2018
E tauturu te mau tauira’a i te fa’a’aifāito i te ha’api’ira’a ’evanelia i te ’utuāfare ’e i te ’Ēkālesia
Novema 2018


E tauturu te mau tauira’a i te fa’a’aifāito i te ha’api’ira’a ’evanelia i te ’utuāfare ’e i te ’Ēkālesia

’Ei tuha’a nō te mau tauto’ora’a tāmau nō te tauturu i te feiā mo’a ’ia « ’apo i te ha’api’ira’a tumu, […] ha’apūai i te fa’aro’o ’e […] fa’arahi a’e i te ha’amorira’a a te ta’ata hō’ē », ’ua fa’aara te peresideni Russell M. Nelson i te tahi mau fa’atanora’a nō te tauturu i te fa’a’aifāitora’a ’e te fa’atū’atira’a i te mau rāve’a hō’ē roa ’e te faufa’a e ha’amori te mau melo ’e e ’apo rātou ’e e ora rātou i te ’evanelia a te Fa’aora, i te fare purera’a ’e i te ’utuāfare.

’Ua fa’aara te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te tahi mau tauira’a i roto i te mau hora purera’a i te sābati, e ha’amata i te ’āva’e Tēnuare 2019, ’o tē tū’ati i te pūharara’a o te hō’ē fa’anahora’a ha’api’ira’a ’āpī tei fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, turuhia e te ’Ēkālesia. Tē patuhia nei teie mau tauira’a i ni’a i te tahi mau ’ōpuara’a tā te ’Ēkālesia i ha’amata i te mau matahiti a’enei, tei ’ōpuahia nō te tauturu i te mau melo ’ia fa’atumu hope atu ā i tō rātou orara’a i ni’a i te Metua i te Ao ra ’e i ni’a ia Iesu Mesia ’e ’ia hōhonu atu ā tō rātou fa’aro’o ia rāua. I roto i teie mau ’ōpuara’a, tē vai nei te rōtahira’a i ni’a i te tuatāpapara’a ’evanelia pāpū a’e i te fare, te ha’amorira’a i te Fatu nā roto i te fa’aturara’a i te mahana Sābati, ’e te ha’apa’ora’a i te tahi ’e te tahi mai tā te Fa’aora i hina’aro ’e mai tei arata’ihia e te Vārua.

’Ōpuahia nō te fa’aineine i te mau ta’ata o te Fatu nō tōna ho’ira’a mai, tē ’imi nei teie mau tauira’a i te fa’ahōhonu atu ā i te fa’afāriura’a o te ta’ata hō’ē, mai tei fa’ata’ahia mai e Elder Quentin L. Cook nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i roto i te tuha’a purera’a nō te po’ipo’i mahana mā’a o te ’āmuira’a rahi.

« ’Ua ’ite tātou i te hōpe’ara’a pae vārua ’e te fa’afāriura’a hōhonu ’e te pāpū ’o tē nehenehe e ravehia i roto i te fa’anahora’a o te ’utuāfare… », tāna ïa parau. « Tā tātou fā ’o te fa’a’aifāitora’a ïa i te mau ’itera’a i te pae ’Ēkālesia ’e i te pae ’utuāfare ’ia nehenehe te reira ’ia fa’arahi i te fa’aro’o ’e te fāito pae varua, ’e ’ia fa’ahōhonu i te fa’afāriura’a i te Metua i te ao ra ’e i te Fatu ia Iesu Mesia. »

Mau fa’atanora’a i te fare.

Tē ani mai nei te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’ia rahi atu ā te fa’atumura’a i ni’a i te fa’arahi-atu-ā-ra’a i te ha’apa’ora’a pae fa’aro’o a te ta’ata hō’ē ’e a te ’utuāfare i te fare, mai te tuatāpapara’a ’evanelia i te fare i te sābati ’e i te roara’a o te hepetoma, ’e te tahi mau fa’atanora’a nō te pō ’utuāfare.

Mai te hō’ē piha ha’api’ira’a ’e te hō’ē piha tuatāpapara’a, ’ua riro te fare ’ei pū rahi nō te ha’api’ira’a i te ’evanelia ’e te orara’a i te reira. I teie tuatāpapara’a ’evanelia a te ta’ata hō’ē ’e a te ’utuāfare, i te sābati ’e i te roara’a ato’a o te hepetoma, e noa’a mai ïa te mau rāve’a e ’itehia mai te pūai pae vārua i te mahana tāta’itahi, nā reira ato’a te apuapu (flexibilité) nō te tuatāpapara’a ’e te heheura’a e tano i terā ta’ata ’e terā ta’ata. Mai te peu e tūru’i noa tātou i ni’a i te mau hora ri’i i te purera’a nō te ha’api’ira’a ’evanelia, e tupu mai ïa te huru ’aifāito ’ore ’o tē ’ore roa paha e fa’atupu i te fa’afāriura’a hōhonu ’e te vai maoro tei tītauhia.

’Ua parau te peresideni Nelson : « Tei ia tātou tāta’itahi te hōpoi’a nō tō tātou iho tupura’a pae vārua ». « ’E tē ha’apāpū roa nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, tei te mau metua te hōpoi’a mātāmua e ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu i tā rātou mau tamari’i. »

I roto i te mau tauira’a, tē vai nei te ’ōmuara’a nō te hō’ē mātēria tuatāpapara’a ’evanelia ’āpī nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare i te fare. Mai te peu e hina’aro rātou, e nehenehe te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare e fa’a’ohipa i te buka ’āpī Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare, nō te arata’i i tā rātou ’ohipa tuatāpapara’a ’evanelia ’aita ana’e rātou i te fare purera’a. ’Ua ’āpitihia teie mātēria ’āpī e nā mātēria nō te mau ’ōrometua Ha’api’ira’a Sābati ’e Paraimere, nō te fa’atū’atira’a i te mau ha’api’ira’a i te sābati i ni’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a i te fare ’e te mau mana’o nō te pō ’utuāfare.

Ta’a ’ē noa atu te fa’aitoitora’a i te tuatāpapara’a ’evanelia, ’ua fa’a’āpī fa’ahou ā te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i tā rātou anira’a i te tā’āto’ara’a ’ia rave i te mahana Sābati—’e i te roara’a o te hepetoma—te mau ’āpo’ora’a ’utuāfare, te pō ’utuāfare, te ’ā’amu ’utuāfare ’e te ’ohipa hiero, te aupurura’a, te ha’amorira’a ’ei ta’ata hō’ē ’e te tahi taime au ’e te ’utuāfare.

I roto i te mau parau i hāponohia i te mau melo ’e i te mau feiā fa’atere, ’ua fa’ata’ahia ē, tē fa’aitoito nei te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te mau melo ’ia fa’atupu i te hō’ē pō ’utuāfare ’e te tuatāpapara’a ’evanelia i te Sābati—’aore rā i te tahi atu taime, nā te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare e mā’iti. E nehenehe e fa’atupu i te hō’ē pō fa’a’oa’oara’a ’utuāfare i te monirē ’aore rā, i te tahi atu taime. Nō reira, ’ia tāmau noa te feiā fa’atere i te vaiiho i te mau pō mōnire ’eiaha e fa’atupu i te mau rurura’a ’e te mau fa’a’oa’oara’a. ’Ātīrā noa atu, nā te mau ’utuāfare ’e te mau ta’ata e fa’ata’a i te taime nō te tuatāpapara’a ’evanelia i te fare ’e nō te mau fa’a’oa’oara’a mai te au i tō rātou orara’a.

E mau tuha’a faufa’a rahi roa ’ino te ha’amorira’a i te Atua i te purera’a, te ’āmuira’a i te mau ’ōro’a mo’a i reira ’e te putuputura’a nō te ha’api’i i te tahi ’e te tahi ’e nō te ha’apūai ’e nō te tāvini i te tahi ’e te tahi, nō te fa’ahōhonura’a i te fa’aro’o ’e tō tātou iho fa’afāriura’a. E nehenehe te fa’aitira’a i te mau hora i te purera’a e riro ’ei ’ohipa aviri ’ore maori rā e ’ōpua pāpū te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare e ha’apūai i tō rātou mau ’utuāfare.

’Ua ha’api’i te peresideni Nelson : « Tātou te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, ’ua mātau tātou i te feruri i te ‘’ēkālesia’ ’ei ’ohipa e tupu i roto i tō tātou mau fare purera’a, turuhia e te mau mea e tupu nei i te ’utuāfare. Tītauhia te tahi fa’atanora’a nō teie mea. ’Ua tae te taime nō te hō’ē ’Ēkālesia fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, turuhia e te mau mea e tupu i roto i tō tātou mau fare ’āma’a, pāroita ’e titi. »

Mau fa’atanora’a i te fare purera’a

’Ua ’ōpuahia te mau fa’atanora’a ’ohipa i te fare purera’a nō te turu i te ’apora’a ’evanelia ’e te orara’a i te reira i te fare, ’ia rahi atu ā te reira. I roto i teie mau tauira’a, tē vai nei te fa’atanora’a i te mau hora purera’a hepetoma mai teie :

  • E 60 minuti purera’a ’ōro’a,

  • E 10 minuti nō te haere i roto i te mau piha ha’api’ira’a,

  • ’E e 50 minuti piha ha’api’ira’a, mai tei fa’a’itehia i roto i te hōho’a i raro nei :

Mau hora i te sābati ha’amata i te ’āva’e Tēnuare 2019

60 minuti

Purera’a ’ōro’a

10 minuti

Haere i te piha ha’api’ira’a

50 minuti

Piha ha’api’ira’a nō te feiā pa’ari ; piha ha’api’ira’a nō te feiā ’āpī ; Paraimere

Nō te taime piha ha’api’ira’a 50 minuti, e tupu te Paraimere i te hepetoma tāta’itahi nō te mau tamari’i ’e e tāuiui te piha ha’api’ira’a nō te feiā ’āpī ’e nō te feiā pa’ari mai teie i muri nei :

  • Sābati mātāmua ’e te toru : Ha’api’ira’a Sābati.

  • Te piti ’e te maha o te sābati : mau pupu autahu’ara’a, te Sōtaiete Tauturu ’e te Feiā ’āpī tamāhine.

  • Te pae o te sābati : tei raro a’e te mau rurura’a a te feiā ’āpī ’e a te feiā pa’ari i te arata’ira’a a te ’episekōpo.

Mai te peu e Paraimere rahi nō te fa’ata’a i te mau tamari’i ’āpī ’e te mau tamari’i pa’ari, ’ia fa’atāhuri te feiā fa’atere i te tārena i muri nei nō te ’āfara’a o te mau tamari’i ma te fa’atano i te mau hora, ’ia tītauhia te reira.

Mau hora Paraimere ha’amata i te ’āva’e Tēnuare 2019

25 minuti

Te pure, te ’īrava pāpa’ira’a mo’a ’aore rā te hīro’a fa’aro’o, te a’ora’a (5 minuti).

Taime hīmenera’a : te hīmene e turu i te mau ’īrava i tuatāpapahia i roto i te piha ha’api’ira’a (20 minuti)

5 minuti

Haere i te piha ha’api’ira’a

20 minuti

Piha ha’api’ira’a : ha’api’ira’a nō roto mai i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Mau tauira’a i roto i te fa’anahora’a ha’api’ira’a

E tū’ati maita’i teie fa’atanora’a hora purera’a i te mau mātēria ’āpī o te fa’anahora’a ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia, te Mai, pe’e mai. Ha’amata i te ’āva’e Tēnuare, e fa’aau teie fa’anahora’a ha’api’ira’a fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, turuhia e te ’Ēkālesia, i te mea tā te feiā pa’ari, te feiā ’āpī ’e te mau tamari’i e ha’api’i i roto i te mau piha ha’api’ira’a o te Ha’api’ira’a Sābati ’e o te Paraimere, ’ia ’ōhie a’e nō te mau ’utuāfare ’ia tuatāpapa ’āmui i te fare i roto i te hepetoma.

E ’itehia te mau arata’ira’a, te mau arata’i ha’api’ira’a ’e te mau mātēria i roto i te :

  • Mai, pe’e mai—nō te pupu peresibutero ’e te Sōtaiete Tauturu (e ’itehia i roto i te ve’a Ensign ’e Liahona nō Novema 2018)

  • Mai, pe’e mai—nō te mau pupu autahu’ara’a a Aarona

  • Mai, pe’e mai—nō te Feiā ’āpī tamāhine

  • Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati

  • Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

’A haere i ni’a ia comefollowme.lds.org nō te tahi atu mau ha’amāramaramara’a.

Teie ato’a te tahi mau tauira’a rahi :

  • E ravehia te mau rurura’a ’āpo’ora’a ’orometua ha’api’i i te toru ’āva’e ato’a ’eiaha i te mau ’āva’e ato’a.

  • Nō te mau ha’api’ira’a pupu peresibutero ’e Sōtaiete Tauturu, ’aita fa’ahou ā te rurura’a ’āpo’ora’a o te sābati mātāmua ’aore rā te tumu parau ta’a ’ē nō te maha o te sābati. E fa’atumu te mau ha’api’ira’a i ni’a i te mau a’ora’a o te ’āmuira’a rahi i tupu iho nei.

  • E mono te taime hīmenera’a i te taime fa’a’ana’anataera’a. E fa’a’orehia te Arata’ira’a nō te taime fa’a’ana’anataera’a.

  • E fa’a’orehia te piha ha’api’ira’a nō ni’a i Te mau parau tumu nō te ’Evanelia. E haere te mau melo ato’a ’e te mau hoa e hina’aro i roto i tā rātou piha ha’api’ira’a feiā pa’ari ’aore rā feiā ’āpī o te Ha’api’ira’a Sābati.

  • Nō te mau ha’api’ira’a fa’ahepo-’ore-hia—mai te ha’apūaira’a i te fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare, te fa’aineinera’a nō te hiero, te fa’aineinera’a misiōnare ’e te ’ā’amu ’utuāfare—e’ita te reira mau ha’api’ira’a e ravehia i te taime piha ha’api’ira’a i te sābati. E nehenehe e ha’api’ihia te reira mau ha’api’ira’a i te tahi atu taime nō te mau ta’ata, te mau ’utuāfare ’aore rā te mau pupu, ’ia au i te mau hina’aro i reira ’e te fa’aotira’a a te ’episekōpo.

Te fā nō teie mau tauira’a

Tē ’imi nei te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te fa’atupu i te hō’ē ’aifāitora’a ’āpī ’e te hō’ē tū’atira’a rahi a’e i roto i te mau pūai o te ’utuāfare ’e te ’ohipa e tupu nei i te ’Ēkālesia ma te tahi fā ta’a ’ē i te ferurira’a.

« E ’ere… teie tauira’a nō te ha’apoto noa i te fa’anahora’a purera’a i te sābati… », te parau ïa a Elder Cook. « Teie te mau fā ’e te mau ha’amaita’ira’a i ’āpitihia i teie tauira’a ’e te tahi atu mau tauira’a ’aita i maoro a’e nei :

  • « Te fa’ahōhonura’a i te fa’afāriura’a i te Metua i te ao ra ’e i te Fatu ia Iesu Mesia ’e te ha’apūaira’a i te fa’aro’o i roto ia rāua.

  • « Te ha’apūaira’a i te ta’ata iho ’e te mau ’utuāfare nā roto i te fa’anahora’a ha’api’ira’a fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, pāturuhia e te ’Ēkālesia, ’o te fa’atupu mai i te orara’a i te ’evanelia ma te ’oa’oa.

  • « Te ha’amo’ara’a i te mahana sābati, ma te fa’atumu i ni’a i te ’ōroa nō te ’ōro’a mo’a.

  • « Te tāuturura’a i te mau tamari’i pā’āto’a a te Metua i te ao ra i nā pae e piti o te pāruru nā roto i te ’ohipa misiōnare ’e te fāri’ira’a i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a ’e te mau ha’amaita’ira’a o te hiero. »

Nō te fa’aarara’a nō ni’a i teie mau tauira’a, hi’o Russell M. Nelson, « Mau parau ’ōmuara’a », i te ’api 6 o te ve’a ; Quentin L. Cook, « Te fa’afāriura’a hōhonu ’e te pāpū i te Metua i te Ao ra ’e i te Fatu ia Iesu Mesia », i te ’api 8. Nō te tahi atu mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i teie mau fa’atanora’a, ’a haere i ni’a ia sābati.lds.org e ’ite ’outou i te rata a te Peresidenira’a Mātāmua, te mau uira’a ui-pinepine-hia, ’e te tahi atu mau mātēria tauturu e tauturu i te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare ’ia fa’atura i te Sābati.