’Āmuira’a rahi
’Ia hau a’e tō tātou hi’ora’a ia Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


’Ia hau a’e tō tātou hi’ora’a ia Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa

Tē ani manihini mai nei te Fa’aora ia tātou ’ia hi’o i tō tātou orara’a nā roto iāna, ’ia hau atu ā tō tātou ’itera’a iāna i roto i tō tātou orara’a.

E a’u mau taea’e ’e a’u mau tuahine, tē ti’a ha’eha’a atu nei au i rotopū ia ’outou i teie po’ipo’i. ’Ua nati au i tō’u ’ā’au ’e tō tātou, i te māuruuru nō te rurura’a mai i te vāhi tei reira ’outou nā te ao nei, nō te fa’aro’o i te parau poro’i a te mau peropheta, te mau ’āpōsetolo, te mau hi’o, te mau hēheu parau ’e te feiā fa’atere o te bāsileia o te Atua. ’Ia hi’ohia, e au tātou mai te nūna’a nō te tau o te ari’i Beniamina i te pātiara’a i tō tātou mau ti’ahapa ’e te fāriura’a i te ’ūputa i te pae tei reira te peropheta a te Atua i ni’a i te fenua nei,1 peresideni Russell M. Nelson.

E mata mohimohi tō’u e mea maoro i teienei, ’e ’ua fa’a’ohipa noa na vau i te tītea mata nō te fa’a’āfaro i tō’u hi’ora’a. ’Ia ’ara’ara mai au i te mau po’ipo’i ato’a, e au te ao ’ua ta’ahuri. E mea mohimohi te mau mea ato’a, e mea oneone ’e te ’opi’opi’o. Te hōho’a ato’a o tā’u tāne here, e mea mohimohi roa atu i te hōho’a mau i herehia e au ’e o tei ’ī i te aroha ! Tā’u ’ohipa i te arara’a mai iho ā, ’o te ravera’a mai ïa i tō’u tītea mata ’ia ’ite au i te aura’a o te mau mea ’ati a’e iā’u ’e ’ia fāna’o i te mau mea maere roa, inaha nā te reira tauturu e pairati i tō’u mahana.

I te roara’a o te tau i ’ite ai au ē, e fa’ahōho’ara’a teie hia’ai tāmahana tō’u i teie nā mea e piti :’a tahi, te hō’ē tauturu nō’u ’ia ’ite māramarama, ’ia tūtonu ’e ’ia ’ite papū i te ao e hā’ati nei iā’u, ’e ’a piti, te arata’ira’a pāpū e fa’a’ite tāmau nei iā’u i te ’ē’a ti’a. ’Ua riro teie peu matauhia ’ei fa’ahi’ora’a pāpū nō’u i tō tātou aura’a ’e tō tātou Fa’aora, Iesu Mesia.

I roto i tō tātou orara’a uiui, te pe’ape’a, te rū ’e te fāna’o, ’ua riro te here o tō tātou Fa’aora nō tātou tāta’itahi, tāna mau tamari’i nō te fafaura’a ē tae noa atu i tāna mau ha’api’ira’a ’e mau ture, ’ei tūru’ira’a nō tātou i te mau mahana ato’a « ’o tē ha’amāramarama mai nei i tō [tatou] mata… [’e] ’o tē fa’arahi nei i tō [tatou] ’ite ».2 ’A ’imi ai tātou i te mau ha’amaita’ira’a a te Vārua nō tō tātou orara’a, e nehenehe tātou mai tā Iakoba i ha’api’i, e hi’o « i te huru mau o te mau mea e vai nei, ’e … te mau mea e vai ā muri a’e ».3

’Ei mau tamari’i nō te fafaura’a nā te Atua, ’ua ha’amaita’i-ta’a-’ē-hia tātou ma te mau mauiha’a tao’a rahi hanahana tei fa’ata’ahia nō te ha’amaita’i i tō tātou hi’ora’a pae vārua. Te mau parau ’e te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia mai tei pāpa’ihia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau poro’i nō roto mai i tōna mau peropheta tei mā’itihia ’e nō tōna Vārua e fāri’ihia nā roto mai te pure tāmahana, te haere-tāmau-ra’a i te hiero ’e te ’ōro’a tāhepetoma o te ’ōro’a moa, e nehenehe e tauturu ’ia ha’amau i te hau ’e ’ia fa’atae mai i te hōro’a nō te ’itera’a, ’o te hōpoi mai i te māramarama o te Mesia ’e te hāro’aro’ara’a i roto i te mau poro o tō tātou orara’a ’e i roto i te hō’ē ao pāpū ’ore. E nehenehe te Fa’aora e riro ’ei ’avei’a ’e ’ei pairati nō tātou, ’a tere ai tātou nā roto i te mau pape mania ’e te ’ārepurepu o te orara’a. E nehenehe ’oia e fa’ateatea i te ’ē’a ti’a ’o te arata’i ia tātou i tō tātou tāpaera’a mure ’ore. Nō reira, e aha tāna e hina’aro ’ia hi’o tātou, ’e i he’a ’oia e hina’aro ai ’ia haere tātou ?

’Ua ha’api’i tō tātou peropheta here ē, « e ti’a ia tātou ’ia fa’atumu i ni’a i te Fa’aora ’e i tāna ’evanelia » ’e e ti’a ia tātou ’ia « tūtava e fāriu atu i ni’a iāna ma tō tātou mana’o ato’a ».4 ’Ua fafau ato’a te peresideni Nelson ē « ’aita e mea e ani manihini hau atu i te Vārua maoti rā te fa’atumura’a tātou i ni’a ia Iesu Mesia […] E fa’atere ’e e arata’i ’oia ia ’outou i roto i tō ’outou iho orara’a mai te mea e fa’ata’a ’outou i te taime nōna i roto i tō ’outou orara’a—i te mahana tāta’itahi ’e i te mau mahana ato’a.5 Te mau hoa ē, ’o Iesu Mesia te fā nō tō tātou fa’atumura’a ’e te ’ōpuara’a nō tō tātou tāpaera’a. Nō te tauturu ia tātou ’ia ha’amau tāmau noa ’e ’ia haere atu tātou nā te ’ē’a mau, tē ani manihini mai nei te Fa’aora ia tātou ’ia hi’o i tō tātou orara’a nā roto iāna ’ia hau atu ā tō tātou hi’ora’a iāna i roto i tō tātou orara’a. Rahi atura tō’u ’ite i te aura’a o teie anira’a manihini ta’a ’ē i tō’u tuatāpapara’a i te Faufa’a Tahito.

’Ua hōro’ahia te ture a Mose i tō ’Īserā’ela i mua ra ’ei ’evanelia fa’aineinera’a, i fa’ata’ahia nō te fa’aineine i te nūna’a nō te hō’ē fafaura’a teitei a’e ’e te Atua nā roto ia Iesu Mesia.6 Te ture, tei ’ī i te taipe e fa’a’ite ra i te feiā fa’aro’o ’ia tīa’i « i te taera’a mai » ’e i te tāra’ehara a Iesu Mesia,7 ’o te tauturu i te nūna’a ’Īserā’ela ’ia hi’o tūtonu i te Fa’aora ma te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o iāna, tāna tusia tāra’ehara, ’e tāna mau ture ’e mau fa’auera’a i roto i tō rātou orara’a8 ’ia rahi atu ā tō rātou hāro’aro’a i tō rātou Fa’aora.

Mai ia tātou ato’a i teie mahana, ’ua ani-manihini-hia na te nūna’a o te Atua i tāhito ra ’ia hi’o i tō rātou orara’a nā roto iāna ’ia hau atu ā tō rātou ’itera’a iāna i roto i tō rātou orara’a. I te tau tāvinira’a rā a te Fa’aora, ’aita te ’āti ’Īserā’ela i hi’o fa’ahou i te Mesia i roto i tā rātou mau ha’apa’ora’a, ’ua tu’u iāna i te hiti ’e ’ua fa’aō i roto i te ture te mau peu i ’ōpanihia e ’aita e taipe ha’api’i e fa’a’ite ra i te puna mau e te hō’ē roa o tō rātou ora ’e o tō rātou fa’aorara’a, ’o Iesu Mesia.9

Riro mai nei te ao o te ’āti ’Īserā’ela i te mau mahana ato’a ’ei ao fēa’a ’e te pōiri. ’Ua ti’aturi te mau tamari’i nō ’Īserā’ela ’ia au i teie huru ē, te mau peu ’e te mau ravera’a a te ture ’o te ’ē’a ïa nō te ora o te ta’ata iho ’e i te tahi pae, nō te tāoti’a i te ture a Mose nō te tahi mau peu nō te fa’atere i te orara’a tīvira.10 E tītau te reira i te Fa’aora ’ia fa’aho’i fa’ahou mai i te tūtonura’a ’e te teatea o Tāna ’evanelia.

I te pae hope’a, ’ua pāto’i te pae rahi o ’Īserā’ela i tāna poro’i, e tae roa i te parira’a i te Fa’aora—’o ’oia ’o tei hōro’a i te ture ’e ’o tei fa’a’ite ē ’o ’oia « te ture, ’e te māramarama »11—i te ’ōfātira’a i te reira. Teie nei rā, i roto i tāna a’ora’a i ni’a i te mou’a, tē fa’ahiti ra Iesu ’a parau ai ’oia nō ni’a i te ture a Mose : « ’Eiaha e mana’o ē i haere mai au e fa’a’ore i te ture ’e te mau peropheta ; ’aore au i haere mai e fa’a’ore, e fa’ati’a rā ».12 I muri iho, nā roto i tāna tāra’ehara mure ’ore, ’ua fa’a’ore i te mau ture, te mau fa’aturera’a ’e te mau ravera’a mātauhia o te mau ’ōro’a i ha’apa’ohia e te nūna’a ’Īserā’ela i taua tau ra. Nā roto i tāna tusia hope’a, tei arata’i atu mai te tusia tāauahi i tā tātou pūpūra’a i « te ’ā’au ’oto ’e te vārua tātarahapa »,13 mai te ’ōro’a nō te tusia tae atu i te ’ōro’a mo’a.

’Ua parau te peresideni M. Russell Ballard, ma te ha’api’i i teie tumu parau ē, « te aura’a, ’ua riro te tusia o te pūpūra’a ’ei ta’ata pūpūhia ».14 ’Ia hōpoi atu tātou i tā tātou pūpūra’a i te Fa’aora, ’ua ani-manihini-hia tātou ’ia hi’o hau atu ā ia Iesu Mesia i roto i tō tātou orara’a, ’a pūpū ai tātou ma te ha’eha’a i tō tātou hina’aro iāna ma te ’itera’a ’e te hāro’aro’ara’a nō tōna aurarora’a maita’i roa i te hina’aro o te Metua. ’Ia ha’amau ana’e tātou i tō tātou hi’ora’a i ni’a ia Iesu Mesia, e ’ite ’e e māramarama tātou ē ’o ’oia ana’e te puna ’e te rāve’a nō te fāri’i i te fa’aorera’a hara ’e te fa’aorara’a, ē tae roa atu i te ora mure ’ore ’e te fa’ateiteira’a.

’Ei ta’ata pe’e i te ’evanelia i tō’u ’āpīra’a, ’ua fārerei au e rave rahi ta’ata tei hi’o ’e tei ’ite i te mau tauira’a i roto i tō’u huru, tā’u mau peu ’e tā’u mau mā’itira’a i muri a’e i tō’u tomora’a mai i roto i te ’Ēkālēsia. ’Ua hina’aro rātou ’ia ’ite « nō te aha » te mau mea tā rātou e ’ite ra—nō te aha vau i mā’iti ai ’ia bapetizohia ’e ’ia tomo i roto i teie ’āmuira’a o te feiā fa’aro’o, ’oia ho’i Te ’Ēkālēsia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, nō te aha vau e ha’apae ai i te tahi mau peu i te sābati, nō te aha vau e ha’apa’o maita’i ai i te Parau Pa’ari, nō te aha vau e tai’o ai i te Buka a Moromona, nō te aha vau e ti’aturi ai ’e e ’apo ai i te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo nō teie tau i roto i tō’u orara’a, nō te aha vau e haere ai i te mau purera’a i te mau hepetoma ato’a a te ’Ēkālēsia, nō te aha vau e tāparu ai ia vetahi ’ē ’ia « haere mai ’e ’ia hi’o, ’ia haere mai ’e ’ia tauturu,’ia haere mai ’e ’ia pārahi mai »,15 ’e ’ia « haere mai ’ia melohia ».16

I tera ra tau, e au ē e mau uira’a teimaha te reira ’e ma te teatea, e fa’ahapara’a ato’a i te tahi mau taime. Tera rā, ’a ’aro ai au i te hi’opo’a hu’ahu’a a te ta’ata, ’ite a’e ra vau ē, tā rātou titi’ara’a, o tā’u ïa tītaura’a manihini mātāmua ’ia rave mai ’e ’ia tu’u i te tītea mata pae vārua nō te ha’amāramarama, nō te tūtonu ’e nō te ha’apa’ari i te mea e fa’a’ana’anatae nei i tō’u fāri’ira’a i te mau peu ’e i te mau ture o te ’Evanelia. Nō te hea puna mai tō’u ’itera’a pāpū ? Tē rave noa ra ānei au i « taua mau ’ohipa ra e ’itehia e te mata » ma te ’ore e fa’ati’a i taua mau peu ra i hono i te mau ture a te Atua, ’ia « ha’apūai i [tō’u] fa’aro’o i te Mesia »17 ’aore rā ’ia fa’a’ite i te ’itera’a ē, ’o Iesu Mesia ana’e te puna nō te mana i roto i tā’u mau hi’ora’a ?

Nā roto i te tauto’ora’a tu’utu’u ’ore nō te hi’o i ni’a ia ’e nō Iesu Mesia i roto i tō’u mau mana’o ’e i tā’u mau ’ohipa ato’a, ’ua tūramahia tō’u nā mata, ’e ’ua hitahita tō’u māramarama nō te ’ite ē, tē pi’i ra Iesu Mesia iā’u ’ia « haere iāna ra ».18 Mai te reira atu tau mātāmua o te ti’ara’a pipi i tō’u ’āpīra’a, tē ha’amana’o nei au i tō’u ani-manihini-ra’a-hia e te mau misiōnare ’ia haere nā muri ia rātou, ’a ha’api’i ai rātou te ’Evanelia i te hō’ē pupu feiā ’āpī tamāhine nō tō’u fāito matahiti. I te hō’ē pō, ’a pārahi ai mātou i roto i te fare ’utuāfare o te hō’ē o teie feiā ’āpī tamāhine, ’ua putapū roa tō’u ’ā’au i tā rātou uira’a marū « nō te aha vau i ti’aturi ai », ’e nā roto i te reira, ’ua fa’a’ite pāpū atu vau ia rātou ma te ’ite hōhonu i te ’ōrama a te Fatu nō ni’a i te mau mea pae vārua o tō’u ti’ara’a pipi ’e ’ua ha’apūai roa atu i tō’u ’itera’a pāpū nō te haere i mua.

I reira tō’u itera’a, mai iā’u e ’ite i teienei ē, tē arata’i nei tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia, i tō tātou ’āvae i te mau fare purera’a i te mau hepetoma ato’a nō te rave i tāna ’ōro’a mo’a, i te fare o te Fatu nō te rave i te mau fafaura’a ’e ’ōna, i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta nō te ha’api’i i tāna mau parau. Tē arata’i nei ’oia i tō tātou vaha nō te fa’a’ite pāpū nōna, tō tātou rima nō te ’āfa’i i ni’a ’e nō tē tāvini, mai tāna e ’āfa’i i ni’a ’e ’e tāvini, i tō tātou mata nō te hi’o i te ao ’e ia vetahi ’ē mai iāna e nā reira nei—« te mau mea e vai nei, ’e … te mau mea e vai a muri a’e ».19 ’E ’a vaiho ai tātou iāna ’ia arata’i ia tātou i roto i te mau mea ato’a, e fāri’i tātou i te ’itera’a pāpū ē « tē fa’a’ite māite nei te mau mea ato’a ē, tē vai ra te Atua »,19 nō te mea i te mau vāhi ato’a tātou e ’imi ai iāna, e ’ite mai tātou iāna21—i te mahana tāta’itahi ’e i te mau mahana ato’a. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.