2020
Hō’ē ’ite ora nō te Mesia ora
Me 2020


Hō’ē ’ite ora nō te Mesia ora

Te poro’i tumu o te Buka a Moromona, ’o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai ïa i te ’itera’a mau o te ti’ara’a faufa’a rahi o Iesu Mesia i roto i te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a o te ta’ata nei.

I te hō’ē mahana nehenehe nō te tau fa’atupura’a rā’au nō 2017, ’ua ha’amata a’ena te ’ōpani ’īriti o te hiero nō Paris (Farāni), tāpiri mai nei te hō’ē ta’ata ma te mata ’oto, i te hō’ē o te mau ta’ata arata’i. ’Ua parau ’oia ē tei pīha’i iho tōna nohora’a i te hiero, ’e ’ua riro na ’oia ’ei ta’ata pāto’i rahi i te patura’a. Fa’ati’a a’era ’oia ē, i te hō’ē mahana tē hi’o ra ’oia nā roto i te ha’amāramarama, ’ite atu ra ’oia i te hō’ē hīvi rahi e ha’apou ra i te hō’ē ti’i nō Iesu, ha’apou marū noa atu ra i roto i te ’āua o te hiero. Nā ’ō mai nei terā ta’ata ē, ’ua taui roa teie ’itera’a i tōna mana’o nō ni’a i tā tātou ’Ēkālesia. Tē ta’a atu ra iāna ē e feiā ’āpe’e tātou ia Iesu Mesia ’e ’ua tātarahapa mai ra nō te ’ohipa ’ino tāna i fa’atupu nā mua atu.

Hōho’a
tē tu’uhia ra te ti’i i te hiero nō Paris (Farāni)

Tē fa’a’ite nei te ti’i nō te Mesia Christus, ’o tē fa’anehenehe nei i te ’āua o te hiero nō Paris ’e te tahi ato’a mau vāhi fatuhia e te ’Ēkālesia, i tō tātou here nō te Fa’aora. Teie ti’i māpura mātāmua, e ’ohipa ïa nā te ta’ata tarai ’ōfai Dānemāta ra ’o Bertel Thorvaldsen, tei tarai i te reira i te matahiti 1820—te matahiti iho o te ’Ōrama mātāmua. E mea ta’a ’ē maita’i tāna ’ohipa i te tahi atu mau hōho’a anoihi o terā tau, tei fa’ahōho’a te rahira’a i te Mesia e mamae ra i ni’a i te sātauro. Tē fa’a’ite nei teie ’ohipa nā Thorvaldsen i te Mesia ora, tei upo’oti’a i ni’a i te pohe ’e, ma te rima toro, tē ani ra i te tā’āto’ara’a ’ia haere mai iāna ra. ’O te mau puta naero noa i roto i tōna rima ’e tōna ’āvae, ’e te pēpē i tōna ’ao’ao ’o tē fa’a’ite nei i te umunaro (agonie) e’ita e nehenehe e parau, ’o tāna i fa’aruru nō te fa’aora i te mau ta’ata ato’a.

Hōho’a
Te rima o te Fatu mai tei ’itehia i ni’a i te Christus

Penei a’e te hō’ē tumu tātou te mau melo o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei e au roa nei i teie ti’i, nō te fa’aha’amana’ora’a ïa te reira ia tātou i te fa’ati’ara’a i roto i te Buka a Moromona i te fāra’a te Fa’aora i te fenua Amerika ra :

Hōho’a
Tē tere ’o Iesu Mesia i te mau Amerika

« ’E ’ite atu ra i te hō’ē ta’ata i te poura’a mai mai te ra’i mai ra ; ’e te ’ahuhia ’oia i te ’ahu teatea ra, pou mai ra ’oia, ti’a noa ihora i rotopū ia rātou…

« ’Ua fa’atoro a’era ’oia i tōna rima, ’e ’ua parau atu ra i te feiā ra, i te nā-’ō-ra’a ē :

« Inaha, ’o vau nei, ’o Iesu Mesia…

« … ’ua oti tā’u inura’a i tā te ’āu’a ’ava’ava i hōro’ahia mai e te Metua nā’u ra, ’ua fa’ahanahanahia ho’i te Metua nā roto i tā’u ravera’a i te hara a tō te ao nei i ni’a iho iā’u ».1

’Ua ani a’era ’oia i te ta’ata tāta’itahi, te vahine tāta’itahi ’e te tamari’i tāta’itahi ’ia haere mai iāna ’e ’ia tu’u i tō rātou rima i ni’a i tōna ’ao’ao ’e i ni’a i te puta naero o tōna rima ’e tōna ’āvae, ’ia noa’a tō rātou iho ’ite ē, ’o ’oia mau iho ā te Mesia i tīa’i-maoro-hia.2

’O teie hōho’a nehenehe te ’ohipa teitei hau a’e o te Buka a Moromona. ’O te tā’āto’ara’a o te « parau ’āpī maita’i » o te ’evanelia tei roto i teie hōho’a nō te Fa’aora, ’o tē toro marū nei i tōna « rima aroha »3 nō te ani i te ta’ata tāta’itahi ’ia haere mai iāna ra nō te fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o tāna tāra’ehara.

Te poro’i tumu o te Buka a Moromona, ’o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai ïa i te ’itera’a mau o te ti’ara’a faufa’a rahi o Iesu Mesia i roto i te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a o te ta’ata nei. E tāvevo teie tumu parau mai te ’api ’ōmuara’a ē tae atu i te ta’o hope’a o te pene hope’a. I te roara’a o te mau tenetere tāivara’a ’e te ta’a-’ore-ra’a pae vārua, ’ua morohi ’e ’ua fa’ahuru-’ē-hia te aura’a hōhonu roa o tā te Mesia i rave i Getesemane ’e i ni’a i te Golagota. ’Ua ’ana’anatae roa paha Iosepha Semita, i te ’īritira’a ’oia i te 1 Nephi, ’e tōna ’itera’a i teie parau ’ūmere : « Teie mau pāpa’a parau hope’a [te Buka a Moromona], e fa’ati’a ïa i te parau tuatāpapa mātāmua ra [te Bibilia]… ’e e fa’a’ite ho’i i tō te reira mau mea pāpū ra, ’e te faufa’a, ’o tei ’īriti-’ē-hia mai roto i te reira ; ’e e fa’a’ite atu i te mau ’ōpū ato’a, ’e te mau nūna’a ato’a, ’e te mau reo ato’a ē, ’o te ’Ārenio a te Atua, ’o te Tamaiti ïa a te Metua hau mure ’ore, ’e te Fa’aora ho’i o te ao nei ; ’e ’ia haere mai te mau ta’ata ato’a iāna e ti’a ai, ’e ’aore rā, e ’ore e ti’a ia rātou ’ia fa’aorahia ».4

Tē tāvevovevo nei te mau parau mau māramarama ’e te faufa’a nō ni’a i te tāra’ehara a te Fa’aora i roto i te Buka a Moromona. ’A fa’ahiti ai au e rave rahi o teie mau parau mau, tē ani nei au ia ’outou ’ia feruri nō ni’a i te huru te reira i te taui ’e e nehenehe e taui i tō ’outou orara’a.

  1. E hōro’a tāmoni ’ore te tāra’ehara a Iesu Mesia i te tā’āto’ara’a o te mau ta’ata i ora na, e ora ra, ’e ’o tē ora i ni’a i te fenua nei.5

  2. Hau atu i te amora’a i te hōpoi’a o tā tātou mau hara, ’ua rave te Mesia i ni’a iāna i tō tātou ’oto, te mau paruparu, te mau māuiui, te mau ma’i ’e te mau ’ati ato’a e au i te orara’a tāhuti o te ta’ata nei. ’Aita e ’ā’au fāfati, ’aita e māuiui ’e e mana’o ’oto ’aita ’oia i mamae ato’a nō tātou.6

  3. Maoti te tusia tāra’ehara a te Fa’aora e ti’a ai ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te mau fa’ahope’ara’a ’ino o te hi’ara’a o Adamu, ’oia ato’a ïa te pohe pae tino. Maoti te Mesia e riro ai te mau tamari’i ato’a a te Atua tei fānauhia i ni’a i te fenua nei, ta’a ’ē noa atu i te parauti’a, i te ’ite i te tāhō’ē-fa’ahou-ra’a o tō rātou vārua ’e te tino nā roto i te mana nō te Ti’afa’ahoura’a7 ’e i te ho’i iāna ra « ’ia ha’avāhia mai tei au i tā rātou mau ’ohipa i rave ra ».8

  4. I te tahi pae, tei ni’a te fāri’ira’a i te mau ha’amaita’ira’a tā’āto’a nō te tāra’ehara a te Fa’aora i tō tātou itoito9 e ora i te « ha’api’ira’a tumu a te Mesia ».10 I roto i tāna ’ōrama, ’ua ’ite Lehi i te « ’ē’a tītī’aifaro ’e te piriha’o »11 e arata’i i te rā’au o te ora. Te hotu nō te reira, te hōho’a ïa nō te here o te Atua tei ’itehia i roto i te mau ha’amaita’ira’a nō te tāra’ehara a te Mesia, « ’ua hau ’ē [ïa] i te maita’i ’e te hina’arohia… ’e ’o te hōro’a rahi ïa a te Atua ».12 ’E ’ia noa’a mai te reira hotu, tītauhia ’ia fa’a’ohipa i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’ia tātarahapa, ’ia « ha’apa’o i te parau a te Atua »,13 ’ia fāri’i i te mau ’ōro’a faufa’a rahi ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a ē tae noa atu i te hope’a o tō tātou orara’a.14

  5. Nā roto i tāna tāra’ehara, ’aita Iesu Mesia e tāmā noa i tā tātou mau hara, e hōro’a ato’a mai rā i te mana fa’aau nā roto i te reira tāna mau pipi e « [fa’aru’e ai] i te ta’ata tino nei »,15 ’a nu’u ai « te a’o nā ni’a i te a’o »,16 ’e ’a rahi ai i te mo’ara’a17 e ’ia tae i te hō’ē mahana, ’ua riro mai rātou ’ei ta’ata maita’i roa i te hōho’a o te Mesia,18 ’ia fa’aineinehia nō te ora fa’ahou ā ’e te Atua,19 ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ato’a o te bāsileia o te ao ra.20

Te tahi fa’ahou parau mau tāmarū ’ā’au i roto i te Buka a Moromona, ’oia ho’i ïa, noa atu ā te tā’ōti’a ’ore ’e te rahi nui o te reira, ’ua riro te tāra’ehara a te Fatu ’ei hōro’a nō te ta’ata hō’ē, i roto iāna iho, e hōro’a ’o tē tano ia tātou tāta’ihō’ē.21 Mai tā Iesu i ani i te pipi ’āti Nephi tāta’itahi ’ia fāfā i tōna mau puta, ’ua pohe ’oia nō tātou tāta’itahi, nō te ta’ata hō’ē, mai te huru ē, ’o tātou noa iho te ta’ata i ni’a i te fenua nei. Tē tu’u nei ’oia ia tātou tāta’itahi, te ta’ata hō’ē, i te anira’a ’ia haere iāna ra ’e ’ia fa’a’ohipa i te mau ha’amaita’ira’a māere nō tāna tāra’ehara.22

E pāpū fa’ahou atu ā teie tāra’ehara a te Mesia nō te ta’ata hō’ē ’a feruri ai tātou i te hi’ora’a o te mau tāne fa’ahiahia ’e te mau vahine fa’ahiahia i roto i te Buka a Moromona. I roto ia rātou, tē vai nei ’o Enosa, Alama, Zizeroma, te ari’i Lamoni ’e tāna vahine ’e te mau ta’ata o te ari’i Beniamina. Maoti te ’ā’amu o tō rātou fa’afāriura’a ’e tō rātou ’itera’a pāpū oraora nō te huru tō tātou ’ā’au e nehenehe ai e taui, nā reira ato’a tō tātou orara’a maoti te maita’i ’e te aroha tā’ōti’a ’ore o te Fatu.23

’Ua ui te peropheta Alama i tōna mau ta’ata i teie uira’a rahi : ’Ua parau ’oia : « I fa’ahuru-’ē-hia tō ’outou ’ā’au, ’e ’ua tupu te hina’aro i te hīmene i te reo ha’amaita’i o te aroha fa’aora, tē ui atu nei au ia ’outou ē, ’ua ti’a ānei ia ’outou i te hina’aro i te reira i teienei ?24 E mea faufa’a roa ’ino teie uira’a i teie mahana, inaha ho’i, nō tātou te mau pipi a te Fatu, tītauhia tōna mana tāra’ehara ’ia ’āpe’e mai ia tātou, e fa’aitoito ia tātou, ’e e tāui ia tātou i te mau mahana tāta’itahi.

E nehenehe ato’a te uira’a a Alama e parau ē : ’Ināfea te taime hope’a ’outou i te putapūra’a i te fa’aurura’a au o te tāra’ehara a te Fa’aora i roto i tō ’outou orara’a ? E tupu te reira ’ia putapū ’outou ’e ’ia « hau i te ’oa’oa ’e te mata’i »25 i ni’a ia ’outou nō te fa’a’ite pāpū i tō ’outou vārua ē, ’ua fa’a’orehia tā ’outou mau hara ; ’aore rā ’ia māmā tā’ue te mau fifi ’e te māuiui ; ’aore rā ’ia tāmarūhia tō ’outou ’ā’au ’e ’ua fa’a’ore atu ’outou i te hapa a te ta’ata i ha’apēpē ia ’outou. ’Aore rā, penei a’e i te taime tāta’itahi ’outou e ’ite ai i tō ’outou fāito here ’e te tāvinira’a i te ta’ata i te rahi-noa-ra’a, ’aore rā tē fa’ariro ra te ’ohipa tau maoro nō te ha’amo’ara’a ia ’outou ’ei ta’ata ’ē, i te hōho’a o te Fa’aora.26

Tē hōro’a nei au i tō’u ’ite ē, e mea pāpū teie mau ’ohipa ato’a ’e e fa’a’itera’a ē, e nehenehe te orara’a e taui maoti te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara. Tē ha’apāpū nei ’e tē fa’a’ā’ano nei te Buka a Moromona i tō tātou ’ite nō te fāito rahi hope o tāna hōro’a. ’A tuatāpapa ai ’outou i teie buka, e fa’aro’o ’outou i te reo o te Mesia ora tē ani nei ia ’outou ’ia haere mai iāna ra. Tē parau fafau nei au ē, ’ia fāri’i ’outou i teie anira’a ma te fa’ahōho’a i tō ’outou orara’a i ni’a i tōna hi’ora’a, e tae mai tōna mana tāra’ehara i roto i tō ’outou orara’a. Nā roto i te mana o te Vārua Maita’i, e fa’ahuru ’ē te Fa’aora ia ’outou, i terā mahana ’e terā mahana « ē tae noa atu i te mahana mau ra »27 e riro ai ’outou, mai tāna i parau, i te « ’ite mai… i tō’u nei mata ’e e ’ite mai ho’i ē tē vai nei au ».28 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.