2009
Te mau uiraa e te mau pahonoraa
Eperera 2009


Te mau uiraa e te mau pahonoraa

« E ere to‘u na metua i te mea itoito i roto i te Ekalesia. Nahea vau e vai itoito noa’i noa’tu e aita raua e turu mai ? »

E hi‘oraa fifi teie no te mea o te mau metua ho‘i te mau taata ta tatou e hi‘o atu ei arata‘i e ei e‘a. Te vai ra râ te mau mea e nehenehe ta oe e rave no te vai itoito noa, e na te raveraa i teie mau mea e tauturu ia oe ia riro ei hi‘oraa maitai no to oe mau metua.

No te titau i te faaururaa i roto i to oe oraraa, a tamau i te pure e te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. E faaroo te Metua i te Ao ra i ta oe mau pure e e pahono oia i te reira.

A fariu atu i te tahi atu mau fetii aore râ mau melo no te Ekalesia no te hi‘oraa e te tautururaa e hinaarohia ra e oe. Ei hi‘oraa, a ani i to oe mau taea‘e hahaere aore râ episekopo aore râ peresideni amaa no te hoê haamaitairaa autahu‘araa mai te mea aita e taea‘e ti‘amâ tei mau i te autahu’araa i roto i to oe utuafare.

E nehenehe ta oe e faaitoito i to oe mau taea‘e e mau tuahine e to oe na metua na roto i te hi‘oraa maitai o to oe faaroo. E nehenehe paha ta oe e faatupu i te pureraa pô utuafare, te pure utuafare, aore râ te tai‘o-amui-raa e to oe utuafare i te mau papa‘iraa mo‘a. E hinaaro paha to oe na metua e amui atoa mai.

Hau atu i te mea faufaa rahi, a tamau noa i te here i to oe na metua. Eiaha e haava ia raua. Ia hamani maitai râ ia raua e ia faaoroma‘i atu. Te hinaaro noa ra raua i to oe here e ta oe turu, mai ia oe i hinaaro i te reira no ô mai ia raua ra.

A pure no to oe na metua

A ani i to oe na metua ia faatupu i te mau pure utuafare. A ani ia raua ia haere mai i te mau faaoaoaraa a te Ekalesia. A faanahonaho i te mau pureraa pô utuafare. A faarahi i te pure no raua, e a tutava ia riro ei hi‘oraa maitai. Na reira ïa oe e haapautuutu ai i to oe utuafare e i to oe iho iteraa papû, e e oaoa oe, e e tauturu mai te Fatu ia oe ia parahi itoito noa i roto i te Ekalesia. A rave i te reira ma te faaroo e te itoito, e e pahono mai Oia i ta oe mau pure.

Soni‘a B., 20, Yucatán, Mehiko

Eiaha e faarue

E ere to‘u metua tane i te melo, e ere to‘u nei metua vahine e to‘u mau tuahine i te mea itoito. E oto vau ia hi‘o ia ratou ia haafaufaa ore i to‘u mau ti‘aturiraa. Ua tupu râ to‘u faaroo a haere ai au i te haapiiraa evanelia, i te pureraa e te Feia Api e a pure ai au e a tai‘o ai au i te mau papa‘iraa mo‘a. Te mana‘o tauturu maitai roa’e ta‘u e nehenehe e horo‘a eiaha ïa e faarue.

Amanda B., 16, Nevada, Fenua Marite

Mau rave‘a ia faaea itoito noa

Ua matau vau i te hoê tamahine maere e te itoito roa i roto i te Ekalesia noa’tu e ere to’na na metua i te mea itoito. Ua riro oia ei hi‘oraa maitai no te tahi atu mau tamahine no te mea ua noaa ia’na te fetia a te Feia Api Tamahine. Ua parau oia e ua riro te tururaa a te tahi atu mau feia api tamahine, te haere-tamau-raa i te pureraa, e te paraparau-maite-raa i to’na Metua i te Ao ra ei mau rave‘a maitai no te tauturu ia’na ia faaea itoito noa.

Chelsea C., 17, Oklahoma, Fenua Marite

Te hoê vahi paruruhia

ti‘aturi nei au i ni‘a i te pure e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a no te haapuai i to‘u iteraa papû, e ua itea ia‘u te hoê vahi paruruhia na roto i te haereraa i te faanahonahoraa a te mau Scout e a te Feia Api Tane e na roto i te raveraa i ta‘u mau piiraa. E tauturu atoa te peeraa i te a‘o a te mau peropheta e te ma‘itiraa i te mau hoa maitai. A haamana‘o i te horo‘a noa i te hoê hi‘oraa maitai i to oe utuafare na roto i te faaiteraa’tu ia ratou te here, te mana‘o haape‘ape‘a no ratou, e te faatura. Mai te mea e rave oe i ta oe tuhaa, e rave ïa te Fatu i Ta’na tuhaa.

Elder Whigham, 21, Misioni no Kalifonia San Francisco

Te itoito no roto mai i to ratou mau hi‘oraa maitai

E ere to‘u metua vahine i te mea itoito, e ere te tahi atu o to‘u mau fetii i te melo. Te mea ta‘u e rave o te ti‘aturiraa ïa i to‘u mau taata faatere e to‘u mau hoa; te tauturu noa mai nei ratou ia‘u. Ua riro ratou ei feia faufaa rahi roa i roto i to‘u nei oraraa mai to ratou tautururaa i to‘u nei huru oraraa e ta‘u nei fâ no te haere i te hoê misioni. Ua horo‘a mai ratou ia‘u i te itoito rahi na roto i to ratou mau hi‘oraa maitai. E ti‘a ia oe ia oaoa i te hoaraa o te mau taata o te tauturu ia oe ia tupu ei melo e ia faaea maoro oe i pihaiho ia ratou, no te mea te vai noa ra â te tahi mea ta oe e haapii mai.

Ivana S., 20, Buenos Aires, Raparata

A faaite i te here i to oe na metua

A tamau noa i te paraparau i to oe na metua, e a tamata i te titau atu i ta ratou tururaa. A faaite i to oe here e to oe mauruuru ia ratou, e a faaite ia ratou e e mea faufaa rahi roa no oe ia haere i te pureraa. A ani i to oe feia faatere no te faahoro ia oe i te mau faaoaoaraa, e a hi‘o mai te mea e tamata to oe episekopo i te paraparau i to oe na metua. A pure e a ani i te Metua i te Ao ra no Ta’na patururaa, e a pure e ia haamata to oe na metua i te ite e e mea faufaa rahi roa no oe ia faaea itoito noa. E nehenehe atoa ta oe ia puai atu â na roto i te tai‘oraa i te Buka a Moromona i te mau mahana atoa e te haapa‘oraa i te mau faaueraa.

Craig L., 16, Missouri, USA

E piti faanahoraa no te patururaa

Ua ite au i teie huru ohipa e rave rahi mau taime i roto i ta‘u misioni, e e mea itoito mau te mau tamarii e faaruuru nei i teie huru ohipa. Nahea ratou i te tatara i teie fifi ? Na roto i te faatupuraa i te hoê faanahoraa no te patururaa i roto i te Ekalesia na roto i te mau hoa e te feia faatere e na roto i te faatupuraa i te hoê faanahoraa no te patururaa e te Fatu na roto i te pure, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e te haereraa i te pureraa E nehenehe ta oe e manuïa na roto i te raveraa i teie nei mau mea !

Elder Jones, 21, Misioni no Tahiti Papeete