2020
« ’Ia hāmanihia teie nei fare i tō’u nei i’oa »
Me 2020


« ’Ia hāmanihia teie nei fare i tō’u nei i’oa »

(Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:40)

E mea faufa’a tumu te mau fafaura’a e fāri’ihia ’e te mau ’ōro’a e ravehia i roto i te mau hiero nō te ha’amo’a i tō tātou ’ā’au ’e nō te fa’ateiteira’a hope’a o te mau tamaiti ’e te mau tamāhine a te Atua.

I roto i te uru rā’au mo’a ’a 200 matahiti i teienei, ’ua ’ite ’e ’ua paraparau Iosepha Semita tamaiti i te Atua, te Metua mure ’ore, ’e i tāna Tamaiti, ia Iesu Mesia. Mai roto mai ia rāua, ’ua ha’api’i Iosepha nō ni’a i te nātura mau o te Atuara’a ’e te tāmaura’a te heheura’a ’a ’īriti ai teie ’ōrama rahi i te « tau tu’ura’a nō te ’īra’a o te mau tau » i teie mau mahana hope’a nei.1

Tai’ohia toru matahiti i muri iho, ’ei pāhonora’a i te pure tu’utu’u ’ore i te pō nō te 21 nō Tetepa 1823 ra, ’ua ’ī te piha ta’oto o Iosepha i te māramarama ē tae roa atu « e mea māramarama atu ïa i tō te mahana i te avatea ».2 ’Ua fā mai ra te hō’ē ta’ata i pīha’i iho i tōna ro’i, ’ua pi’i mai ra i te tamaiti ra i tōna i’oa i te nā-ō-ra’a ē : « e ve’a ’oia nō ’ō mai i te Atua ra… ’e ’o Moroni tōna i’oa ».3 ’Ua parau ’oia ia Iosepha nō ni’a i te taera’a mai o te Buka a Moromona.

I muri iho, ’ua fa’ahiti maira ’o Moroni i te parau i roto i te buka a Malaki i roto i te Faufa’a Tahito, ma te taui ri’i i te tahi vahi i roto i te parau i fa’a’ohipahia i roto i te pāpa’ira’a a te Ari’i Iakobo :

« Inaha, e tu’u atu vau i te Autahu’ara’a ia ’outou nā roto i te rima o te peropheta ra ’o Eliaha, ’a tae atu ai i taua mahana rahi mata’u o te Fatu ra…

« ’E e tu’u ho’i ’oia i roto i te ’ā’au o te mau tamari’i te mau fafau i fa’aauhia i tō rātou metua, ’e e fāriu ho’i te ’ā’au o te tamari’i i tō rātou mau metua. ’Āhiri ’aita te reira e tupu e riro te ao tā’āto’a nei ’ei mea faufa’a ’ore i tōna taera’a mai ».4

Te mea faufa’a roa, ’ua ’ōmua te mau arata’ira’a a Moroni nō ni’a i te misiōni a Eliaha, i te ’ohipa hiero ’e te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare i te mau mahana hope’a nei, ’e ’ua riro te reira ’ei tuha’a faufa’a rahi nō te fa’aho’ira’a « o te mau mea ato’a tā te Atua i parau mai nā roto i te vaha o tāna mau peropheta tā’āto’a mai te ’ōmuara’a mai o te fenua nei ».5

Tē pure nei au nō te tauturu a te Vārua Maita’i ’a ha’api’i ’āmui ai tātou nō ni’a i te mau fafaura’a, te mau ’ōro’a ’e te mau ha’amaita’ira’a tei matara nō tātou i roto i te mau hiero o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.

Te ho’ira’a mai Eliaha

Hō’ē uira’a tumu nō te ha’amata : nō te aha e mea faufa’a te ho’ira’a mai o Eliaha ?

« Tē ha’api’i nei tātou nā roto i te heheura’a i teie ’anotau hope’a nei ē, ’ua mau ’o Eliaha i te mana tā’atira’a o te Autahu’ara’a a Melehizedeka »6 ’e ’o ’oia « te peropheta hope’a tei mau i te reira nā mua a’e i te tau o Iesu Mesia ».7

’Ua fa’ata’a te peropheta Iosepha Semita ē : « Te vārua, te mana ’e te pi’ira’a o Eliaha, ’o teie ïa, tei ia ’outou na te mana nō te mau i te tāviri nō te… ’īra’a o te Autahu’ara’a a Melehizedeka… ’e ’ia… noa’a… te mau ’ōro’a ato’a o te bāsileia o te Atua, ’e tae noa atu i te fa’afāriura’a i te ’ā’au o te mau metua i te tamari’i ’e tō te tamari’i i te mau metua, ’e tae noa atu ia rātou i te ra’i ra ».8

E mea tītauhia te reira mana tā’atira’a mo’a ’ia riro « te mau mea ato’a tā ’oe e ha’amau i ni’a i te ao nei e ha’amau-ato’a-hia ïa i te ao ra ; ’e te mau mea ato’a tā ’oe e tu’u i ni’a i te ao nei e tu’u-ato’a-hia ïa i te ao ra ».9

’Ua ha’apāpū fa’ahou Iosepha : « Nāhea te Atua e haere mai ai e fa’aora i teie nei u’i ? E tono mai ’oia ia Eliaha te peropheta… E heheu mai Eliaha i te mau fafaura’a nō te tā’ati i te ’ā’au o te mau metua i te mau tamari’i, ’e te tamari’i i te mau metua ».10

’Ua fā Eliaha ’e ’o Mose i ni’a i te mou’a nō te fa’ahuru-’ē-ra’a ’e ’ua hōro’a i teie mana i ni’a ia Petero, Iakobo ’e Ioane.11 ’Ua fā ato’a Eliaha ’e ’o Mose ’e Elia i te 3 nō ’Ēperēra 1836, i roto i te hiero nō Kirtland, ’e ’ua hōro’a i taua ā mau tāviri o te autahu’ara’a i ni’a ia Iosepha Semita ’e Oliver Cowdery.12

E mea faufa’a tā Eliaha fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i te mana o te tā’atira’a i te matahiti 1836, nō te fa’aineine i te ao nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ’e nō te ’ōmua i te hō’ē ’ana’anatae rahi ’ati a’e i te ao nei nō te mā’imira’a ’ā’amu ’utuāfare.

Taui, fa’afāriu ’e tāmā i te ’ā’au

’Ua hau i te 1 000 taime te ta’o ’ā’au i fa’a’ohipahia i roto i te mau buka tumu a te ’Ēkālesia. E fa’a’ite teie ta’o ’ōhie ’e te fa’ahiahia i te mau mana’o ’o roto o te ta’ata. Tē fa’ata’a nei tō tātou ’ā’au—te tā’āto’ara’a o tō tātou hina’aro, tā’amura’a, ’ōpuara’a, ’ana’anataera’a ’e te huru—’o vai tātou ’e ’o vai tā tātou e riro mai. Tē tumu ho’i nō te ’ohipa a te Fatu, ’o te tauira’a ïa, te fa’afāriura’a ’e te tāmāra’a i tō tātou ’ā’au nā roto i te mau fafaura’a o te ’evanelia ’e te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a.

’Aita tātou e patu ’aore rā e tomo nei i roto i te mau hiero mo’a, nō te mea noa ē e tupu mai te tahi ’ohipa ta’a ’ē, nō tātou iho ’e nō te ’utuāfare. ’Aita, e mea faufa’a tumu te mau fafaura’a e fāri’ihia ’e te mau ’ōro’a e ravehia i roto i te mau hiero nō te ha’amo’a i tō tātou ’ā’au ’e nō te fa’ateiteira’a hope’a o te mau tamaiti ’e te mau tamāhine a te Atua.

Te tanura’a i roto i te ’ā’au o te mau tamari’i i te mau parau i fafauhia i te mau metua—’oia ho’i Aberahama, Isa’aka ’e Iakoba—te fa’afāriura’a i te ’ā’au o te tamari’i i tō rātou iho metua, te ’imira’a ’ā’amu ’utuāfare ’e te ravera’a i te mau ’ōro’a mono o te hiero, e mau ’ohipa ana’e ïa e ha’amaita’i i te ta’ata hō’ē i nā pae e piti o te pāruru. ’Ia ’ana’anatae ’e ’ia rave itoito ana’e tātou i teie ’ohipa mo’a, tē ha’apa’o nei ïa tātou i te mau fa’auera’a ’ia here ’e ’ia tāvini i te Atua i tō tātou ta’ata tupu.13 ’E nā te reira huru tāvinira’a nounou ’ore e tauturu mau ia tātou ’ia « Fa’aro’o iāna ! »14 ’e ’ia haere mai i te Fa’aora.15

Tei roto noa i te hiero tātou e fāri’i ai i te mau fafaura’a mo’a roa a’e ’e te mau ’ōro’a autahu’ara’a mo’a roa a’e—’oia ho’i te fare a te Fatu. Pauroa te mau mea e ha’api’ihia ’e e ravehia i roto i te hiero, tē tūra’i nei ïa i te nātura hanahana o Iesu Mesia ’e tāna ’ohipa i roto i te fa’anahora’a rahi a te Metua i te Ao ra nō te ’oa’oa.

Mai roto i rāpae

’Ua fa’ata’a te peresideni Ezra Taft Benson i te hōho’a faufa’a rahi nō te fa’atupura’a te Tāra’ehara « i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei ».16 ’Ua nā ’ō ’oia : « E ’ohipa te Fatu mai roto i rāpae. E ’ohipa tō te ao nei mai rāpae i roto. E ’īriti tō te ao nei i te ta’ata mai roto mai i te mau nohora’a veve. E ’īriti te Mesia i te veve i rāpae i te ta’ata, ’e nā rātou iho e ’īriti ia rātou mai roto mai i te mau nohora’a veve. E hāmani tō te ao nei i te ta’ata nā roto i te tauira’a i te mau mea ’ati a’e iāna. E taui te Mesia i te ta’ata, ’e nāna iho e taui i te mau mea ’ati a’e iāna. E hāmani tō te ao nei i te peu a te ta’ata, ’āre’a rā te Mesia, e nehenehe tāna e taui i te huru o te ta’ata ».17

Tei te pū te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a autahu’ara’a i te ’ohipa tau maoro nō te fānau-fa’ahou-ra’a ’e te tauira’a pae vārua ; ’o te mau rāve’a ho’i te reira a te Fatu nō te ’ohipa i ni’a ia tātou tāta’itahi mai roto i rāpae. Maoti te mau fafaura’a tei fa’atura-māite-hia, tei ha’amana’o-noa-hia ’e tei pāpa’ihia « nā te Vārua o te Atua ora ra… [i] ni’a i te papa ta’ata ra i te ’ā’au »18 e noa’a ai te tumu ’e te pāpūra’a o te mau ha’amaita’ira’a i te tāhuti nei ’e i te tau mure ’ore. Maoti te mau ʼōroʼa tei fāriʼihia ma te parautiʼa ’e tei haʼamanaʼo-tāmau-hia, te mau rēni tahera’a a te ra’i e matara ai ’e e mani’i mai ai te mana nō te atuaraʼa i roto i tō tātou oraraʼa.

’Aita tātou e haere mai nei i te hiero nō te tāpuni ia tātou ’aore rā nō te ’ape i te mau ’ino o te ao nei. ’Aita, tē haere mai nei tātou i te hiero nō te upo’oti’a i ni’a i te ao nō te ’ino. ’A tītau ai tātou i roto i tō tātou orara’a i te « mana nō te atuara’a »19 maoti te fāri’ira’a i te mau ’ōro’a autahu’ara’a ’e te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a mo’a, e ha’amaita’ihia tātou i te pūai rahi atu ā i tō tātou iho nei20 nō te upo’oti’a i te mau ’umera’a ’ia hara ’e te mau tāmatara’a o te tāhuti nei, ’e nō te rave i te maita’i ’e nō te riro ’ei ta’ata maita’i.

E parare atu te ro’o nō teie fare nei

’Ua patuhia te hiero mātāmua nō teie nei tau tu’ura’a i Kirtland, i Ohio, ’e ’ua ha’amo’ahia i te 27 nō Māti 1836.

I roto i te hō’ē heheura’a i te peropheta Iosepha Semita, hō’ē hepetoma i muri mai i te ha’amo’ara’a, ’ua parau te Fatu :

« ’Ia ’oa’oa te mau ’ā’au nō tā’u mau ta’ata ato’a, o tei fa’ati’a mai i teie fare nei i tō’u nei i’oa, ma tō rātou pūai ato’a…

« ’Oia ïa e ’oa’oa te mau ’ā’au nō te tauatinira’a ’e te ’ahuru tauatinira’a o te ta’ata nō te mau ha’amaita’ira’a ’o tē nīni’ihia atu ra, ’e nō te ’ōro’a hiero ’o tei hōro’ahia atu i tā’u mau tāvini i roto i teie fare nei.

« ’E e parare atu te ro’o nō teie fare nei i te mau fenua ’e’ē ra ; ’e ’o te ha’amatara’a teie o te ha’amaita’ira’a ’o tē nīni’ihia atu i ni’a i te mau upo’o o tā’u mau ta’ata ».21

E hi’o maita’i na i te mau parau e ’oa’oa te mau ’ā’au nō te tauatinira’a ’e te ’ahuru tauatinira’a o te ta’ata, ’e e parare atu te ro’o nō teie fare nei i te mau fenua ’e’ē ra. E mau parau teie tei fa’ahitihia i te ’āva’e ’Ēperēra 1836, e tau melo ri’i noa ïa o te ’Ēkālesia i terā tau ’e hō’ē noa hiero.

I teie nei matahiti 2020, 168 hiero tā tātou e tere ra. Maha ’ahuru ma maha fa’ahou hiero e patuhia ra ’aore rā tei fa’aarahia. Tē patuhia nei te mau Fare nā te Fatu i « te mau fenua moana ra »22 ’e i te tahi atu mau fenua ’e mau vāhi tei mana’ohia nā mua atu ē, e’ita e nehenehe.

I teienei, tē fa’a’itehia ra te ’ōro’a hiero nā roto e 88 reo ’e e noa’a mai te reira nā roto i te tahi atu ā reo ’a patuhia ai te mau hiero nō te ha’amaita’i e rave rahi atu ā tamari’i a te Atua. I roto i nā matahiti 15 i muri nei, e tāta’ipiti paha te mau reo nō te mau ’ōro’a o te hiero.

I teie matahiti, e tāpūhia te repo ’e e ha’amatahia te patura’a o e 18 hiero. E 150 ïa matahiti nō te patura’a e 18 hiero, mai te fa’anahora’ahia te ’Ēkālesia i te matahiti 1830 ē tae mai i te ha’amo’ara’a o te hiero nō Tokyo (Tāpōnē) nā te peresideni Spencer W. Kimball i te matahiti 1980.

Hōho’a
E ono hiero

’A feruri na i te ha’ape’epe’era’a o te ’ohipa hiero i te roara’a o te orara’a o te peresideni Russell M. Nelson. I te fānaura’ahia te peresideni Nelson i te 9 nō Tetepa 1924, e ono noa ïa hiero tā te ’Ēkālesia e tere ra.

Hōho’a
26 hiero

I te fa’atōro’ara’ahia ’oia ’ei ’āpōsetolo i te 7 nō ’Ēperēra 1984, 60 matahiti i muri iho, 26 ïa hiero e tere ra, 20 hiero hau i roto i terā 60 matahiti.

Hōho’a
159 hiero

I te pāturura’ahia te peresideni Nelson ’ei Peresideni nō te ’Ēkālesia, e 159 hiero e tere ra, 133 ïa hiero hau i roto i terā 34 matahiti ’a tāvini ai ’oia ’ei melo nō te Tino ’Ahuru Ma Piti.

Hōho’a
Te mau hiero e tere ra ’e tei fa’aarahia

Mai tōna rirora’a ’ei Peresideni nō te ’Ēkālesia i te 14 nō Tēnuare 2018, ’ua fa’aara te peresideni Nelson e 35 hiero ’āpī.

E iva ’ahuru ma ono i ni’a i te hānere o te mau hiero e vai ra tei ha’amo’ahia i roto i te orara’a o te peresideni Nelson ; e 84 i ni’a i te hānere tei ha’amo’ahia mai te taime ’a pi’ihia ai ’oia ’ei ’āpōsetolo.

Fa’atumu noa i ni’a i te mau mea faufa’a

’Ei melo nō te ’Ēkālesia a te Fatu tei fa’aho’ihia mai, tē māere nei tātou i te vitiviti o tāna ’ohipa i te mau mahana hope’a nei. ’E e rave rahi atu ā hiero e fa’aarahia.

’Ua tohu Brigham Young : « Nō te fa’aoti i te reira ’ohipa, e tītauhia ïa te hiero, ’eiaha te hō’ē ana’e rā, e tauasini ’e tauasini atu rā, e tauasini ’e te mau ’ahurura’a i te tauasini tāne ’e vahine ’o tē haere i roto i taua mau hiero ra e fa’atere ai i te mau ’ōro’a nō te feiā ’o tei ora na i te mau u’i i mua ē tae roa atu i te u’i hope’a tā te Fatu e fa’a’ite mai ».23

E mea māramarama maita’i ē, ’ua riro te fa’aarara’a i te hiero ’āpī tāta’itahi ’ei tumu nō te ’oa’oa rahi ’e te ha’amaita’ira’a i te Fatu. Terā rā, tā tātou fa’atumura’a mātāmua, tei ni’a ïa i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a ’o tē nehenehe e taui i tō tātou ’ā’au ’e e fa’ahōhonu ho’i i tā tātou pūpūra’a ia tātou i te Fa’aora, ’eiaha noa rā i te vāhi ’e te nehenehe o terā fare.

Te mau tītaura’a tumu i ni’a ia tātou ’ei melo nō te ’Ēkālesia a te Fatu tei fa’aho’ihia mai ’oia ho’i ïa (1) e « Fa’aro’o iāna ! »24 ’e ’ia taui tō tātou iho nei ’ā’au nā roto i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a, ’e te (2) rave ma te ’oa’oa i te hōpoi’a tei fa’auehia mai e te ra’i e pūpū i te mau ha’amaita’ira’a o te hiero i te tā’āto’ara’a o te ’utuāfare ta’ata nei i nā pae e piti o te pāruru. Maoti te fa’aterera’a a te Fatu ’e te tauturura’a e oti mau ai ia tātou teie mau hōpoi’a mo’a.

Te patura’a ia Ziona

’Ua parau te peropheta Iosepha Semita :

« Te patura’a ia Ziona, ’o te hō’ē ïa ’ohipa tei ’ana’anataehia e te nūna’a o te Atua i te mau tau ato’a ; ’o te hō’ē ïa tumu parau tei tāu’aparauhia e te mau peropheta, te mau tahu’a ’e te mau ari’i ma te ’oa’oa ta’a ’ē ; ’ua tīa’i maoro rātou ma te ’oa’oa i te mahana e orahia ai e tātou ; ’e ma te fa’auruhia ’e te mau tīa’ira’a ’oa’oa nō te ra’i mai ’ua hīmene ’e ’ua pāpa’i ’e ’ua tohu rātou nō tō tātou nei tau ; ’ua pohe rā rātou ma te ’ore i ’ite i te mau mea e tupu nei i teie nei mahana… ’ua vaiihohia mai te reira ia tātou nō te ’ite, nō te rave ’e nō te tauturu i te fa’ahaere i te hanahana nō te mau mahana hope’a i mua ».25

« E ’āmui atu te autahu’ara’a nō te ra’i i te autahu’ara’a i te fenua nei, nō te fa’atupu i taua mau ’ōpura’a rahi ra… te ’ohipa tā te Atua ’e te mau melahi i hi’o ma te ’oa’oa mai te mau u’i i ma’iri ; tei fa’auru i te vārua o te mau patereareha ’e te mau peropheta tahito ; te hō’ē ’ohipa tei ’ōpuahia nō te fa’atupu i te ha’amoura’a o te mau mana nō te pōuri, te fa’a’āpīra’a i te fenua, te hanahana o te Atua, ’e te fa’aorara’a i te ’utuāfare ta’ata ».26

Ma te tura rahi, tē parau pāpū nei au ē, ’ua fā te Metua ’e te Tamaiti ia Iosepha Semita, ’e ’ua fa’aho’i mai Eliaha i te mana nō te tā’atira’a. E ti’a i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mo’a o te hiero i te ha’apūai ia tātou ’e i te tāmā i tō tātou ’ā’au ’a « Fa’aro’o ai tātou iāna ! »27 ’e ’a fāri’i ai tātou i te mana nō te atuara’a i roto i tō tātou orara’a. ’E tē fa’a’ite nei au ē, e ha’amou teie ’ohipa nō te mahana hope’a nei i te mau mana o te pōiri ma te ’āfa’i mai i te fa’aorara’a i te ’utuāfare ta’ata nei. Ma te ’oa’oa, tē fa’a’ite pāpū nei au nō teie mau parau mau, i te i’oa mo’a o te Fatu Iesu Mesia, ’āmene.