fa’aro’o i te mau matahiti 1860. Nō terā mau matahiti ha’amo’emo’era’a ’e te hāmani-’ino-ra’a, ’ua ’āmahamaha roa te mau ’āmuira’a momoni i terā motu ’e terā motu. I te mau matahiti 1870, ’ua tere te mau misiōnare sānitō nā te mau motu, ’e e rave rahi melo tei fāri’i i tā rātou fa’aterera’a. ’Ua tāpe’a noa rā vetahi i tō rātou ti’ara’a feiā mo’a. ’Ei hi’ora’a, i Ana’a, ’ua ha’amau te feiā mo’a i te Sōtaiete Tauturu, hō’ē fa’anahora’a e ’ite-noa-hia i roto i te ’Ēkālesia, nā mua a’e i te matahiti 1881. E rave rahi melo fa’afāriu tei mātau maita’i i te mau misiōnare mātāmua tei tīa’i maoro i te mahana e haere fa’ahou mai ai te mau ti’a nō te pū fa’atere o te ’Ēkālesia i Utah.

I te matahiti 1892, i muri mai e 40  matahiti te maoro, ’ua tae mai taua mahana ra. E piti misiōnare nō te misiōni nō Hamoa tei tāpae i Pōrīnetia farāni, ’āpe’ehia e te peresideni misiōni ’āpī ra, ’o James S. Brown, tei tāvini i roto i te mau motu i tōna ’āpīra’a. Hō’ē vahine pa’ari matapō, tōna i’oa ’o Tehuatehiapa, tei roto i te feiā tei fāri’i i te mau misiōnare. ’Ua nā ’ō ’oia ia rātou : « I parau noa na vau e ho’i fa’ahou mai ’outou ! ». « ’Ua fa’aho’i mai te Fatu ia ’outou ’e ’ua fa’aherehere te Fatu iā’u ē tae roa mai nei ’outou. Tē ’oa’oa roa nei au i te aroha o te Fatu ».