2010
Na te Feia Apî: Faariro i te Hiero ei Tuhaa no to Outou Oraraa
2010


Faariro i te Hiero ei Tuhaa no to Outou Oraraa

Na te feia apî

Noa’tu e te faaineine nei outou no te farii i to outou mau oro‘a no te hiero amuri a‘e, e nehenehe te hiero e horo‘a mai i te hoê faaururaa rahi i roto i to outou oraraa i teie nei.

Te hiero o te vahi mo‘a roa a‘e ïa i ni‘a i te fenua nei – e vahi i reira te fenua e te ra‘i e farerei ai, e i reira tatou e fatata ai i to tatou Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia. Noa’tu e te faaineine nei outou no te farii i to outou mau oro‘a no te hiero amuri a‘e, e nehenehe te hiero e horo‘a mai i te hoê faaururaa rahi i roto i to outou oraraa i teie nei. Teie te tahi mau mea e nehenehe ia outou ia rave no te faariro i te hiero ei tuhaa no to outou oraraa a vai apî noa ai outou.

A Haere e Rave i te Bapetizoraa no Tei Pohe

E nehenehe ta te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ti‘amâ 12 matahiti e haere i te hiero no te bapetizo ia ratou no to ratou mau tupuna tei pohe ma te ore e bapetizohia. Ua parau mai te Peresideni Thomas S. Monson i te oaoa ta teie ohipa e horo‘a mai:

« I te hoê po‘ipo‘i te haere ra vau i te hiero, ua ite atu ra vau i te hoê pŭpŭ feia apî tamahine, i te po‘ipo‘i roa, tei haere e bapetizo ia ratou no te feia tei pohe. Ua rari to ratou rouru. E mea nehenehe roa ta ratou ataata. Ua î roa to ratou aau i te oaoa. Ua fariu atu ra hoê tamahine i muri no te hi‘o i te hiero e ua faaite a‘e ra i to’na mau mana‘o. « Teie te mahana oaoa roa a‘e o to‘u oraraa », ta’na ïa parau ».1

Ua bapetizohia o Jessica Hahn, ahuru ma toru matahiti, no Daphne, Alabama, no te tahi mau tupuna to’na i roto i te Hiero no Atlanta Georgia. Noa’tu e, e pae hora i titauhia no te tere i te hiero, te parau nei oia e, e mea faahiahia roa te ohipa i tupu. Te parau ra oia e, « Na roto i to‘u oomoraa i te ahu mâ uouo e ia bapetizohia vau no to‘u mau tupuna, ua horo‘a mai te reira i te hoê oaoa rahi i roto ia‘u ». « Mai te huru e ua ite au ia ratou i teie nei ».

A haere pinepine i te hiero. E farii outou i reira i te oaoa o te tautururaa ia vetahi ê ia farii i te mau haamaitairaa o te bapetizoraa.

Paturu i te Ohipa o te Hiero

Ua rau te mau rave‘a no te paturu i te ohipa hiero, noa’tu e, aita e ti‘a ia outou iho ia haere pinepine i te hiero E nehenehe outou e haapii no ni‘a i to outou mau tupuna e ia hi‘o ia ravehia to ratou mau oro‘a hiero. E nehenehe outou e ani ia haapa‘o i te mau tamarii na‘ina‘i ia ti‘a i to ratou mau metua ia haere i te hiero. E nehenehe outou e haapuai i to outou utuafare no te mea, te titauraa rahi a te hiero o te haaraa ïa no te mau utuafare. E e nehenehe outou e faaite ia vetahi ê i to outou iteraa papû e, ua riro mau te hiero ei fare no te Fatu.

A ora ma te Parau ti‘a no te Tomo i Roto i te Hiero

No te mea ho‘i e e vahi mo‘a te hiero, ua faataa te Fatu i te mau ture teitei o ta tatou e haapa‘o hou a ti‘a ai ia tatou ia haere i roto. Ua haamaramarama mai te Peresideni Dieter F. Uchtdorf e « te mau ture ta te Fatu i haamau i roto i te uiraa o te parau faati‘a no te hiero ua tuati noa ïa i te mau uiraa e itehia i roto i te buka ra No te Puai o te Feia Apî. I te tau hau e i te tau faahemaraa rahi atoa, e riro teie mau ture e tae noa’tu i te arata‘iraa a te Varua Maitai ei tauturu ia outou ia rave i te mau ma‘itiraa ti‘a. … Na te huru o to outou faaohiparaa i teie mau ture e faaite papû mai e o vai râ outou e eaha te huru ta outou e titau nei ia riro mai outou ».2

A haapa‘o i te mau ture a te Fatu, ei reira outou e ti‘amâ ai no te tomo i roto i te hiero. Mai te mea e, e vai te hinaaro i roto ia outou ia tomo i roto i te hiero amuri a‘e, e riro ïa te reira ei tauturu ia outou ia fariu ê i te faahemaraa i teie mahana. « Na te reira e horo‘a ia outou i te tumu ia vai ti‘amâ noa », te parau ïa a Marlon Ruiz, 16 matahiti, no Sunrise, Florida. « Mai te mea e, e tape‘a noa outou i te reira opuaraa, e feruri tamau noa ïa outou i te mea ta outou e rave no te mea eita e ti‘a ia outou ia haere i roto i te hiero mai te mea e, aita outou i ti‘amâ ».

Faanaho i te hoê Faaipoiporaa Hiero

« Ua hi‘o vau i te hiero e ua feruri au ia faaipoipo ia‘u i reira i te hoê mahana », te parau ïa a Annika Reithmeier, 16 matahiti, no Oslo, Norway. « Ua ite au e, te mau fafauraa ta outou e rave i roto i te hiero e fafauraa ïa i mua i te Fatu. Te mau mea ta outou e haapii mai i reira eita ïa e taui e aore ra, e mo‘e ê ».

A tamau i te hoê hoho‘a no te hiero i te hoê vahi e ti‘a ai ia outou ia ite pinepine, e ia tia‘i i te mahana e ti‘a ai ia outou ia farii i to outou iho mau oro‘a hiero.

I te 14raa o to’na matahiti, ua haere o Jody Hazelbaker no American Fork, Utah, e mata‘ita‘i i te hiero no Mount Timpanogos Utah i te taime o te opani iriti. « A haere ai au na roto i te piha o te tamahine faaipoipo, ua faaea rii au no te tahi taime e ua hi‘ohi‘o i roto i te hi‘o », ta’na ïa e haamana‘o ra. « A hi‘o ai au, ua ti‘a ia‘u ia iferuri ia‘u iho amuri a‘e, i roto i te hoê ahu faaipoipo nehenehene roa e ma te ataata maitai. Ua ite au e, teie te vahi ta‘u e haere no te faaipoipo, i roto i te hiero, i piha‘i iho i to‘u Metua i te Ao ra ».

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « Your Celestial Journey », Liahona, Tiurai 1999, 115.

  2. Dieter F. Uchtdorf, Liahona, Me 2006, 44.