2010
E Aamu no te mau Hiero
2010


E Aamu no te mau Hiero

I tahito ra e i teie tau ua faariro te mau taata fafau o te Fatu i te paturaa hiero ei ohipa titau-taa‘e-hia ia ratou.

E Vahi Faataahia

Te mana‘o tumu no ni‘a i te hoê hiero i teie mahana e i mutaa iho ra o te hoê ïa vahi i faataa-taa‘e-hia no te ohipa mo‘a; i roto i te tahi atu auraa, te hiero o te hoê ïa fare i patuhia e i faataa-taa‘e-hia no te mau peu e no te mau oro‘a mo‘a.

Te ta‘o latino templum o te parau Hebera ïa beth Elohim oia ho‘i, te faaearaa o te Atua; oia ho‘i, te fare o te Fatu.

Ua patuhia taua mau huru fare ra i te mau anotau e rave rahi, na te mau taata haamori idolo e na te mau pĭpĭ o te Atua ora mau. Ua faaohipahia te aua rapae o te reira mau hiero ei vahi putuputuraa taata e te raveraa i te mau faahanahanaraa, tera râ, te vai atoa ra te mau tuhaa roto i reira te mau tahu‘a haamo‘ahia e tomo ai, e te parauhia ra e, i reira atoa te Atua e faaite mai ai Ia’na. Aita te mau hiero i faarirohia ei mau vahi putuputuraa huiraatira, ei vahi mo‘a râ tei faataahia no te mau oro‘a hanahana no taua huru haamoriraa ra.

Te Tetene o Iseraela i Tahito ra

Hōho’a
Te Tetene o Iseraela i Tahito ra

I mutaa iho ra, ua itehia te nunaa Iseraela i rotopu i te mau fenua atoa ei mau taata patu i te fare mo‘a i te i‘oa o te Atua ora ra. E ohipa teie ta Iehova, ta ratou ho‘i i tavini, i titau taa‘e ia ratou. Ua haamata te aamu o Iseraela ei fenua i te taime o te revaraa. Aita i maoro i muri a‘e i to ratou horo-ê-raa i te haamoriraa idolo a to Aiphiti, ua tae maira te titauraa ia faaineine ratou i te hoê fare mo‘a, i reira ho‘i Iehova e faaite mai ai Ia’na e i To’na hinaaro ia riro ei Fatu e ei Arii no ratou.

E mea mo‘a te tetene no Iseraela mai te fare mo‘a no Iehova. Ua patuhia te reira mai te au i te hoho‘a e te mau faataaraa i heheuhia mai (a hi‘o Exodo 26-27). E fare na‘ina‘i e te afa‘ifa‘i noa, e, noa’tu e e fare ie noa, ua haamanihia râ i te materia maitai roa a‘e, e te tao‘a rahi a‘e e te moni rahi a‘e ta te taata e vaira. Teie titauraa no te hoê faito maitai roa, o te huru ïa o te tusia a te nunaa i te Fatu ra. O te mea maitai roa a‘e ïa ta te taata e nehenehe e horo‘a, e ua haamaitai Iehova i te horo‘a i pûpûhia ra na roto i Ta’na fariiraa hanahana.

Ia hope o Iseraela i te parahi i roto i te fenua i fafauhia ra, i muri a‘e e maha ahuru matahiti i te taaminoraa i roto i te medebara, ua fatu a‘e ra te mau taata fafauhia ia Kanaana, e ua tuuhia te tetene i Silo; e mea na reira te mau opu i te haapiiraa i te hinaaro e i te parau a te Atua (a hi‘o Iotua 18:1; 19:51; 21:2; Te mau Tavana 18:31; 1 Samuela 1:3, 24; 4:3-4). I muri iho ua afa‘ihia i Gibeona (a hi‘o 1 Paraleipomeno 21:29; 2 Paraleipomeno 1:3) e i muri a‘e ra ua afa‘ihia i te Oire no Davida, e aore râ o Ziona (a hi‘o 2 Samuela 6:12; 2 Paraleipomeno 5:2).

Te Hiero o Solomona

Hōho’a
Te Hiero o Solomona

Ua hinaaro e ua faanaho o Davida, te piti o te arii o Iseraela, e patu i te hoê fare i te Fatu, ma te parau e, e ere i te mea tano ia faaea o’na, te arii, i roto i te hoê aora‘i, area te fare mo‘a o te Atua ra e fare ie noa ïa (a hi‘o 2 Samuela 7:2). Tera râ ua paraparau mai te Fatu na roto i te vaha o Natana te peropheta, no te pato‘i i taua horo‘a ra, no te mea, ua hara o Davida, te arii o Iseraela, noa’tu e e taata oia no te Atua; e aita ta’na hara i faaorehia (a hi‘o 2 Samuela 7:1-13; 1 Paraleipomeno 28:2–3). Noa’tu râ i te reira, ua fati‘ahia o Davida ia haaputuputu i te mau materia no te fare o te Fatu, tei titauhia ia Solomona ta’na tamaiti ia patu, eiaha râ oia.

I muri noa a‘e i te parahiraa o Solomona i ni‘a i te terono, ua faanaho oia i te ohipa. Ua haamau oia i te niu i roto i na matahiti e maha o to’na faatereraa, e e hitu matahiti e te afa i oti ai te fare. Ua riro te paturaa o te Hiero o Solomona ei ohipa rahi eiaha i roto noa i te aamu o Iseraela i roto râ i to te ao nei.

I roto i te ana‘iraa tau i matarohia, ua oti te hiero i te area matahiti 1005 hou te mesia I roto i to’na faanahoraa e to’na hamaniraa, te hoho‘a e te haamau‘araa, ua riro ïa ei fare nehenehe roa i roto i te aamu. E hitu mahana i hope ai te mau ohipa no te haamo‘araa – e hepetoma no te oaoaraa mo‘a i Iseraela. Ua itehia te fariiraa aroha a te Fatu i roto i te ata tei faaî i te mau piha mo‘a a haere mai ai te tahu‘a i rapae, « Ua î ho‘i taua fare o te Atua ra i te hanahana o Iehova » (2 Paraleipomeno 5:14; a hi‘o atoa Exodo 40:35; 2 Paraleipomeno 7:1-2).

Haaviiviiraa i te Hiero o Solomona

E mea poto roa te tau o teie fare hanahana e te nehenehe. E toru ahuru ma maha matahiti i muri a‘e i to’na haamo‘a-raa-hia, e e pae matahiti tae roa’tu i te poheraa o Solomona, ua haamata to’na ino; e ua haamata te reira ino i te rahi na roto i te eiaraa e i te pae hopea ua haaviiviihia. Ua arata‘i-ê-hia o Solomona na te mau vahine haamori idolo, e na to’na ino i faatupu i te ino i Iseraela. Aita i maoro ua ore te mo‘a o te hiero, e ua iriti ê o Iehova i To’na mana paruru mai ni‘a atu i te hoê vahi e ere i te vahi mo‘a faahou.

E ua faati‘a-faahou-hia to Aiphiti, na reira mai ho‘i te taata i te faaora-raa-hia, ia hamani ino ia Iseraela. Ua haru o Sisaka, te arii o Aiphiti, ia Ierusalema, « ua rave ihora oia i te mau tao‘a no te fare o Iehova » (1 Te mau Arii 14:25-26). Ua tamau noa te ohipa haaviiviiraa i roto i te roaraa o te mau tenetere. E piti hanere e ono ahuru ma ono matahiti i muri a‘e i te haaviiviiraa a to Aiphiti, ua tatara o Ahaza, te arii no Iuda, i te fata e te au‘a e ua vaiiho i te hoê fare tei riro na ho‘i ei hiero (a hi‘o 2 Te mau Arii 16:7-9, 17-18; a hi‘o atoa 2 Paraleipomeno 28:24-25). I muri a‘e ra, ua faahope roa o Nebukaneza, te arii no Babulonia, i te ohipa haaviiviiraa o te hiero e ua haamou i te reira fare na roto i te auahi (a hi‘o 2 Paraleipomeno 36:18-19; a hi‘o atoa 2 Te mau Arii 24:13; 25:9).

Te Hiero no Zerubabela

Hōho’a
Te Hiero no Zerubabela

No te reira, e 600 matahiti hou te haereraa mai to tatou Fatu i te fenua nei, ua vai noa o Iseraela aita e hiero. Ua haamori te taata i te idolo e ua rave i te ino, e ua faaru‘e te Fatu ia ratou e to ratou mau vahi mo‘a. Ua haruhia te basileia o Iseraela, tei roto fatata 10 opu i ni‘a i te 12, e to Asiria i te area matahiti 721 hou te Mesia , e hoê tenetere i muri mai ua haruhia te basileia o Iuda na to Babulonia. No te roaraa e 70 matahiti ua vai noa te mau taata no Iuda – tei parauhia i muri a‘e ra, te Ati Iuda – i roto i te titiraa, mai tei tohuhia ra (a hi‘o Ieremia 25:11-12; 29:10).

I muri iho, i raro a‘e i te ture auhoa a Koro (a hi‘o Ezera 1, 2) e a Dariu (a hi‘o Ezera 6), ua faati‘ahia ratou ia ho‘i i Ierusalema e ia faati‘a faahou â i te hoê hiero ia au i to ratou faaroo ra. Ei haamana‘oraa i te raatira o te ohipa, i roto i te aamu ua parauhia te hiero tei faati‘a-faahou-hia te Hiero no Zerubabela. Noa’tu e e mea ha‘iha‘i roa teie hiero i roto i te parau no te tao‘a rahi o te faaotiraa e te mau tauhaa ia faaauhia i te nehenehe o te Hiero no Solomona, o te reira ïa te faito maitai a‘e ta te taata e nehenehe e patu, e ua farii te Fatu i te reira ei tusia faahoho‘araa i te here e te faaroo o Ta’na mau tamarii fafauhia.

Te Hiero o Heroda

Hōho’a
Te tamaiti Iesu i roto i te Hiero

I te area 16 matahiti hou te fanauraa o te Mesia, ua haamata o Heroda I, arii no Iudea, i te hamani faahou i te Hiero no Zerubabela tei vai noa na i roto i te parari. Ua ti‘a maite taua fare ra no te roaraa e pae tenetere, e e mea papû maitai e, i muri iho ua vai noa i roto i te parari.

E rave rahi ohipa i tupu i roto i te oraraa o te Faaora i te fenua nei tei taamuhia i ni‘a i te parau no te Hiero o Heroda. E mea papû maitai i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e, i te taime a hi‘o ai Oia i te faaohiparaa hooraa tao‘a e te faainoraa o te hiero, ua ite te Mesia i te mo‘a o te hiero. Noa’tu te i‘oa i parauhia te hiero, e fare ïa no te Fatu i To’na hi‘oraa.

Ua tohu a‘e na te Fatu i te haamouraa hope roa o te hiero a ora noa ai Oia i te tahuti nei (a hi‘o Mataio 24:1-2; Mareko 13:1-2; Luka 21:6). I te matahiti 70 i muri mai i te poheraa o te mesia ua haamou-roa-hia te hiero i te auahi i te taime a haruhia ai o Ierusalema na to Roma i raro a‘e ia Titu.

Te mau Hiero i Amerika i Tahito ra

Hōho’a
Ua Haere Iesu Mesia i Amerika i Tahito ra

Te Hiero o Heroda te hiero hopea i patuhia i te Fenua i te Pae Hitia o te Ra i tahito ra. Mai te haamou-raa-hia taua fare rahi ra e tae roa mai i te faati‘a-faahou-raa-hia te Ekalesia a Iesu Mesia i roto i te tenetere 19, ta tatou ana‘e papa‘iraa no ni‘a i te paturaa hiero o te papa‘iraa ïa i faaitehia i roto i te Buka a Moromona, te faaite nei e, ua hamanihia te mau hiero i te vahi i itehia i teie nei e, te fenua Amerika, tera râ, e mea iti roa ta tatou mau haapapûraa no ni‘a i te paturaa e e mea iti atu â no ni‘a i te faatereraa i te mau oro‘a i roto i taua mau hiero no te tooa o te râ ra. Ua patu te taata i te hoê hiero i te area matahiti 570 hou te Mesia, e ua haapii mai tatou e, ua hamanihia te reira i ni‘a i te hoho‘a o te Hiero o Solomona, noa’tu e, tei raro roa mai to’na rahi e to’na moni i te faito o taua fare rahi ra (a hi‘o 2 Nephi 5:16).

I te fâraa te Fatu ti‘afaahou i to te Ati Nephi i te fenua tooa o te râ, ua ite atu Oia ia ratou i te pae hiero (a hi‘o 3 Nephi 11:1-10).

Area râ, aita te Buka a Moromona e faaite ra i te parau no te hiero e tae roa’tu i te anotau o te haamou-raa-hia te hiero i Ierusalema; e, hau atu i te reira, ua mou te Ati Nephi i roto i te area e maha tenetere i muri a‘e i te Mesia. No reira, e mea papû maitai e, i roto i na fenua e piti ua ore te parau no te hiero i te pue tau matamua o te Taivaraa e ua mou te huru o te faanahoraa o te hoê hiero i rotopu i te taata nei.

Taivaraa e te Faaho‘i-faahou-raa mai

I roto e rave rahi tenetere aita i pûpûhia te hoê vahi mo‘a i te Fatu ra; oia ïa, mai te mea ra e, aita te reira i riro ei mea faufaa. Tera râ, ua patuhia e rave rahi fare, te rahiraa e mea moni e te rarahi. I roto i teie mau fare ua haamo‘ahia te tahi no Petero e o Paulo, no Iakobo e o Ioane; te tahi atu no Magedalena e no te Peata; aita râ hoê a‘e i patuhia i roto i te mana e i te i‘oa no te hanahana o Iesu, te Mesia. I rotopu i te rahiraa o te mau fare pureraa e te mau menema, te mau ekalesia e te mau katedala, aita to te Tamaiti a te Taata nei e vahi no te haaputuputu i To’na mau taata.

Aita hoê a‘e e tae roa’tu i te taime a faaho‘ihia mai ai te evanelia i roto i te tenetere 19, ma to’na mana i tahito ra e te mau haamaitairaa, i reira te autahu‘araa mo‘a i ite-faahou-hia ai i rotopu i te taata nei. Eiaha ia mo‘ehia e, e mea faufaa no te hiero te mana no te paraparau e no te ohipa i roto i te i‘oa o te Atua, e aita to te hoê hiero e faufaa ia ore te mana mo‘a o te autahu‘araa mo‘a. Na roto ia Iosepha Semita, ua faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia i te fenua nei, e ua faati‘a-faahou-hia te ture no tahito ra. E ia tae i te tau, na roto i te faatereraa a te Peropheta, ua faati‘ahia te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei na roto i te mana no te ra‘i mai.

Te mau Hiero no te Anotau Hopea nei

Hōho’a
Paturaa i te Hiero no Keterani

Ua haamata teie Ekalesia i te omuaraa roa o to’na aamu ia opua i te patu i te hoê hiero(a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 36:8; 42:36; 133:2). I te mahana matamua no tiunu 1833, i roto i te hoê heheuraa i te Peropheta Iosepha Semita ra, ua faaue mai te Fatu ia patu-oioi-hia te hoê fare mo‘a e ua fafau mai Oia e, i roto i reira Oia e horo‘a ai i te puai e te mana i To’na mau tavini i ma‘itihia (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 95). Ua pahono te taata i te piiraa ma te aau tae e te faaroo. Noa’tu te veve rahi e i roto i te hamani-ino-raa rahi, ua ravehia te ohipa e tae roa’tu i te otiraa, e i te ava‘e mati 1836 ua haamo‘ahia te hiero matamua o teie tau i Keterani, Ohio (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 109). Ua tupu te tahi mau faaiteraa no te ra‘i mai i roto i te oro‘a haamo‘araa mai te au i te mau faaiteraa tei tupu i roto i te pûpûraa o te hiero matamua i tahito ra, e i roto i te mau taime i muri mai, ua fâ mai te mau ve‘a no te ra‘i mai i roto i taua vahi mo‘a ra ma te horo‘a mai i te mau heheuraa o te hinaaro o te ra‘i i te taata nei. I roto i taua vahi ra ua ite e ua faaroo-faahou-hia te Fatu ra o Iesu (a hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 110:1-10).

I roto e piti matahiti i muri a‘e i to’na haamo‘a-raa-hia, ua faaru‘ehia te Hiero no Keterani na te mau taata tei patu ia’na; ua faahepohia ratou ia ma‘ue ê no te hamani-ino-raa e tupu ra, e i roto i to ratou revaraa ua riro mai te hiero mo‘a ei fare matarohia mai te mau huru fare atoa.

Ua ratere matamua te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Missouri e i muri a‘e ra i Navu, Illinois. Aita i maoro’tu to ratou parahiraa i roto i to ratou faaearaa apî te faaroohia nei te reo o te heheuraa i te piiraa i te taata ia patu faahou i te hoê fare mo‘a i te i‘oa o te Atua.

Noa’tu e ua papû roa e faahepohia i te taata ia reva faahou â, e noa’tu e, ua ite ratou e, e faaru‘e-faahou-hia â te hiero i muri noa a‘e i to’na otiraa, ua haa ratou ma te puai e te itoito no te faaoti e no te tuu i te tauhaa i roto. Ua haamo‘ahia te reira i te 30 no eperera 1846, tera râ, ua haamata te revaraa o te taata hou te otiraa o te fare.

Ua faaru‘ehia te hiero na taua mau taata nei â tei patu i te reira i roto i to ratou veve e na roto i te faatusiaraa. I te ava‘e novema 1848 ua riro mai te reira ei maa na te auahi, e i te ava‘e me 1850 na te hoê mata‘i puahiohio i haamou roa i te mau papa‘i ereere e toe ra.

I te 24 no tiurai 1847, ua haamau te mau pionie momoni i te hoê faaearaa i te vahi e ti‘ahia ra i teie nei i te Oire no Roto Miti. Tau mahana i muri mai, ua faaite a‘e ra o Brigham Young, te peropheta e te faatere, i te hoê vahi i roto i te sagebrush wastes, e, ma te patia i to’na turutootoo i roto i te repo, na ô a‘e ra « I ô nei tatou e patu ai i te hiero o to tatou Atua ». Ua riro taua vahi ra i teie nei ei aroa hiero nehenehe, na reira’tu ho‘i te tupuraa te oire i te aano. E 40 matahiti te maoro te patu-raa-hia te Hiero no Roto Miti. Ua haamauhia te ofa‘i tihi i te 6 no eperera 1892, e ua haamo‘ahia te hiero hoê matahiti i muri a‘e i to’na otiraa i te patu.

E Faaueraa Hanahana

Hōho’a
Hiero no Tampico Mexico

I tahito ra e i teie tau, ua faariro te nunaa fafauhia i te paturaa hiero ei ohipa titau-taa‘e-hia ia ratou. E mea papû maitai e, ua hau atu te hiero i te hoê fare pureraa, hau atu i te hoê sunago e aore râ, i te hoê katedala; e fare ïa tei patuhia ei fare no te Fatu, tei mo‘a roa i roto i te hoêraa i rotopu i te Fatu e te autahu‘araa mo‘a, e tei faataahia no te mau oro‘a teitei e te mo‘a roa. Hau atu i te reira, no te riroraa ei hiero mo‘a – fariihia e te Atua e faarirohia e A’na ei fare No’na – e ravehia te reira na roto i te pûpûraa tusia, e ia ti‘amâ te ô e te taata pûpû ô e ti‘a ai.

Ua faaara te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, na tei fatu i te autahu‘araa mo‘a tei faaho‘i-faahou-hia mai i te fenua nei, e tei mau i te faaueraa hanahana ia patu e ia aupuru i te mau hiero tei haamo‘ahia i te i‘oa e i te ohipa a te Atua mau e te ora, e ia faatere i roto i te reira mau fare i te mau oro‘a o te autahu‘araa, o te haamau ho‘i i te fenua nei e i ô mai i te pohe.

Te rotoraa o te Hiero no Keterani i patahia i te omuaraa o te tenetere 20.

Te faatahinu nei o Mose ia Aarona no te tavini ei tahu‘a i roto i te tetene.

Ua faaohipahia te tetene mai te au i te hoê hiero afa‘ifa‘i i roto i te taamino-noa-raa o Iseraela i roto i te medebara.

Ua oti i te matahiti 1005 Hou te mesia, ua riro te Hiero o Solomona ei hoê o te mau fare nehenehe i roto i te aamu.

E hitu mahana i hope ai te mau ohipa haamo‘araa no te Hiero o Solomona – e hepetoma oaoaraa mo‘a i Iseraela.

I te anotau no to ratou parahi-tîtî-raa i Babulonia, ua faati‘ahia te Ati Iuda ia ho‘i faahou i Ierusalema no te patu faahou i te hiero.

Ua rau te mau ohipa i tupu i roto i te oraraa o te Faaora i te fenua nei tei faaite mai e, ua ite Oia i te mo‘a o te hiero.

I te taime a fâ mai ai te Faaora ti‘afaahou i ni‘a i te fenua Amerika, ua haere mai Oia i te hiero.

I muri a‘e i te mau matahiti e rave rahi o te taivaraa, ua faaho‘i-faahou-hia mai te mana i titauhia no te ohipa hiero na roto ia Iosepha Semita.

Ua haamo‘ahia te hiero matamua o te mau mahana hopea nei i Keterani, Ohio, i te ava‘e mati 1836.

Aita i maoro i muri a‘e i to’na taeraa mai i roto i te Faa no Roto Miti, ua faaara o Brigham Young e, « Ei ô nei e haamauhia ai te hiero ».

Mai te matahiti 1893 e tae roa mai i teie mahana, hau atu i te 130 hiero tei patuhia e tei haamo‘ahia na te ao nei.

Hiero no Tampico Mexico. Haamo‘ahia i te 20 no me 2000.

Hiero no Apia Samoa. Haamo‘ahia i te 5 no atete 1983. Haamo‘a-faahou-hia i te 4 no setepa 2005.

Hiero no Madrid Paniora. Haamo‘ahia i te 19 no mati 1999.