2018
Te mau vahine ’e te ha’api’ira’a ’evanelia i te fare
Novema 2018


Te mau vahine ’e te ha’api’ira’a ’evanelia i te fare

’O te Fa’aora tō ’outou hi’ora’a maita’i roa nō te huru e rave i te tuha’a rahi i roto i teie fa’aotira’a tāna e tūra’i i te parau nō te ti’ara’a rahi o te ha’api’ira’a ’evanelia i te fare.

Te mau tuahine here, e mea ’oa’oa ’ia putuputu ’e ’outou. E taime ’ana’anatae rahi teie i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei. Tē mani’i nei te Fatu i te ’ite i ni’a i tāna ’Ēkālesia mai tāna i parau e nā reira ’oia.

Tē ha’amana’o ra ānei ’outou i tāna parau : « E aha te maoro o tō te pape tahe vai-ateate-’ore-ra’a ra ? E aha te mana ’o tē ti’a ’ia tāpe’a atu i te mau ra’i ? E au ho’i ïa i te ta’ata ’ia fa’atoro atu i tōna rima paruparu nō te tāpe’a atu i te ’ānāvai Misouri i tōna tahera’a mau, ’e ’aore rā ’ia fa’aho’i atu i te reira i ni’a ra, i te tāpe’ara’a atu i te Mana Hope ra ’eiaha ’ia mani’i atu i te ’ite mai ni’a mai i te ra’i ra i ni’a i te mau upo’o nō te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ».1

Hō’ē pae o te fa’a’itera’a te Fatu i te ’ite i teienei, e tū’ati ïa i te ha’ape’epe’era’a i tāna mani’ira’a i te parau mau i ni’a i te upo’o ’e i roto i te ’ā’au o tōna mau ta’ata. ’Ua ha’apāpū ’oia ē, e riro te mau tamāhine a te Metua i te Ao ra i te amo i te hō’ē ti’ara’a tumu i roto i terā ha’ape’epe’era’a semeio. Hō’ē fa’a’itera’a nō terā semeio, ’o tāna ïa arata’ira’a i tāna peropheta ora ’ia tūra’i rahi roa atu ā i te parau nō te ha’api’ira’a ’evanelia i te fare ’e i roto i te ’utuāfare.

E ui paha ’outou : « Nāhea pa’i te reira e fa’ariro i te mau tuahine ha’apa’o maita’i ’ei pūai tumu nō te tauturura’a i te Fatu ’ia mani’i i te ’ite i ni’a i tōna feiā mo’a ? » ’Ua hōro’a te Fatu i te pāhonora’a i roto i « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei ». Tē ha’amana’o ra ’outou i te mau parau, penei a’e rā e ’ite ’outou i te tahi aura’a ’āpī ’e e ’ite mai ’outou ē, ’ua ’ite ātea te Fatu i teie mau tauira’a ’ana’anatae rahi, ’o tē tupu ra i teienei. I roto i te poro’i, ’ua fa’aue ’oia i te mau tuahine ’ia riro ’ei ’orometua ’evanelia mātāmua roa i roto i te ’utuāfare, ’ua nā ’ō ’oia : « Te hōpoi’a mātāmua roa a te mau metua vahine ’o te aupurura’a ïa i tā rātou mau tamari’i ».2 Tei roto ato’a ïa te fa’a’amura’a i te parau mau ’e te ’ite o te ’evanelia.

Tē parau fa’ahou nei te reira : « [E mea tītau] i te mau metua tāne ’e i te mau metua vahine ’ia tauturu te tahi i te tahi ’ei mau hoa ’aifāito.3 E mau hoa ’aifāito rāua, ’aifāito i roto i tō rāua fāito pūai e tupu i te pae vārua ’e e ’apo i te ’ite, tei tāhō’ēhia ïa nā roto i te tauturura’a te tahi i te tahi. ’Ua ’aifāito tō rāua hope’a hanahana, ’ia fa’ateitei-’āmui-hia rāua. Inaha ho’i, e’ita te mau tāne ’e te mau vahine e nehenehe e fa’ateiteihia, te hō’ē noa i tōna pae.

Nō te aha ïa i roto i te hō’ē aura’a tāhō’ē ’e te ’aifāito, nā te tamāhine a te Atua te hōpoi’a tumu e fa’a’amu i te mā’a faufa’a roa a’e tītauhia nō te mau ta’ata ato’a, ’oia ho’i te ’ite nō te parau mau nō ’ō mai i te ra’i ra ? Tā’u e ’ite ra, ’o te haere’a teie a te Fatu mai te hāmanira’ahia mai ā te mau ’utuāfare i teie nei ao.

’Ei hi’ora’a, ’o ’Eva tei fāri’i i te ’ite ē, tītauhia ia ’Adamu ’ia ’amu i te hotu o te tumu rā’au nō te ’ite ’ia ti’a ia rāua ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a ato’a a te Atua ’e ’ia fa’atupu i te hō’ē ’utuāfare. ’Aita vau i ’ite nō te aha ’ua tae nā mua te reira ia ’Eva ra, ’āre’a rā ’ua tāhō’ē maita’i roa ’Adamu rāua ’Eva i te mani’ira’ahia teie ’ite i ni’a ia ’Adamu.

Te tahi fa’ahou hi’ora’a nō te fa’a’ohipara’a te Fatu i te mau tārēni aupurura’a a te vahine, ’o te huru ïa ’oia i ha’apūai i nā tamaiti a Helamana. E mau roa tō’u ’arapo’a ’ia tai’o vau i terā fa’ati’ara’a ’e ’ia ha’amana’o vau i te parau marū ’e te ti’aturi a tō’u metua vahine, ’a fa’aru’e ai au i te fare nō te tau fa’ehau.

’Ua pāpa’i Helamana :

« ’Ua ha’api’ihia na ho’i rātou e tō rātou mau metua vahine, ’ia ’ore rātou ’ia fē’a’a, e fa’aora te Atua ia rātou.

« ’Ua fa’ati’ati’a maira rātou iā’u i te mau parau a tō rātou mau metua vahine, ’ua nā ’ō maira : ’Aita mātou i fē’a’a ē, ’ua ’ite tō mātou mau metua vahine i te reira ».4

’Aita vau i ’ite i te mau tumu ato’a te Fatu e hōro’a ai i te hōpoi’a mātāmua nō te aupurura’a i roto i te ’utuāfare i te mau tuahine ha’apa’o maita’i, tē ti’aturi nei rā vau ’ua tū’ati te reira i tō ’outou ’aravihi e here i te ta’ata. Tītauhia te here rahi nō te putapū i te mau hina’aro o te hō’ē ta’ata, i ni’a atu i tō tātou iho nei. ’O te here mau o te Mesia nō te ta’ata tā ’outou e aupuru nei. E tae mai te reira mana’o aroha mai roto mai i te ta’ata i mā’itihia ’ei ta’ata aupuru, ’e ’ua oti iāna te mau tītaura’a e matara ai nōna te mau maita’i o te tāra’ehara a Iesu Mesia. E au ē, nō’u nei, ’ua fa’auruhia te tumu parau o te Sōtaiete Tauturu, ’o tā tō’u metua vahine i fa’a’ite i te hi’ora’a : « E ’ore roa te aroha e mou ».

’Ei tamāhine nā te Atua, e ’aravihi rahi ’o roto ia ’outou nō te vai ara i te mau hina’aro o te ta’ata ’e nō te here ia rātou. ’E nō reira, e mea ara ato’a ’outou i te mau muhumuhu a te Vārua. E ti’a atura ïa i te Vārua ’ia arata’i i te mea e feruri ’outou, te mea e parau ’outou ’e te mea e rave ’outou nō te aupuru i te ta’ata, ’ia ti’a i te Fatu ’ia mani’i i te ’ite, te parau mau ’e te itoito i ni’a ia rātou.

’Outou te mau tuahine e fa’aro’o mai nei i tō’u reo, e ti’ara’a hō’ē tō ’outou tāta’itahi i ni’a i teie tere o te orara’a. Tē vai ra e mau tamāhine ’āpī ’a tahi rā ’a haere mai ai i te hō’ē tuha’a purera’a nā te mau vahine. Tē vai ra e mau feiā ’āpī tamāhine e fa’aineine ra ’ia riro i te feiā aupuru tā te Atua e hina’aro ia rātou. Tē vai ra nō fa’aipoipo noa iho nei rātou ’e ’aita ā e tamari’i ; tē vai ra e mau metua vahine ’āpī, hō’ē tamari’i ’aore rā hau atu. Tē vai ra e taure’are’a tā rātou, tē vai ra e tamari’i i roto i te ’āua misiōni. Tē vai ra e tamari’i tā rātou tei paruparu te fa’aro’o ’e tei te ātea ’ē i te fare. Tē vai ra ’o rātou ana’e ’e ’aita tō rātou e hoa ha’apa’o maita’i. Tē vai ra e mau tupuna vahine.

Ta’a ’ē noa atu rā tō ’outou vaira’a, e tuha’a ’outou—e tuha’a tumu rahi—nō te ’utuāfare a te Atua ’e nō tō ’outou iho ’utuāfare, ananahi ānei, i teie ao ānei ’aore rā i te ao vārua. Te ti’aturi o te Atua i ni’a ia ’outou, ’o te aupurura’a ïa ’outou i te mau melo o tōna ’utuāfare ’e o tō ’outou ’utuāfare, te rahi a’e e noa’a ia ’outou, nā roto i tō ’outou here ’e tō ’outou fa’aro’o i te Fatu Iesu Mesia.

Te ’ōpuara’a ’ohipa nō ’outou, ’o te ’itera’a ïa ’o vai tē aupuru atu, ’e nāhea ’e ’āfea. Tītauhia te tauturu a te Fatu. ’Ua ’ite ’oia i te ’ā’au o te ta’ata, ’e ’ua ’ite ’oia i te taime ’ua ineine rātou nō te fāri’i i te aupurura’a. ’O te pure fa’aro’o te tāviri nō te manuiara’a. E nehenehe ’outou e tūru’i i ni’a i te fāri’ira’a i tāna arata’ira’a.

Teie tāna fa’aitoitora’a : « ’A ani atu i te Metua i roto i tō’u nei i’oa, ma te fa’aro’o ’e te ti’aturi ’e e hōro’ahia mai, ’e e fāri’i ïa [’outou] i te Vārua Maita’i, ’o tē fa’aite mai i te mau mea ato’a ’o tē au ’ia fa’a’itehia i te tamari’i a te ta’ata nei »5

’Āpiti i te pure, e riro te tuatāpapara’a pāpū i te mau pāpa’ira’a mo’a ’ei tuha’a nō tō ’outou mana tupu i te aupurura’a. Teie te parau fafau : « ’Eiaha ’outou e feruri nā mua i te mea tā ’outou e parau ra ; ’a ha’aputu noa rā i roto i tō ’outou mau ferurira’a i te mau taime ato’a ra te mau parau nō te ora, ’e e hōro’ahia mai ïa ia ’outou na i te hora ti’a mau ra te reira tufa’a ’o tē hōro’ahia atu i te ta’ata ato’a ».6

Nō reira, ’ia rahi atu ā te taime e pure ’outou, e feruri ’outou ’e e ’ōreromo’o (méditer) ’outou i te mau mea pae vārua. E mani’ihia te ’ite nō te parau mau i ni’a ia ’outou nō te fa’arahi i tō ’outou mana ’ia aupuru ia vetahi ’ē i roto i tō ’outou ’utuāfare.

E tupu te taime e mana’o ’outou ē, e mea taere ’outou i te ha’api’ira’a nāhea i te aupuru maita’i a’e. E tītauhia ïa te fa’aro’o nō te tāpe’a noa. ’Ua fa’atae mai te Fa’aora i teie parau fa’aitoitora’a :

« Nō reira, ’eiaha e rohirohi i roto i te ’ohipa maita’i, nō te mea tē ha’amau atu nei ’outou i te niu nō te hō’ē ’ohipa rahi roa. ’E nā roto i te mau mea iti nei e tupu mai ai tei rahi roa ra.

« Inaha, tē tītau nei te Fatu i te ’ā’au ’e te mana’o ’ana’anatae ; ’e e ’amu ho’i te feiā ’ana’anatae ’e te feiā ha’apa’o maita’i i te mā’a maita’i nō te fenua nō Ziona i teie mau mahana hope’a nei ».7

Tō ’outou taera’a mai i teie pō, e tāpa’o ïa nō tō ’outou ’ana’anatae ’ia fāri’i i te anira’a a te Fatu ’ia aupuru ia vetahi ’ē. E parau mau te reira, noa atu e mea ’āpī roa ’outou i teie pō. E nehenehe ’outou e ’ite ’o vai tē aupuru atu i roto i tō ’outou ’utuāfare. Mai te peu e pure ’outou ma te mana’o pāpū, e tae mai ïa te tahi i’oa ’aore rā te tahi hōho’a i roto i tō ’outou ferurira’a. Mai te peu e pure ’outou nō te mea e rave, ’aore rā nō te mea e parau, e tae mai ïa te mana’o pāhonora’a. I te taime tāta’itahi ’outou e ha’apa’o, e rahi ïa tō ’outou mana aupuru. Tē fa’aineine ra ïa ’outou nō te mahana e aupuru ’outou i tā ’outou iho mau tamari’i.

E ti’a i te mau metua vahine e taure’are’a tō rātou ’ia pure nō te ’ite mai nāhea i te aupuru i te hō’ē tamaiti ’aore rā hō’ē tamāhine huru tāu’a ’ore i tā ’outou aupurura’a. E nehenehe tā ’outou e pure nō te ’ite mai ’o vai te ta’ata tei iāna te fa’auru pae vārua tītauhia nō tā ’outou tamari’i, ’o tāna e fāri’i. Tē fa’aro’o nei te Atua ’e tē pāhono nei ’oia i te pure ’ā’au o te mau metua vahine pe’ape’a, ’e e tono mai ’oia i te tauturu.

’Ua māuiui ato’a paha te ’ā’au o te tahi tupuna vahine i’ō nei i teie pō nō te mau ’arora’a ’e te mau fifi o tāna mau tamari’i ’e mau mo’otua. E nehenehe te itoito ’e te arata’ira’a e noa’a mai mai roto mai i te mau ’ohipa i tupu nō te tahi mau ’utuāfare i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a.

Mai te tau mai ā o ’Eva rāua ’Adamu, ē i te metua ra ia ’Īserā’ela, ē i te mau ’utuāfare i roto i te Buka a Moromona, tē vai nei hō’ē ha’api’ira’a pāpū nō ni’a i te ’ohipa e rave ’ia tae mai te ’oto nō te tamari’i tāu’a ’ore i te parau : ’eiaha roa e fa’aea i te here atu.

Tē vai nei te hi’ora’a fa’aitoito nō te Fa’aora tei fa’a’amu i te mau tamari’i vārua ’orure hau a tōna Metua i te ra’i. Noa atu nā rātou ’e nā tātou e fa’atupu i te māuiui, tē toro noa mai ra te rima o te Fa’aora.8 I roto i te 3 Nephi, ’ua parau ’oia nō tōna mau tuahine ’e mau taea’e pae vārua, tāna i tāmata noa na i te aupuru, ’aita rā i manuia : « E te mau ta’ata… nō te ’utuāfare o ’Īserā’ela ra, e rave rahi tā’u ha’aputuputura’a ia ’outou mai te moa e ha’aputu i tōna fanau’a i raro a’e i tōna pererau ra, ’e e fa’a’amu ia ’outou na ».9

E te mau tuahine ē, ’outou i terā ’e terā taime tere orara’a, ’outou i roto i terā ’e terā huru orara’a ’e ’outou nō terā ’e terā ta’ere, ’o te Fa’aora tō ’outou hi’ora’a maita’i roa nō te ravera’a i te hō’ē tuha’a rahi i roto i teie fa’aotira’a tāna e tūra’i i te parau nō te ti’ara’a rahi o te ha’api’ira’a ’evanelia i te fare ’e te ’utuāfare.

E hōpoi mai ’outou i tō ’outou mana’o aroha au i roto i te mau tauira’a o te mau ’ohipa ’e te mau ravera’a o tō ’outou ’utuāfare. E fa’atae mai te reira i te tupura’a pae vārua rahi a’e. ’Ia pure ’outou ’e te mau melo o te ’utuāfare ’e ’ia pure ’outou nō rātou, e ’ite mai ’outou i tō ’outou here ’e i te here o te Fa’aora nō rātou. E rahi noa mai te reira ’ei tārēni pae vārua nō ’outou, ’ia ’imi ’outou i te reira. E ’ite ato’a mai te mau melo o tō ’outou ’utuāfare i te reira, ’a pure noa ai ’outou ma te fa’aro’o rahi a’e.

’Ia putuputu te ’utuāfare nō te tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’ua tai’o a’ena ïa ’outou i te reira ’e ’ua pure ’outou nō ni’a i te reira nō te fa’aineine ia ’outou iho. ’Ua ’itehia mai ïa ia ’outou te taime nō te pure nō te Vārua ’ia ha’amāramarama i tō ’outou ferurira’a. ’E ’ia tae i ni’a ia ’outou te tai’ora’a, e putapū te mau melo o te ’utuāfare i tō ’outou here i te Atua ’e i tāna parau. E fa’a’amuhia rātou e ana ’e e te Vārua.

E nehenehe ato’a te reira mani’ira’a e tupu noa atu te putuputura’a ’utuāfare, ’ia pure rā ’outou ’e ’ia fa’anahonaho ’outou. E tītau paha te reira i te tauto’ora’a ’e te taime, e tae mai rā te mau semeio. Tē ha’amana’o ra vau i te hō’ē ha’api’ira’a a tō’u metua vahine, i tō’u na’ina’ira’a. Tē ’ite noa nei au i roto i tō’u ferurira’a i te hōho’a fenua nehenehe tāna i hāmani nō te mau tere o te ’āpōsetolo Paulo. ’Ua feruri au nāhea pa’i i roa’a ai iāna te taime ’e te pūai nō te hāmani i te reira. Ē tae roa mai i teie mahana, ’ua ha’amaita’ihia vau e tōna here nō taua ’āpōsetolo ha’apa’o maita’i ra.

E ’ite ’outou tāta’itahi i te mau rāve’a nō te tauturu mai i te mani’ira’a o te parau mau i ni’a i tō ’outou ’utuāfare i roto i te ’Ēkālesia a te Fatu tei fa’aho’ihia mai. E pure ’outou tāta’itahi, e tuatāpapa ’outou ’e e feruri ’outou nō te ’ite mai e aha tā ’outou tauturura’a hō’ē roa i reira. Teie rā tā’u i ’ite : e riro mai ’outou tāta’itahi, ma te zugo ’aifāito ’e te mau tamaiti a te Atua, ’ei tuha’a rahi nō te semeio o te ha’api’ira’a ’evanelia ’e te orara’a ’evanelia e ha’ape’epe’e i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ’e ’o tē fa’aineine i te ’utuāfare a te Atua nō te ho’ira’a hanahana o te Fatu Iesu Mesia. Nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia ra, ’āmene.