2010
Faaineine no te mau Haamaitairaa o te Hiero
2010


Faaineine no te mau Haamaitairaa o te Hiero

Ua riro te hiero tata‘itahi ei tapa‘o no to tatou faaroo i te Atua e ei faaiteraa no to tatou ti‘aturi i roto i te oraraa i muri a‘e i te pohe. Ua riro te hiero ei tumu no te mau ohipa atoa, te mau haapiiraa atoa, te mau taahiraa atoa o te haereraa i mua i roto i te Ekalesia nei.

Ua faaineinehia te mau hiero no te taata, no reira, ua titauhia ia faaineine te taata ia ratou iho no te hiero.

Ua papa‘ihia i ni‘a i te mau hiero atoa teie mau parau « Haamo‘ahia i te Fatu ».1 Te faaite ra taua mau parau ra e, e mea mo‘a te hiero e ta’na mau opuaraa. Te feia atoa e tomo i roto i te hiero no ratou atoa ïa taua parau ra no te mo‘araa.2 Ua faaineinehia te mau hiero no te taata, no reira, ua titauhia ia faaineine te taata ia ratou iho no te hiero.

E mea taa‘e te hiero i te tahi atu mau fare haamoriraa. E ere mai te mau fare pureraa, te hiero e opani oia i te Sabati ia ti‘a ho‘i i te taata ia haere i te pureraa e to ratou mau utuafare i taua mahana haamo‘araa ra. E matara te mau hiero no te rave i te ohipa mo‘a i te tahi atu mau mahana o te hepetoma. Te hiero e fare mau ïa no te Fatu, faataahia no te mau oro‘a mure ore. Taua mau oro‘a ra, o te bapetizoraa ïa, te faaipoiporaa, te mau oro‘a hiero, e te mau taatiraa.

Ua riro te hiero tata‘itahi ei tapa‘o no to tatou faaroo i te Atua e ei faaiteraa no to tatou ti‘aturi i roto i te oraraa i muri a‘e i te pohe. Ua riro te hiero ei tumu no te mau ohipa atoa, te mau haapiiraa atoa, te mau taahiraa atoa o te haereraa i mua i roto i te Ekalesia nei. Ta tatou mau tautooraa atoa i roto i te pororaa i te evanelia, te haamaitairaa i te Feia Mo‘a, e te faaoraraa i tei pohe, e arata‘i ti‘a te reira i te hiero mo‘a. E mea faufaa rahi mau te mau oro‘a o te hiero. E ore e ti‘a ia tatou ia ho‘i i roto i te hanahana o te Atua ma te ore te reira mau oro‘a.

Ua riro te oro‘a tata‘itahi o te hiero ei fafauraa hanahana

I roto i te hiero e farii tatou i te hoê oro‘a hiero, oia ho‘i, ia au i to’na ra i‘oa, te hoê horo‘a. E mea ti‘a ia tatou ia haroaroa i te auraa pae varua o te reira e i te faufaa no te haapa‘oraa i te mau fafauraa e te mau titauraa mo‘a ta tatou i rave a farii ai tatou i teie horo‘a. « E ere te oro‘a hiero i te hoê noa peu e rave, e fafauraa hanahana râ ».3

Ua horo‘ahia mai te oro‘a hiero na roto i te heheuraa. No reira, e haroaroa-maitai-hia te reira na roto i te heheuraa, te imi-maite-raa na roto i te aau mâ. Ua haapii mai te Peresideni Brigham Young e « to outou oro‘a, o te fariiraa ïa i te mau oro‘a atoa i roto i te fare o te Fatu, tei riro ei ohipa faufaa roa no outou, i muri a‘e i to outou faaru‘eraa mai i teie oraraa, ia ti‘a ia outou ia ho‘i i mua i te aro o te Metua, ma te haere na mua i te mau melahi tia‘i, … e ia roaa to outou faateiteiraa ».4

Na to tatou haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a i ravehia i roto i te hiero e horo‘a mai i te ora mure ore ia tatou

Te faaohipahia nei te mana taati o te autahu‘araa i roto i te hiero tata‘itahi. Ua haamaramarama mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e « aita e arii, aita e peresideni no te hoê fenua, aita e ti‘a mana no te hoê pŭpŭ i roto i te ao nei ta tatou i apiti atu, e mau nei i te mana no te mau mea i ô mai i te menema. Aita hoê a‘e ta te taata nei e rave‘a i mua i te haru a te pohe, area te tahu‘a rahi maitai, parau ti‘a, haehaa roa a‘e tei mau i te mana taati, e nehenehe ïa ta’na e haamau i ni‘a i te ra‘i i te mea tei haamauhia i te fenua nei ».5

Mai te huru mure ore o te autahu‘araa – aita e haamataraa e aore râ aita e hopearaa – oia atoa ïa te mana o te reira autahu‘araa.6 No reira, te mau oro‘a e te mau fafauraa o te autahu‘araa, e mea mure ore atoa te reira. Te heheuraa matamua i horo‘ahia mai e te melahi Moroni i te Peropheta Iosepha Semita ra, no ni‘a ïa i teie mana autahu‘araa.7 I roto i te mau arata‘iraa i horo‘ahia i te Peropheta i muri a‘e ra no ni‘a i te hiero, ua parau te Fatu e:

« Ia haamaitaihia teie nei fare i to‘u nei i‘oa, ia ti‘a ia‘u ia heheu atu i ta‘u mau oro‘a i roto i te reira i ta‘u mau taata;

« No te mea te opua nei au i te heheu atu i to ta‘u ekalesia nei i te mau mea o tei vai-huna-noa-hia mai mua’tu i te faatumuraa o te ao nei, te mau mea ho‘i no ni‘a i te tau tuuraa no te îraa i te mau tau atoa ».8

Te ora nei tatou i roto i te reira tau tuuraa. Ua faaho‘i-faahou-hia mai te mau hiero, te mau oro‘a, te mau fafauraa, te mau oro‘a hiero, e te mau taatiraa, mai tei tohuhia ra. Na te mau oro‘a o te hiero e horo‘a mai i te faatupuraa hau i te Fatu e ia taati amui i te utuafare e amuri noa’tu. Na te haapa‘oraa i te mau fafauraa mo‘a i ravehia i roto i te hiero e horo‘a mai ia tatou i te ora mure ore – te horo‘a rahi a‘e a te Atua i te taata nei.9

Te mau taata atoa e faaineine ma te hinaaro mau, e tomo ïa oia i roto i te hiero

No te mo‘a o te hiero, te ani nei te Fatu ia paruruhia te reira eiaha ia haaviiviihia. Te mau taata atoa tei faaineine ma te hinaaro mau e farii ïa i te reira haamaitairaa. E faufaa rahi to te parau o te faaineineraa i roto i te tahi atu mau tautooraa. Te haamana‘o nei au i to‘u tau tamarii-rii-raa, ua parau vau i to‘u na metua e, e hinaaro vau e haere i te haapiiraa tuatoru. Ua parau mai raua e, e nehenehe ta‘u e na reira, tera râ, hoê noa iho rave‘a maori râ, ia haapa‘o maitai au i te mau tuhaa haapiiraa i raro mai e ia manuïa vau i roto i te mau titauraa atoa no te faaô i roto i te haapiiraa tuatoru. Mai te reira atoa tatou, e mea ti‘a ia tatou ia manuïa i roto i te mau titauraa no te faaoraa i roto i te hiero. E faaineine tatou ia tatou i te pae tino, i te pae o te feruriraa e i te pae varua. Ei ti‘araa to te taata tata‘itahi e titau ra i te hoê parau faati‘a no te hiero.

Na te feia e mau ra i te mau taviri no te mana e te hopoi‘a o te autahu‘araa e tauturu ia faaineine ia tatou na roto i te faatereraa i te mau uiuiraa no te parau faati‘a no te hiero. E haapa‘o teie mau ti‘a faatere ia tatou e e tauturu ho‘i ia tatou i te faataaraa e, ua ineine anei tatou no te haere i te hiero. Ua here atoa ratou i te Fatu e na ratou e haapapû e « eiaha te hoê mea viivii ia tomo i roto i (To’na) ra fare ».10 No reira, e faaterehia teie mau uiuiraa i roto i te varua o te tiaauraa.

Nahea outou i te faaineine ia outou no te hoê parau faati‘a no te hiero ? E ti‘a ia outou ia farerei i to outou episekopo, e tae noa’tu i to outou na metua, te utuafare, te peresideniraa tĭtĭ te orometua, e aore râ, te tauturu haamaramarama o te pŭpŭ. E mea ohie roa te mau titauraa. Ei haapotoraa noa, ua titauhia i te hoê taata ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Taata No’na te fare. Na’na i haamau i te mau ture. E tomo tatou i roto i te hiero ei mau manihini.

E mauruuru te Fatu mai te mea e, e mea ti‘amâ te melo paari tata‘itahi no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero. « Ua riro te mau uiuiraa … no te parau faati‘a no te hiero, na roto i (te mau melo o to outou episekoporaa) e te mau melo o to outou peresideniraa tĭtĭ ei mau iteraa faufaa rahi roa. E nehenehe outou e ‘faanehenehe maitai’ ia outou no taua farereiraa rahi ra a ti‘a ai outou i mua i te Haava Rahi ».11

Faaineine i te pae tino no te haere i te hiero

I teie nei, ma te parau faati‘a no te hiero i roto i te rima, ua ineine outou no te tahi atu mau faaineineraa. E faaineine outou ia outou i te pae tino na roto i te ahuraa i te ahu tano no te haere i te hiero. E ere teie i te hoê vahi no te ahu i te mau ahu mahana. Ua faaite mai te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te faufaa no te faaturaraa i to tatou tino. Ia haapa‘ohia taua faaturaraa ra e ti‘a ai, no te feia iho â râ e tomo atu i roto i te hiero mo‘a.12

I roto i te hiero, ua ahuhia te mau taata atoa i te ahu uouo mâ maitai. « Ua riro atoa te tapa‘o no te viivii-ore o te uouo ei faahaamana‘oraa ia tatou e, ei nunaa viivii-ore to te Atua ».13 Te matahiti, te ti‘araa nunaa, te reo – te ti‘araa i roto i te Ekalesia – e faufaaraa iti to te reira. Ua haere au i roto i te mau oro‘a e rave rahi e te reira atoa te Peresideni o te Ekalesia. Ua aifaito te aupururaa i te mau taata atoa i roto i te reira piha i te aupururaa i haapa‘ohia no te Peresideni. Ua parahi te mau taata atoa te tahi i piha‘i iho i te tahi, e ua aifaito ratou paatoa i mua i te mata o te Fatu. Na roto i te ahuraa ti‘amâ, ua riro te haereraa i te hiero ei faahaamana‘oraa ia tatou e « aita te Atua e ma‘iti i te huru o te taata ».14

E tomo te tane e te vahine i roto i te hiero no te faaipoipo ia raua no te tau e amuri noa’tu. I roto i te hiero e oomo te tane faaipoipo i te ahu uouo, rima roa, te au maite te faito e te hoho‘a, e ma te faaunauna ore. Aita te tane e oomo i te pereue e aore râ, te ahu i au i te hiro‘a tumu. Ua papa‘i te Peresideni Boyd K. Packer, Peresideni no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i teie nei e: « E mea au ïa i te Fatu ia hopu tatou i to tatou tino i te pape e ia oomo i te ahu mâ, eiaha râ i te mau ahu moni rarahi. E faanehenehe tatou ia tatou mai te huru e, te haere ra tatou i te pureraa oro‘a e aore râ i te hoê putuputuraa au maitai e te tura ».15

No ni‘a i te mau ahu o te hiero, e nehenehe ta te mau metua vahine e te mau mama ruau e faaite i te hoê hi‘oraa maitai i ni‘a i ta ratou mau tamarii e te mau mootua. Ia au i to ratou aravihi e ta ratou mau rave‘a, e nehenehe ta ratou e faatupu i te hoê faaitoitoraa papû i ni‘a i to ratou utuafare. E riro te tao‘a horo‘a o te hoê horoi hamani-rima-hia na te hoê metua vahine e aore râ te tahi atu tuhaa o te ahu hiero ei faaitoitoraa puai i te tamarii e aore râ i te mootua ia poihere maite i te reira.

Ua riro te ahu hiero ei tapa‘o no te fafauraa tamau

Ua riro te oomoraa i te ahu hiero ei tapa‘o faufaa rahi, e ei faaiteraa tamau no te fafauraa. Mai te Faaora i faaite mai ia tatou i te hoê hi‘oraa o To’na ti‘araa ia rohi tamau e tae noa’tu i te hopea, ua riro te oomoraa i te ahu hiero ei rave‘a faaiteraa i to tatou faaroo tamau Ia’na e i Ta’na mau fafauraa mure ore ia tatou.

Ua faaineine te Peresideniraa Matamua i te hoê rata i to te Ekalesia no ni‘a i teie tumu parau. Teie ta ratou i papa‘i:

« Na te mau peu i ite-pinepine-hia i rotopu i te mau melo o te Ekalesia i faaite mai e, te vai ra te tahi mau melo aita ratou i maramarama hope roa i te fafauraa ta ratou i rave i roto i te hiero ia oomo i te ahu hiero mai te au i te varua o te oro‘a mo‘a.

« Te mau melo o te Ekalesia tei faaahuhia i te ahu hiero i roto i te hiero, ua fafau ïa ratou ia oomo i te reira i roto i to ratou oraraa taatoa. Te auraa maori râ, e oomohia te reira ei mau ahu roto i te ao e te pô. … Te fafauraa o te parururaa e o te mau haamaitairaa, ua niuhia ïa i ni‘a i te ti‘amâraa e te itoito i te haapa‘oraa i te reira fafauraa.

« Te ture tumu o te oomoraa ïa i te ahu hiero e eiaha e imi i te mau rave‘a e iriti ai i te reira. No reira, eiaha te mau melo e iriti i te hoê tuhaa e aore râ te taatoaraa o te ahu hiero no te rave i te ohipa i roto i te aua e aore râ ia ori haere noa na te fare i roto i te ahu hopuraa miti e aore râ te ahu tano ore. Eiaha atoa ratou e iriti i te reira no te rave i te mau ohipa faaoaoaraa o te nehenehe ho‘i e ravehia ma te oomo noa i te ahu hiero i raro a‘e i te ahu rapae. Mai te mea e, e tatarahia te ahu hiero, mai te huru i te taime hopuraa miti, e ti‘a ïa ia oomo-oioi-hia te reira i te taime e ti‘a ai.

« Te parau no te ahuraa e te tapoiraa i te tino ma te au maite, e parau mana ïa i roto i te fafauraa, e na te reira e arata‘i i te huru o te oomoraa ahu. Te oomo nei te mau melo o te Ekalesia i te ahu hiero ei faahaamana‘oraa i te mau fafauraa mo‘a ta ratou i fafau i te Fatu, e ei parururaa atoa ia ratou i te mau faahemaraa e i te ino. Ua riro te huru o te oomoraa i te reira ei faaiteraa i te fafauraa ia pee i te Faaora ».16

Faaineine i te pae feruriraa e i te pae varua no te haere i te hiero

Taa‘e atu te faaineineraa i te pae tino, e mea ti‘a ia tatou ia ineine atoa i te pae feruriraa e i te pae varua. No te mea ho‘i e mea mo‘a te mau oro‘a e te fafauraa o te hiero, ua titau-hope-hia tatou eiaha e aparau i rapae i te hiero i te mau mea e tupu i roto i te hiero. E titauhia te faaturaraa mo‘a no te mau mea mo‘a.

I roto i teie fare no te haapiiraa, e haapiihia tatou ia au i ta te Fatu rave‘a. E ere Ta’na rave‘a i ta tatou rave‘a.17 Eiaha tatou e maere mai te mea e, ua taa‘e rii te mau rave‘a haapiiraa i te mau rave‘a haapiiraa ta tatou i mataro. Ua riro te mau oro‘a e te mau fafauraa ei tuhaa tamau no te evanelia mai te anotau mai o Admau e o Eva. I mutaa iho ra, ua faaohipahia te mau tapa‘o no te haapii i te mau parau mau hohonu, e te faaohipahia nei te reira huru rave‘a haapiiraa i roto i te hiero i teie mahana.

No reira, e mea ti‘a roa ia feruri hohonu tatou i te mau tapa‘o i faaitehia i roto i te hiero e ia hi‘o i te mau parau mau puai ta te tapa‘o tata‘itahi e faahi‘o ra.18 « Ua î roa te mau oro‘a o te hiero i te mau tapa‘o e ua riro ïa ei rave‘a no te feruriraa e te haapiiraa maitai no te oraraa taatoa ».19 E mea ohie roa te mau haapiiraa o te hiero, e e mea nehenehe ho‘i. E haroaroahia te reira na te mau taata e mea iti to ratou ite, e faaha‘uti atoa râ te reira i te feruriraa o te mau taata maramarama.

Te parau nei au e, te mau melo e haere nei i te hiero no te taime matamua, e mea ti‘a ia ratou ia tai‘o i te mau papa‘iraa i roto i te Faatoro Bibilia no ni‘a i te hiero, mai te « faatahinuraa », « te Fafauraa », « te Tusia », e « te Hiero ». E hinaaro atoa paha te hoê taata e tai‘o i te Exodo pene 26-29, e te Levitiko, pene 8. Te faaite maitai ra te Faufaa Tahito, e tae noa’tu i te buka a Mose e a Aberahama i roto i te Poe Tao‘a Rahi, i te vairaa maoro o te ohipa o te hiero e i te huru mure ore o te mau oro‘a.

Te haapa‘oraa i te hoê fafauraa i mua i te Atua ua riro ïa ei rave‘a parururaa e te haamaitairaa

Te vai ra e piti ture o te ti‘a ia tatou ia tapea taa‘e i roto i to tatou feruriraa a faaineine ai tatou i te haere i te hiero. A tahi o te fafauraa ïa. Ua titauhia ia tatou ia haamana‘o e, te hoê fafauraa o te hoê ïa euheraa. Te hoê fafauraa i ravehia i mua i te Atua ia riro ïa te reira eiaha ei taaoti‘araa ei parururaa râ. Ia fafau tatou i mua Ia’na, e paruru te reira ia tatou i te fifi.

E ere teie haapiiraa i te haapiiraa apî. Ei hi‘oraa, mai te mea e, e ere ta tatou haapahuraa pape i te mea mâ, e titi‘a ïa tatou i te pape. Oia atoa te mau fafauraa hanahana, na te reira e paruru ia tatou i te ati. Ia faaoti ana‘e tatou ia haapae i te mau mea ti‘a ore atoa,20 eita tatou e ere i te mau mea faufaa, e e roaa ho‘i ia tatou te hanahana tei itehia e te feia ana‘e tei roaa ia ratou te ora mure ore. Te haapa‘oraa i te hoê fafauraa no te hiero, e ere ïa i te ohipa teimaha, e haamaitairaa râ. E faateitei te reira ia tatou i ô atu i te mau oti‘a o ta tatou ti‘aturiraa e to tatou puai. E au ïa mai te taa‘eraa i rotopu i te haereraa ma te teimaha na roto i te vari paruparu e te tereraa na roto i te reva na ni‘a i te hoê manureva tutuha auahi. Te haapa‘oraa i te hoê fafauraa i mua i te Atua ua riro ïa ei rave‘a parururaa e te haamaitairaa

Te piti o te haapiiraa e ti‘a ia haapapû i roto i to tatou faaineineraa i te pae o te feruriraa o te Taraehara ïa.Te Taraehara a Iesu Mesia o te haapûraa ïa o te aamu o te taata nei. O te faufaa tumu ïa o te faanahonahoraa no te faaoraraa. Ahiri aita e Taraehara hopea ore, e hope paatoa te taata nei i te pohe. Te haapii mai nei te mau oro‘a o te hiero e te mau fafauraa i te mana faaora o te Taraehara.

E roaa ia tatou te ora mure ore na roto i to tatou haapa‘o i te mau fafauraa i ravehia i roto i te hiero

E horo‘a mai te ohipa taviniraa i roto i te hiero i te mau haamaitairaa ia tatou nei i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa amuri a‘e. Ua parau mai o Elder Neal A. Maxwell no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e « e ere te ohipa hiero i te aperaa i te mau mea o te ao nei, e haapuairaa râ i to tatou hinaaro ia haamaitai i te ao nei na roto i te faaineineraa ia tatou no te tahi atu ao atea e te hau atu i te maitai. No reira, ia haere tatou i roto i te fare o te Fatu e nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia taa‘e i to te ao no te faatupuraa i te taa‘eraa hau atu i te rahi i roto i te ao nei ».21

Mai te mea e, e vai parau ti‘a tatou e te haapa‘o i roto i teie oraraa, e farii tatou i te ora mure ore. Te tahuti ore o te oraraa ïa e amuri noa’tu. Te ora mure ore e ere ïa i te riro-noa-raa ei taata tahuti ore. Te ora mure ore o te fariiraa ïa i te faateiteiraa i roto i te ra‘i teitei a‘e e ia ora i roto i te utuafare. Ua faaite te Atua e, Ta’na ohipa rahi roa – « ta‘u ohipa e to‘u hanahana » – oia ho‘i « te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».22 Aita e faaheporaa no te farii i Ta’na horo‘a no te tahuti ore – e horo‘a hoo ore no te faaoraraa no te mau taata atoa. E roaa ia tatou te ora mure ore – te faateiteiraa – na roto i to tatou haapa‘o i te mau fafauraa i ravehia e te mau oro‘a i fariihia i roto i te mau hiero o te Atua.

E riro mai te mau haamaitairaa o te hiero ei mau haamaitairaa faufaa mau ia hopoi ê ana‘e te pohe i tei herehia e tatou i rapae au i te utuafare. Ia ite ana‘e tatou e, no te hoê tau noa to tatou taa‘eraa, e horo‘a mai te reira i te hoê hau faito ore.23 Ua papa‘i te Peresideni Joseph Fielding Smith e, « Na roto i te mana o teie autahu‘araa ta Elia i horo‘a mai, e nehenehe te tane e te vahine e taatihia, e aore râ e faaipoipohia no te tau e amuri noa’tu; e nehenehe te mau tamarii e taatihia i to ratou na metua no te tau e amuri noa’tu; e na roto i te reira ua riro te utuafare ei utuafare mure ore, e e ore roa te pohe e faataa‘e i te mau melo ».24 Ma te haamaitaihia tatou i te haamaitairaa o te taatiraa mure ore, e nehenehe ta tatou e hi‘o i te pohe ei tuhaa faufaa no te faanahoraa rahi no te oaoa a te Atua.25

Na te hi‘oraa mure ore tei roaa ia tatou i roto i te hiero e horo‘a mai ia tatou nei i te puai no te faaoroma‘i i te mau tamataraa o te oraraa nei

Na te hoê hi‘oraa mure ore e tauturu ia tatou ia haapa‘o maite i te mau fafauraa ta tatou i rave. Ua haapapû mai te Peresideni Packer e « e riro te mau oro‘a e te mau fafauraa ei faaiteraa no to tatou farii-raa-hia i mua i te aro o te (Atua). Ua riro te fariiraa i te reira ei titauraa no te oraraa taatoa; e ua riro te tape‘a-maite-raa i te reira ei titauraa no te tahuti nei ».26

E ere te mau oro‘a o te hiero no to tatou noa hanahana mure ore, no to tatou atoa râ mau tupuna i reva ra. « E mea titauhia ho‘i to ratou faaoraraa no to tatou faaoraraa, … e ore ho‘i ratou e maitai roa mai te mea e, aita tatou – e aita atoa tatou e maitai roa mai te mea e, aita ratou ».27 Ia rave tatou i te ohipa no ratou e riro ïa te reira ei tautururaa ia tatou ia tamau noa i te haamori i roto i te hiero, ma te rave i te ohipa ei mono no ratou mai ta te Fatu i riro ei Taraehara no te haamaitai i te mau taata atoa e ora.

I te hoê mahana e mea papû e, e farerei tatou i tei poiete ia tatou e e ti‘a tatou i mua Ia’na i te auri o te haavaraa. Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e « Te tia‘i o te uputa o tei Mo‘a ïa i Iseraela; e aita oia e tuu i te hoê tavini i reira; e aita e e‘a ê atu maori râ taua uputa ra; no te mea eita oia e haavarehia, no te mea o te Fatu te Atua to’na i‘oa ».28 Na te Fatu iho e faataa e ua haapa‘o anei tatou i te mau fafauraa ta tatou i rave i mua Ia’na i roto i te hiero e i reira ho‘i e farii ai i te mau haamaitairaa hanahana Ta’na i fafau i te feia e haapa‘o i ta ratou mau fafauraa.

Na te reira iteraa e horo‘a ia tatou i te puai no te faaoroma‘i i te mau tamataraa o te oraraa. Ua parau te Peresideni Packer e, « Te tumu hopea o te mau mea atoa ta tatou i haapii o te tahoêraa ïa i te mau metua e te mau tamarii i roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, ia oaoa ratou i te fare, ma te taatihia i roto i te hoê faaipoiporaa mure ore, ma te taamuhia i to ratou mau u‘i, e ia roaa te faateiteiraa i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra ».29

Ua riro te hiero tata‘itahi ei taipe no to tatou ti‘araa melo i roto i te Ekalesia, ei tapa‘o no to tatou faaroo i roto i te oraraa i muri a‘e i te pohe, e ei taahiraa no tatou e no to tatou utuafare e tae atu ai i te hanahana mure ore. Te pure nei au ia faaineine te melo tata‘itahi o te Ekalesia ia ratou no te farii i te mau haamaitairaa nehenehe o te hiero.

Hiero no Houston Texas. Haamo‘ahia i te 26 no atete 2000.

Hiero no Johannesburg Afirita Apatoa. Haamo‘ahia i te 24 no atete 1985.

Hiero no Helsinki Finland. Haamo‘ahia i te 22 no atopa 2006.

Hiero no Recife Brazil. Haamo‘ahia i te 15 no titema 2000.