2020
I roto i te hōhonura’a o tō tātou ’ā’au
Me 2020


I roto i te hōhonura’a o tō tātou ’ā’au

Tē tāmata nei te Fatu i te tauturu ia tātou—ia tātou pā’āto’a—’ia fa’ahōhonu atu ā tāna ’evanelia i roto i tō tātou ’ā’au.

Te mau tuahine ’e te mau taea’e, ’auē ïa tau fa’ahiahia teie tau tā tātou e ora nei ! ’A fa’ahanahana ai tātou i te ha’amatara’a o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e mea tano ato’a ’ia fa’ahanahana tātou i te Fa’aho’ira’a e tupu tāmau ra, ’o tā tātou e ’ite nei. Tē ’oa’oa nei tātou ’ia ora i teie mahana. 1 Tē tāmau noa nei te Fatu i te fa’anaho, nā roto i tāna mau peropheta, i te mau mea ato’a e hina’arohia nō te tauturu ia tātou ’ia fa’aineine nō te fāri’i iāna. 2

Hō’ē o te reira mau mea tītauhia ’o te fa’anahora’a ’āpī ïa Te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī. E rave rahi o ’outou tei ’ite i te ha’apāpūra’a i tu’uhia e teie fa’anahora’a i ni’a i te fa’ata’ara’a i te mau ’ōpuara’a, i ni’a i te mau pīhi ’āpī nō te tā’amura’a, ’e i ni’a i te mau ’āmuira’a Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī (JSF). ’Eiaha rā tātou e vaiiho i te reira ’ia fa’arepu i te hi’ora’a i te mau parau tumu i ni’a iho i patuhia ai te fa’anahora’a ’e te ’ōpuara’a nō te reira : ’o te tauturura’a i te fa’ahōhonu-atu-ā-ra’a i te evanelia a Iesu Mesia i roto i te ’ā’au o tā tātou mau tamari’i ’e te feiā ’āpī. 3

Tē ti’aturi nei au ē, ’ia ’ite ana’e tātou i teie mau parau tumu ma te māramarama maita’i, e hi’o tātou i te reira hau atu i te hō’ē noa fa’anahora’a nō te mau melo mai te 8 matahiti ē tae atu i te 18. E ’ite tātou e mea nāhea te Fatu i te tāmatara’a i te tauturu ia tātou—tātou pā’āto’a—’ia fa’ahōhonu atu ā i te ’evanelia i roto i tō tātou ’ā’au. Tē pure nei au ’ia tauturu mai te Vārua Maita’i ia tātou ’ia ’ite ’āmui i te reira.

Te autā’atira’a—« ’Ia vai i pīha’i iho ia rātou » 4

Te parau tumu mātāmua ’o te autā’atira’a ïa. Nō te mea e tuha’a tumu te reira nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, i te tahi taime, e mo’ehia ia tātou te faufa’a o te autā’atira’a i roto i tō tātou tere tāmau i te Mesia ra. ’Aita e tītauhia ia tātou ’ia ’imi ’e ’ia haere nā ni’a i te ’ē’a o te fafaura’a ’o tātou ana’e. Tītauhia te here ’e te pāturura’a a te mau metua, a tē tahi atu mau melo o te ’utuāfare, a te mau hoa, ’e te feiā fa’atere ’o tē haere ato’a nei nā ni’a i terā ’ē’a.

Tītauhia te taime nō te noa’a mai te reira autā’atira’a. Te taime nō te ’āmuitahi. Te taime nō te ’ata, nō te ha’uti, nō te ha’api’i ’e nō te tāvini ’āmui. Te taime nō te hāro’aro’a i te ’ana’anataera’a ’e te mau fifi a te tahi ’e te tahi. Te taime nō te vai matara i te mau mana’o ’e nō te fa’a’ite i te parau mau i tē tahi ’e te tahi, ’a tūtava ai tātou ’ia ha’amaita’i ’āmui ia tātou. Teie autā’atira’a ’o te hō’ē ïa o te mau fā mātāmua nō te ha’aputuputura’a ’ei ’utuāfare, ’ei pupu autahu’ara’a, ’ei piha tamāhine ’e ’ei ’āmuira’a. ’O te niu nō te aupurura’a manuia. 5

’Ua hōro’a mai ’o Elder Dale G. Renlund ia tātou i te hō’ē tāviri nō te fa’ahotu i teie autā’atira’a ’a nā ’ō ai ’oia ē : « Nō te tāvini maita’i ia vetahi ’ē, tītauhia ia tātou ’ia hi’o ia rātou… nā roto i te mata o te Metua i te Ao ra. I reira ana’e e ti’a ai ia tātou ’ia ha’amata i te hāro’aro’a i te faufa’a mau o te hō’ē vārua. I reira ana’e e ti’a ai ia tātou ’ia ’ite i te here o te Metua i te ao ra nō tāna mau tamari’i pā’āto’a. 6

’Ua riro te hi’ora’a i te ta’ata mai tā te Atua e hi’o nei, ’ei hōro’a. Tē ani nei au ia tātou pā’āto’a ’ia ’imi i teie hōro’a. Mai te mea ē, e ’ara’ara tō tātou mata nō te hi’o, 7 e ti’a ato’a ïa ia tātou ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia hi’o ia rātou iho mai te au i te hi’ora’a a te Atua. 8 ’Ua ha’apāpū te peresideni Henry B. Eyring i te mana o te reira ’a parau ai ’oia ē : « Te mea faufa’a a’e, ’o te mea ïa tā [vetahi ’ē] e ha’api’i mai nā roto mai [ia ’outou], ’oia ho’i, ’ia ’ite ē, ’o vai mau rātou, ’e e aha mau te huru e riro mai rātou. Tē mana’o nei au ē, e’ita rātou e ha’api’i rahi mai i te reira mai roto mai i te mau ’orerora’a parau. E fāri’i rātou i te reira mai roto mai i te ’itera’a ē, ’o vai ’outou, ’o vai rātou i tō ’outou mana’ora’a , ’e ’o vai tā ’outou e mana’o ra e riro mai rātou ». 9 Tauturu ia vetahi ’ē ’ia hāro’aro’a i tō rātou ihota’ata mau ’e tā rātou fā mau ’o te hō’ē ïa o te mau hōro’a rahi roa a’e ’o tā tātou e nehenehe e pūpū atu. 10 Nā te hi’ora’a ia vetahi ’ē ’e ia tātou nei mai te Atua e hi’o nei e nati i tō tātou ’ā’au « ’ia ’āmuihia i roto i te tāhō’ē ’e te here ». 11

Nō te mau pūai e tupu tāmau nei i te rahi o te huti haere nei ia tātou, e hina’aro tātou i te pūai nō roto mai i te autā’atira’a here. Nō reira, ’a fa’anaho ai tātou i te mau ’ohipa ri’i fa’a’oa’oara’a, te mau ’āpo’ora’a ’e tē tahi atu mau putuputura’a, ’ia ha’amana’o tātou ē, te fā tumu o te reira mau putuputura’a ’o te ha’amaura’a ïa i te autā’atira’a here ’o tē fa’atāhō’ē ia tātou ’e ’o tē fa’ahōhonu atu ā i te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i tō tātou ’ā’au. 12

Heheura’a, ti’amāra’a, ’e tātarahapara’a—« Fa’atū’ati ia rātou i te ra’i » 13

’Oia mau, e’ita e nava’i ’ia nati-’āmui-noa-hia tātou. Tē vai nei e rave rahi pupu ’e fa’anahora’a e tāhō’ē nei i ni’a i te mau ’ohipa e rave rahi. Terā rā, te tāhō’ē tā tātou e ’imi nei ’o te tāhō’ēra’a ïa i roto i te Mesia, te fa’atū’atira’a ia tātou iho iāna. 14 Nō te fa’atū’ati i tō tātou ’ā’au i te ra’i, tītauhia tō tātou iho mau ’itera’a pae vārua, mai tā Elder Andersen i parau nehenehe a’enei ia tātou. 15 E tae mai te reira i te taime e hōpoi mai ai te Vārua Maita’i i te parau ’e i te here o te Atua i roto i tō tātou vārua ’e i tō tātou māfatu. 16

E tae mai teie heheura’a nā roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, te Buka a Moromona iho ā rā, nā roto i te mau parau fa’auruhia a te mau peropheta ora ’e tē tahi atu mau pipi ha’apa’o maita’i, ’e nā roto i te reo iti ha’iha’i. 17 ’Ua hau atu teie mau parau i te inita i ni’a i te ’api parau, hau atu i te ta’ira’a parau i roto i tō tātou tari’a ’e te mau mana’o i tō tātou ferurira’a ’e i tō tātou ’ā’au. E mana pae vārua te parau a te Atua. 18 ’O te parau mau ’e te māramarama. 19 ’O te rāve’a tātou e fa’aro’o ai iāna ! E fa’atupu ’e e fa’arahi te parau i tō tātou fa’aro’o i te Mesia ma te fa’a’amu i roto ia tātou i te hina’aro ’ia riro hau atu mai te Fa’aora te huru—’oia ho’i, ’ia tātarahapa ’e ’ia pe’e i te ’ē’a nō te fafaura’a. 20

I te ’āva’e ’Ēperēra i ma’iri a’enei, ’ua tauturu te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ’ia hāro’aro’a i te ti’ara’a mau o te tātarahapa i roto i teie tere nō te heheura’a. 21 ’Ua parau ’oia : « ’Ia mā’iti tātou ’ia tātarahapa, tē mā’iti nei ïa tātou ’ia taui ! Tē fa’ati’a nei tātou i te Fa’aora ’ia taui i tō tātou hōho’a ’ei hōho’a maita’i roa a’e… Tē mā’iti nei ïa tātou ’ia riro rahi atu ā mai ia Iesu Mesia te huru ! » 22 ’O teie ’ohipa tauira’a, fa’a’amuhia e te parau a te Atua, te rāve’a nō te fa’atū’ati ia tātou i te ra’i.

I raro a’e i te anira’a manihini a te peresideni Nelson ’ia tātarahapa, ’o te parau tumu ïa nō te ti’amāra’a. Tītauhia ia tātou ’ia mā’iti i te tātarahapa nō tātou iho. E’ita te ’evanelia e nehenehe e fa’ahepohia i roto i tō tātou ’ā’au. Mai tā Elder Renlund i parau : « Te fā a te Metua i te Ao ra i ni’a i tōna ti’ara’a metua, e ’ere ïa te fa’aravera’a i tāna mau tamari’i i te maita’i ; ’o te fa’amā’itira’a ïa ia rātou ’ia rave i te maita’i ». 23

I roto i te mau fa’anahonahora’a monohia e Te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī, ’ua hau i te 500 tītaura’a rau e fa’aoti nō te fāri’i i te mau ha’amāuruurura’a rau. 24 I teie mahana, hō’ē ana’e ïa. ’O te ani-manihini-ra’a ’ia mā’iti nō te riro hau atu ā mai te Fa’aora. Tē nā reira nei tātou nā roto i te fāri’ira’a i te parau a te Atua maoti te Vārua Maita’i, ’e te fa’ati’ara’a i te Mesia ’ia taui ia tātou « i tō tātou hōho’a maita’i roa a’e ».

’Ua hau atu te reira i te ’ohipa ha’amaura’a fā ’aore rā, te ha’amaita’ira’a iāna iho. ’Ua riro noa te mau fā ’ei mauha’a ’o tē tauturu i te fa’atū’ati ia tātou i te ra’i nā roto i te heheura’a, te ti’amāra’a, ’e te tātarahapara’a—nō te haere mai i te Mesia ra ’e nō te fāri’i hōhonu atu ā i tāna ’evanelia i roto tō tātou ’ā’au.

Te fafaura’a ’e te fa’atusiara’a—« Vaiiho ia rātou ’ia fa’atere » 25

’Ei fa’ahope’ara’a, nō te fa’ahōhonu atu ā i te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i tō tātou ’ā’au, tītauhia ia tātou ’ia fafau nō te reira—’ia hōro’a i tō tātou taime ’e tā tātou mau tārēni, ’ia fa’atusia ia tātou nō te reira. 26 Te hina’aro nei tātou pā’āto’a e ora i te hō’ē orara’a tumu pāpū, e parau mau ato’a te reira nō te u’i ’āpī. Tē hina’aro nei rātou i te hō’ē tumu pāpū.

O te ’evanelia a Iesu Mesia te tumu rahi roa a’e i roto i te ao nei. ’Ua parau te peresideni Ezra Taft Benson ē: « Tē fa’aue nei te Atua ia tātou ’ia hōpoi i teie ’evanelia i tō te ao ato’a nei. Terā ïa te ’ohipa e tāhō’ē ia tātou i teie mahana. Nā te ’evanelia ana’e e fa’aora i te ao mai te mau ’ati ha’amou tāna iho e tu’u i ni’a iāna. Nā te ’evanelia ana’e e fa’atāhō’ē i te mau ta’ata i roto i te hau noa atu te nūna’a ’e noa atu te fenua. Nā te ’evanelia ana’e e hōpoi mai i te pōpou, te ’oa’oa ’e te fa’aorara’a i te ’utuāfare ta’ata nei. » 27

’Ua parau fafau ’o David A. Bednar, « Mai te mea ē, e ha’afaufa’a tātou i te feiā ’āpī nā roto i te anira’a ’e te vaiihora’a ia rātou ’ia rave, e haere ïa te ’Ēkālesia i mua nā roto i te mau rāve’a temeio ». 27 Pinepine roa tātou i te ’ore e ani ’e i te ’ore e fa’ati’a i te feiā ’āpī ’ia fa’atusia nō teie ’ohipa rahi a te Mesia. ’Ua parau rā Elder Neal A. Maxwell ē : « Mai te mea e pīpī-ri’i-noa-hia tō [tātou] feiā ’āpī [i te ’ohipa a te Atua], e ’ōhie atu ā ïa rātou i te nīnāhia e te mau mea o te ao nei ». 28

Tē fa’atumu nei te fa’anahora’a Te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī i ni’a i te ha’afaufa’ara’a i te feiā ’āpī. Nā rātou iho e mā’iti i tā rātou fā. E tu’uhia te mau peresidenira’a pupu autahu’ara’a ’e piha tamāhine i ni’a i tō rātou ti’ara’a mau. E fa’atumu te ’āpo’ora’a feiā ’āpī pāroita, mai te ’āpo’ora’a pāroita, i ni’a i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. 30 ’E e ha’amata te mau rurura’a pupu autahu’ara’a ’e te piha tamāhine nā roto i te paraparaura’a, e nāhea ’ia rave i te ’ohipa tā te Atua i hōro’a ia rātou. 31

’Ua parau te peresideni Nelson i te feiā ’āpī o te ’Ēkālesia : « Mai te mea e mā’iti ’outou, mai te mea e hina’aro ’outou… e nehenehe ’outou e riro ’ei tuha’a rahi nō te hō’ē ’ohipa rahi, hō’ē ’ohipa fa’ahiahia, hō’ē ’ohipa nehenehe ! […] ’O ʼoutou te mau taʼata maitaʼi roa aʼe tā te Fatu i tono mai i niʼa i teie fenua. Tei ia ʼoutou ra te rāveʼa ʼia riro ʼei feiā māramarama aʼe ʼe te paʼari aʼe, nō tē haʼamaitaʼi rahi atu ā i te ao nei, hau atu i te mau uʼi nā mua atu ! » 32 I tē tahi atu taime, ’ua parau te peresideni Nelson i te feiā ’āpī : « E ti’aturi hope roa tō’u ia ’outou. ’Ua here au ia ’outou, mai te Fatu e here nei ia ’outou. ’O tātou tōna mau ta’ata, tei pūpū ia tātou i roto i tāna ’ohipa mo’a ». 33 E te feiā ’āpī ē, tē ’ite ra ānei ’outou i te ti’aturi o te peresideni Nelson ia ’outou, mai iā’u ato’a nei, i to ’outou faufa’a rahi i roto i teie ’ohipa ?

E te mau metua ’e te feiā fa’atere pa’ari, tē ani nei au ia ’outou ’ia hi’o i te feiā ’āpī mai tā te peresideni Nelson e hi’o nei. ’Ia ’ite ana’e te feiā ’āpī i tō ’outou here ’e tō ’outou ti’aturi ia rātou, ’e ’ia fa’aitoito ’e ’ia ha’api’i ana’e ’outou ia rātou ’ia fa’atere—’e ’ia fa’aātea mai ’outou ia ’outou i tō rātou ’ē’a—e fa’ahitimahuta rātou ia ’outou i tō rātou mau mana’o, te ’aravihi ’e te pūpūra’a ia rātou i te ’evanelia. 34 E ’ite rātou i te ’oa’oa nō te mā’itira’a ’ia fafau ia rātou ’e ’ia fa’atusia nō te ’ohipa a te Mesia. E tomo hōhonu atu ā te ’evanelia i roto i tō rātou ’ā’au, i reira ho’i te ’ohipa e haere ai i mua nā roto i te mau rāve’a temeio.

Te parau fafau ’e te ’itera’a pāpū

Te parau fafau nei au ē, mai te mea ē, e fa’atumu tātou i ni’a i teie mau parau tumu—te autā’atira’a, te heheura’a, te ti’amāra’a, te tātarahapa, ’e te fa’atusiara’a—e hōhonu atu ā te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i tō tātou ’ā’au ato’a. E ’ite tātou i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te haerera’a i mua ē tae atu i tōna fā hope’a, te fa’aorara’a o ’Īserā’ela ’e te ha’amaura’a ia Ziona, 35 i reira te Mesia e fa’atere ai ’ei Ari’i o te mau ari’i.

Te fa’a’ite pāpū nei au ē, te tāmau nei te Atua i te rave i te mau mea ato’a e tītauhia nō te fa’aineine i tōna mau ta’ata nō taua mahana ra. E mata nā tātou i te ’ite i tōna rima i roto i teie ’ohipa hanahana ’a tūtava pā’āto’a ai tātou nō te « haere mai i te Mesia, ’e ’ia maita’i roa… ianā ». 35 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 45:12. ’Ua parau te Peresideni Nelson: « ’A feruri na i te ʼanaʼanatae ʼe te rūraʼa o teie mau mea atoʼa : ’Ua ’ite te mau peropheta ato’a mai ia Adamu mai ā i tō tātou nei tau. ’E ʼua paraparau mai te peropheta tātaʼitahi nō niʼa i tō tātou mahāna—e haʼaputuputuhia ai ’Īserāʼela ʼe e faʼaineinehia ai te ao nō te Tae-piti-ra’a mai o te Faʼaora. ’A feruri na i te reira ! I roto i te mau taʼata atoʼa tei ora i niʼa i tō tātou nei paraneta fenua, ’o tātou ’o te tomo atu i roto i teie ’ohipa ha’aputuputura’a hope’a ’e te fa’ahiahia. ’Auē te faʼahiahia ē !(« Ti’aturira’a nō ’Īserā’ela » [purera’a nā te feiā ’āpī ’ati a’e i te ao, 3 nō Tiunu 2018], HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org).

    ’Ua ha’api’i mai ’o Elder Jeffrey R. Holland :

    « Teie te hō’ē taime fa’ahiahia roa nō te ora !

    ’Ua riro te ’evanelia a Iesu Mesia ’ei parau mau pāpū roa aʼe, ’ei pāruru-rahi- roa aʼe, ʼe te maitaʼi roa aʼe i niʼa i te fenua ʼe i te raʼi, i te tau ē a muri noa atu. ʼAore roa e mea—e ʼore roa te hōʼē mea, te hōʼē taʼata, te hōʼē mana—e tāpeʼa i teie ʼĒkālesia ’ia faʼaoti i tāna misiōni ’e ’ia faʼatupu i tāna fā tei haʼamauhia hou te hāmaniraʼa o te ao nei… ʼEiaha tō tātou feiā ʼāpī e mataʼu ʼaore rā e tiʼaturi ʼore i tō rātou oraraʼa nō ananahi.

    E ʼere mai te tahi atu mau tau nā mua atu ia tātou, eʼita ïa teie tau tuʼuraʼa e ʼite i te hōʼē tāivaraʼa o te ʼēkālesia ; eʼita te reira e ʼite i te moʼeraʼa o te mau tāviri o te autahuʼaraʼa ; ʼeita te reira e ʼite i te faʼaearaʼa o te heheuraʼa mai roto mai i te reo o te Atua Mana Hope. ʼAuē ïa mahana nō te ora ē !

    « Nō reira, mai te mea ʼaita ʼoutou i ʼite, e mea taiā ʼore au nō niʼa i te mau mahana hopeʼa nei. ’A ti’aturi. ’A ti’a mai. ’A ha’apa’o maita’i. ’E ’a ha’amaita’i i te mahana fa’ahiahia o tā tātou e ora nei ! »(Facebook post, 27 nō Mē 2015 ; hi’o ato’a « Be Not Afraid, Only Believe » (a’ora’a i te mau ’orometua o te Fa’anahora’a Ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia, 6 nō Fepuare 2015, broadcasts.ChurchofJesusChrist.org).

  2. ’A hi’o Ioane 1:12.

  3. I muri noa mai i tō mātou pi’ira’ahia ei peresidenira’a rahi nō te Feiā ’Āpī Tamāroa, ’ua paraparau mai te peresideni Henry B. Eyring ia mātou i te mau tītaura’a ’e te mau rāve’a ta’a ’ē roa tā te feiā ’āpī e fārerei nei i teie mahana. ’Ua a’o mai ’oia ia mātou ’ia fa’atumu i ni’a i te mau mea e tauturu i te tu’ura’a i te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i te hōhonura’a o tō rātou ’ā’au. ’Ua riro taua a’ora’a ra ’ei mōrī nō mātou te peresidenira’a nō te Feiā ’Āpī Tamāroa.

  4. Hi’o « Be with Them », ChurchofJesusChrist.org/callings/aaronic-priesthood-quorums/my-calling/leader-instruction/be-with-them.

  5. Hi’o Mosia 18:25 ; Moroni 6:5.

  6. Dale G. Renlund, « Nā roto i te mata o te Atua », Liahona, Novema 2015, 94 ; hi’o ato’a Mose 1:4–6

    ’Ua ha’api’i mai te peresideni Thomas S. Monson : « Tei ia tātou ra te hōpoi’a ’ia hi’o i te ta’ata ’eiaha mai tā rātou e fa’a’ite ra, ’ei ta’ata rā tā rātou e nehenehe e riro mai. Te tāparu nei au ia ’outou ’ia feruri ia rātou mai teie te huru » (« See Others as They May Become », Liahona, Novema 2012, 70).

    ’Ua ha’api’i mai ’o Elder Neal A. Maxwell : « Pinepine roa, te fa’atura-’ore-ra’a te hō’ē taure’are’a i te mau ture o te ’Ēkālesia, ’aore rā, tāna mau uira’a huru fa’atito, ’aore rā, tōna fa’a’itera’a i tōna fē’a’a, i te riro ’ei tāpa’o i ni’a iāna. Te fa’ahōpe’ara’a o te reira, e nehenehe ē, ’o te fa’aāteara’a iāna ’e i te tahi taime, ’o te ’īriti-’ē-ra’a iāna. ’Aita te here mau e au i te mau tāpa’o ! »(« Unto the Rising Generation », Ensign, ’Ēperēra 1985, 9).

  7. Hi’o 2 Te mau Ari’i 6:17.

  8. ’Ua parau Stephen L. Richards, ’ei melo nō te Peresidenira’a Mātāmua : « Te huru teitei a’e o te ’ite māite, ’o te ’itera’a ïa i roto ia vetahi ’ē i tō rātou nātura maita’i a’e, te maita’i i roto ia rātou » (i roto Conference Report, ’Ēperēra 1950, 162 ; i roto David A. Bednar, « Quick to Observe », Ensign, Tītema 2006, 35 ; Liahona, Tītema 2006, 19). Hi’o ato’a 2 Te mau Ari’i 6:17.

  9. Henry B. Eyring, « Teaching Is a Moral Act » (a’ora’a i Brigham Young University, 27 nō ’Ātete 1991), 3, speeches.byu.edu ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia ; hi’o ato’a , « Tauturu ia rātou ’ia tūtonu i te fāito teitei », Liahona, Nov. 2012, 60–67.

  10. Hi’o Mose 1:3–6.

  11. Mosia 18:21 ; ’A hi’o ato’a Mose 7:18.

  12. « Te mau feiā ’āpī tamāroa pūai, e autā’atira’a maita’i tō rātou ’e te hō’ē ’utuāfare ha’apa’o [Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei], te mau hoa, ’e te feiā fa’atere, ’o tē tauturu ia rātou ’ia fa’ahotu i te hō’ē autā’atira’a ’e tō rātou Metua i te ao ra, e mea pāpū ē, e vai ha’apa’o noa rātou. Te mau tuha’a ta’a ’ē o te fa’anahora’a—mai te fa’anahora’a ha’api’ira’a nō te sābati, te fa’anahora’a o te mau ’ohipa ri’i [a te feiā ’āpī tamāroa], te mau tītaura’a nō te manuiara’a a te ta’ata iho… e faufa’a iti paha ta’a ’ē atu i tāua autā’atira’a ra. Te uira’a faufa’a, e ’ere ïa ē, ’ua fa’a’ohipa-hope-hia ānei te mau tuha’a ta’a ’ē o te fa’anahonara’a, teie rā, e mea nāhea te reira i te fa’atupura’a i te mau autā’atiara’a maita’i ’o tē ha’apūai i te ti’ara’a fa’aro’o o te feiā ’āpī tamāroa [Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei] » (« Be with Them », ChurchofJesusChrist.org/callings/aaronic-priesthood-quorums/my-calling/leader-instruction/be-with-them).

  13. Hi’o « Connect Them with Heaven », ChurchofJesusChrist.org/callings/aaronic-priesthood-quorums/my-calling/leader-instruction/connect-them-with-heaven.

  14. ’A hi’o Ioane 15:1–5 ; Ioane 17:11 ; Philippi 4:13 ; 1 Ioane 2:6 ; Iakoba 1:7 ; Omoni 1:26 ; Moroni 10:32.

  15. ’Ua ī te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau hi’ora’a nō te reira ; teie noa e piti: 1 Nephi 2:16 ; Enos 1:1–4.

  16. ’A hi’o Luka 24:32 ; 2 Nephi 33:2 ; Iakoba 3:2 ; Moroni 8:26 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 8:2–3.

  17. ’A hi’o 2 Timoteo 3:15–16 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:3–4 ; 88:66 ; 113:10.

  18. ’A hi’o 1 Tesalonia 1:5 ; Alama 26:13 ; 31:5 ; Helamana 3:29 ; 5:17 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 21:4–6 ; 42:61 ; 43:8–10 ; 50:17–22 ; 68:4.

  19. ’A hi’o Ioane 6:63 ; 17:17 ; Alama 5:7 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 84:43–45 ; 88:66 ; 93:36.

  20. ’A hi’o Ioane 15:3 ; 1 Petero 1:23 ; Mosia 1:5 ; Alama 5:7, 11–13 ; 32:28, 41–42 ; 36:26 ; 62:45 ; Helamana 14:13.

  21. Hi’o 2 Nephi 31:19–21 ; 32:3, 5.

  22. Russell M. Nelson, « E nehenehe tātou e rave maita’i a’e ’e e ha’amaita’i ia tātou », Liahona, Mē 2019.

  23. Dale G. Renlund, « E mā’iti na ’outou i teie nei mahana », Liahona, Novema 2018, 104.

  24. I roto i teie nūmera tē vai ra te mau tītaura’a nō te ’ohipa scout, tei riro noa na ’ei tuha’a nō te fa’anahora’a fa’a’oa’oara’a a te ’Ēkalesia nō te mau tamāroa ’e te feiā ’āpī tamāroa, i te fenua Marite ’e Canada iho ā rā. I roto i te mau fenua ’aita i rave i te ’ohipa scout, ’ua hau atu ïa te mau tītaura’a i te 200. Hau atu i te reira, e mea ta’a ’ē te mau fa’anahora’a fa’a’oa’oara’a nā te mau tamari’i tamāroa, te mau tamari’i tamāhine, te feiā ’āpī tamāroa ’e te mau feiā ’āpī tamāhine, tei riro ’ei ’ohipa ’ātitirau nō te mau ’utuāfare.

  25. Hi’o« Let Them Lead », ChurchofJesusChrist.org/callings/aaronic-priesthood-quorums/my-calling/leader-instruction/let-them-lead.

  26. ’A hi’o Omoni 1:26 ; 3 Nephi 9:20 ; 12:19 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 64:34. « Te ha’apa’ora’a ’aita e tītau ’ia fa’atusiahia te mau mea ato’a, e ’ore ïa e nava’i tōna mana nō te fa’atupu i te fa’aro’o e tītauhia nō te orara’a ’e nō te fa’aorara’a » (Lectures on Faith [1985], 69).

  27. Ezra Taft Benson, The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 167 ; i roto Preach My Gospel: A Guide to Missionary Service (2019), 13 ; hi’o ato’a Russell M. Nelson, “Hope of Israel,” HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org.

  28. Fārereira’a e Elder David A. Bednar ; hi’o ato’a « 2020 Temple and Family History Leadership Instruction », 27 nō Fepuare 2020, ChurchofJesusChrist.org/family-history.

  29. Neal A. Maxwell, « Unto the Rising Generation », Ensign,Ēperēra 1985, 11. Tē parau fa’ahou ra ’o Elder Maxwell : « I roto i te terera’a ’ohipa, e hia rahira’a peresidenira’a pupu diakono ’e pupu ha’api’i, tā rātou noa ’ohipa, ’o te anira’a ïa i te hō’ē ta’ata ’ia hōro’a i te hō’ē pure, ’aore rā, ’ia ’ōpere i te ’ōro’a. E te mau taea’e, e mau vārua ta’a ’ē mau teie, ’e e nehenehe rātou e rave i te mau ’ohipa faufa’a rahi mai te mea e anihia ratou ! »

  30. Hi’o General Handbook: Serving in The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 2.2, ChurchofJesusChrist.org.

  31. E rave rahi rāve’a tauturu e vai ra i roto i te Vaira’a buka ’Evanelia nō te tauturu i te feiā ’āpī ’ia fa’atere, tae noa atu i « Quorum and Class Presidency Resources », « Using Come, Follow Me—For Aaronic Priesthood Quorums and Young Women Classes  », ’e te mau mātēria nō te mau piha feiā ’āpī tamāhine ’e te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona i roto i te « Te mau pi’ira’a o te pāroita ».

  32. Russell M. Nelson, « Ti’aturira’a nō ’Īserā’ela », HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org. I roto ato’a i tāua purera’a ra, ’ua parau te peresideni Nelson : « ʼUa faʼaherehere tō tātou Metua i te Ao e rave rahi o tāna mau vārua hau atu i te hanahana—penei aʼe, e tiʼa paha iāʼu ’ia parau ē, tāna pupu maitaʼi roa aʼe—nō teie tufaʼa hopeʼa. Taua mau vārua hanahana ra—taua feiā ha’uti maitaʼi roa aʼe, taua mau ’aito ra—ʼo outou ïa ! »

  33. Te mau parau ’īritira’a a Russell M. Nelson, i roto i te « Children and Youth: A Face to Face Event with Elder Gerrit W. Gong », 17 nō Novema 2019, broadcasts.ChurchofJesusChrist.org.

  34. ’Ua parau te peresideni Nelson : « Tītauhia ia tātou ’ia vaiiho i te feiā ’āpī ’ia fa’atere, ’o rātou iho ā rā tei pi’ihia ’e tei fa’ata’ahia nō te tāvini i roto i te mau peresidenira’a piha tamāhine ’e te pupu autahu’ara’a. E tu’uhia i roto i tō rātou rima te mana o te autahu’ara’a. E ha’api’i mai rātou nāhea ’ia fāri’i i te fa’aurura’a i roto i te fa’aterera’a i tā rātou piha tamāhine ’aore rā, pupu autahu’ara’a » (i roto « Children and Youth Introductory Video Presentation », 29 nō Tetepa 2019, ChurchofJesusChrist.org).

    ’Ua parau ’o Elder Quentin L. Cook : « Tē anihia nei i tō tātou feiā ’āpī ’ia amo rahi atu ā te ta’ata hō’ē i te hōpoi’a i ni’a iāna, i tō rātou ’āpīra’a—ma te ’ore te mau metua ’e te feiā fa’atere e rave i te mau ’ohipa tā te feiā ’āpī e nehenehe e rave » (« Mau fa’atanora’a nō te ha’apūai i te feiā ’āpī », Liahona, Novema 2019, 40).

  35. ’Ua ha’api’i te president George Q. Cannon : « ’Ua fa’aherehere te Atua i te mau vārua nō teie tau tu’ura’a tē vai nei te itoito ’e te mana’o pāpū e fa’aruru i te ao nei ’e te mau mana ato’a o te diabolo, tē ’itehia ’e tē ’ore ’itehia, nō te poro i te ’evanelia ’e nō te tāpe’a i te parau ’e nō te ha’amau ’e nō te patu i te Ziona o tō tātou Atua, ma te taiā ’ore i te mau fa’ahope’ara’a ato’a. ’Ua tono mai ’oia i teie mau vārua i roto i teie u’i nō te ha’amau i te niu nō Ziona, ’e e’ita roa atu te reira e taihitumu-fa’ahou-hia, ’e nō te aupuru i te hua’ai e riro mai ’ei hua’ai parauti’a, ’o tē fa’ahanahana i te Atua ’e ’o tē fa’ahanaha roa iāna, ’e nō te ha’apa’o i tāna parau noa atu ā te mau mea »(« Remarks », Deseret News, 31 nō Mē 1866, 203) ; hi’o ato’a Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 211–12.

  36. Moroni 10:32.