2017
Isus S-a uitat țintă la el [și] l-a iubit
May 2017


Isus S-a uitat țintă la el [și] l-a iubit

Oricând simțiți că vi se cere să faceți un lucru greu, gândiți-vă că Domnul Se uită țintă la dumneavoastră, vă iubește și vă invită să-L urmați.

Acum câțiva ani, am fost chemat, împreună cu soția mea, Jacqui, să prezidez asupra Misiunii Spokane, Washington. Am ajuns la locul misiunii cu sentimente de teamă și entuziasm, gândindu-ne la responsabilitatea de a lucra cu atât de mulți tineri misionari remarcabili. Ei proveneau din multe medii diferite și, curând, au devenit ca propriii noștri fii și propriile noastre fiice.

Deși cei mai mulți se descurcau minunat, câțiva dintre ei făceau eforturi mari pentru a ajunge la nivelul așteptărilor chemării lor. Îmi amintesc de un misionar care mi-a spus: „Stimate președinte, pur și simplu, nu-mi plac oamenii”. Câțiva mi-au spus că le lipsea dorința de a urma regulile oarecum stricte ale misionarilor. Mi-am făcut griji și m-am întrebat ce puteam face pentru a schimba inimile acelor câțiva misionari care nu cunoscuseră încă bucuria de a fi supus.

Într-o zi, în timp ce conduceam mașina printre lanurile de grâu de pe colinele ușor înclinate de-a lungul graniței dintre Washington și Idaho, ascultam o înregistrare a Noului Testament. În timp ce ascultam relatarea familiară despre tânărul bogat care a venit la Salvator pentru a-L întreba ce ar putea să facă pentru a avea viață veșnică, am primit o revelație personală neașteptată, dar profundă, revelație care este acum o amintire sacră.

După ce am ascultat cum Isus a enumerat poruncile și tânărul a răspuns că el respectase toate acestea din tinerețea sa, am ascultat cu atenție ca să aud blânda corecție a Salvatorului: „Îți lipsește un lucru… vinde tot ce ai… și urmează-Mă”1. Dar, spre uimirea mea, am auzit în schimb opt cuvinte înaintea acelei părți a versetului, cuvinte pe care mi se părea că nu le mai auzisem și nu le mai citisem niciodată înainte. Era ca și cum ele fuseseră adăugate scripturilor. M-am minunat de înțelegerea inspirată care mi-a fost dezvăluită după aceea.

Care au fost aceste opt cuvinte care au avut un efect atât de profund? Ascultați ca să vedeți dacă puteți recunoaște aceste cuvinte aparent obișnuite, care se găsesc doar în Evanghelia după Marcu, nu și în alte relatări ale Evangheliei:

„A alergat la El un om… și L-a întrebat: «Bunule învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?»…

I-a zis Isus …

«Cunoști poruncile: Să nu preacurvești; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înșeli; să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.»

El I-a răspuns: «Învățătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă încă din tinerețea mea».

Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit, și i-a zis: «Îți lipsește un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă săracilor, și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia-ți crucea și urmează-Mă»”2.

„Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit.

Când am auzit aceste cuvinte, mi-a apărut în minte o imagine vie a Domnului nostru care S-a oprit și S-a uitat țintă la acest tânăr. S-a uitat țintă – ca și cum S-ar fi uitat adânc și pătrunzător în sufletul lui, recunoscându-i bunătatea și, de asemenea, potențialul și distingând nevoia lui cea mai mare.

Apoi, cuvintele simple – Isus l-a iubit. El a simțit o dragoste și o compasiune copleșitoare pentru acest tânăr bun și datorită acestei dragoste și cu această dragoste, Isus a cerut chiar mai mult de la el. Mi-am imaginat cum trebuia să se fi simțit acest tânăr înconjurat de o astfel de dragoste chiar în timp ce i se cerea să facă ceva atât de greu cum era să vândă tot ce avea și să dea banii săracilor.

În acel moment, am știut că nu doar inimile unora dintre misionarii noștri aveau nevoie să se schimbe. Și inima mea avea nevoie să se schimbe. Întrebarea nu mai era: „Ce face un președinte de misiune frustrat să determine să se comporte mai bine un misionar care se silește din răsputeri?”. În schimb, era: „Cum pot să fiu plin de dragoste asemănătoare cu cea a lui Hristos, astfel încât un misionar să poată simți prin mine dragostea lui Dumnezeu și dorința de a se schimba?”. Cum pot să mă uit țintă la el în același fel în care Domnul S-a uitat țintă la tânărul bogat, văzând cine este cu adevărat și cine poate deveni, și nu doar să văd ce face și ce nu face? Cum pot să fiu mai asemănător Salvatorului?

„Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit.”

Începând din acel moment, când m-am confruntat cu un tânăr misionar sau o tânără misionară care se lupta cu vreun aspect al supunerii, în inima mea vedeam un tânăr credincios sau o tânără credincioasă care acționase conform dorinței de a veni în misiune. Atunci am putut să spun cu toată simțirea unui părinte blând3: „Dragă vârstnic sau dragă soră, dacă nu te-aș iubi, nu mi-ar păsa ce se întâmplă în misiunea ta. Dar te iubesc cu adevărat și, deoarece te iubesc, îmi pasă cine vei deveni. Deci, te invit să schimbi acele lucruri care sunt grele pentru tine și să devii cine dorește Domnul să fii”.

De fiecare dată când mergeam să intervievez misionari, mă rugam, mai întâi, pentru darul carității, să pot vedea pe fiecare vârstnic așa cum îl vede Domnul și pe fiecare soră așa cum o vede Domnul.

Înainte de conferințele de zonă, când sora Palmer și cu mine îi întâmpinam pe misionari unul câte unul, mă opream și priveam adânc în ochii lor, uitându-mă țintă la ei – un interviu fără cuvinte – și atunci, fără greș, eram umplut de o mare dragoste față de acești fii prețioși și aceste fiice prețioase ale lui Dumnezeu.

Am învățat multe lecții care mi-au schimbat viața din această experiență personală profundă, pe care am avut-o citind capitolul 10 din Marcu. Iată patru dintre aceste lecții care cred că ne vor ajuta pe fiecare dintre noi:

  1. Pe măsură ce învățăm să-i privim pe alții așa cum îi privește Domnul și nu cu propriii ochi, dragostea noastră pentru ei va crește și va crește și dorința noastră de a-i ajuta. Vom vedea în alții potențialul pe care, probabil, nu îl văd în ei înșiși. Cu dragoste asemănătoare cu cea a lui Hristos nu ne va fi teamă să vorbim cu mult curaj, deoarece „dragostea desăvârșită izgonește frica”4. Și nu vom renunța niciodată, amintindu-ne că aceia care sunt cel mai greu de iubit au nevoie cel mai mult de dragoste.

  2. Niciun fel de proces de predare sau de învățare adevărată nu se poate desfășura cu frustrare sau mânie, iar inimile nu se vor schimba dacă dragostea nu este prezentă. Fie că acționăm în rolurile noastre de părinți, învățători sau conducători, predarea adevărată nu va avea loc decât într-o atmosferă de încredere, nu una de condamnare. Căminele noastre trebuie să fie întotdeauna adăposturi sigure pentru copiii noștri – nu medii ostile.

  3. Nu trebuie niciodată să ne retragem dragostea pentru un copil, un prieten sau un membru al familiei care nu reușește să fie la înălțimea așteptărilor noastre. Nu știm ce s-a întâmplat cu tânărul bogat după ce a plecat întristat, dar sunt sigur că Isus l-a iubit în continuare într-un mod perfect, chiar dacă el a ales calea mai ușoară. Poate mai târziu în viața lui, când a descoperit că marile sale averi sunt fără valoare, și-a amintit și a acționat conform experienței unice pe care a trăit-o când Domnul său l-a privit țintă, l-a iubit și l-a invitat să-L urmeze.

  4. Deoarece ne iubește, Domnul așteaptă mult de la noi. Dacă suntem umili, vom primi cu bucurie invitațiile Domnului de a ne pocăi, de a ne sacrifica și de a sluji, considerându-le o dovadă a dragostei Sale perfecte față de noi. În cele din urmă, o invitație de a ne pocăi este și o invitație de a primi darul minunat al iertării și al păcii. Prin urmare, „nu disprețui pedeapsa Domnului, și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El. Căci Domnul pedepsește pe cine-l iubește”5.

Și acum, dragii mei frați și dragile mele surori, oricând simțiți că vi se cere să faceți un lucru greu – să renunțați la un obicei nepotrivit sau la o dependență, să lăsați deoparte preocupările lumești, să renunțați la o activitate preferată deoarece este ziua de sabat, să iertați pe cineva care v-a nedreptățit – gândiți-vă la Domnul care Se uită țintă la dumneavoastră, vă iubește și vă invită să nu vă faceți griji și să-L urmați. Și mulțumiți-I pentru că vă iubește îndeajuns să vă invite să faceți mai mult.

Depun mărturie despre Salvatorul nostru, Isus Hristos, și aștept cu nerăbdare ziua în care el ne va îmbrățișa pe fiecare dintre noi, uitându-Se țintă la noi și înconjurându-ne cu dragostea Sa perfectă. În numele lui Isus Hristos, amin.