’Āmuira’a rahi
’Ia ’ite rātou ia ’oe
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2022


’Ia ’ite rātou ia ’oe

(Ioane 17:3)

Tō’u hina’aro rahi mau, ’ia ’ite mau ’outou ia Iesu nā roto i tōna rahira’a i’oa ’e ’ia riro mai ’outou mai iāna te huru.

’A tau matahiti i teienei, ’ua ora vau i te hō’ē ’ohipa tei tupu tei taui i tō’u orara’a, i roto i te hō’ē purera’a ’ōro’a o tā’u iho pāroita i Arizona. I te taime i fa’ahitihia ai i roto i te pure ’ōro’a i tō tātou hina’aro « ’ia rave i ni’a [ia tātou] i te i’oa o [Iesu Mesia] », 1 ’ua fa’aha’amana’o mai te Vārua Maita’i iā’u ē, e rave rahi i’oa tō Iesu. Tae mai nei teie uira’a i roto i tō’u ’ā’au : « E aha te i’oa o Iesu ’o tā’u e rave i ni’a iho iā’u i teie hepetoma ? »

E toru i’oa tō Iesu tei puta mai i roto i tō’u ferurira’a, ’e ’ua pāpa’i au i te reira. I roto i teie nā i’oa e toru, tē vai ra te mau huru mai tō te Mesia ’o tā’u e hina’aro nei e tātara hu’ahu’a roa. I te hepetoma i muri mai, ’ua tūtonu vau i ni’a nā i’oa e toru ’e ’ua tāmata vau i te tauahi i tō rātou huru mau ’e te ta’a-’ē-ra’a e tū’ati. Mai taua taime ra, ’ua tāmau noa vau i te ui atu i teie uira’a ’ei tuha’a nō tā’u ha’amorira’a ’ōtahi : « E aha te i’oa o Iesu tā’u e rave i ni’a iho iā’u i teie hepetoma ? Te pāhonora’a i teie uira’a ’e te tūtavara’a i te tātara i te mau huru mai teie tō te Mesia, ’ua riro ïa ’ei ha’amaita’ira’a nō tō’u orara’a.

I roto i tāna pure rahi turu, ’ua fa’ahiti Iesu i teie parau mau faufa’a roa : « Teie ho’i te ’ora mure ore, ’ia ’ite rātou ia ’oe i te Atua mau ra, ’e ia Iesu i te Mesia tā ’oe i tono mai ».2 I teie mahana, tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu ia ’outou i te mau ha’amaita’ira’a ’e te mana, e tae mai nā roto i te ’itera’a ia Iesu Mesia nā roto i tōna i’oa e rave rahi.

Hō’ē rāve’a ’ōhie nō te ha’api’i i te ha’amātau i te hō’ē ta’ata ’o te ’itera’a ïa i tōna i’oa. Tē parauhia rā e, « te i’oa o te hō’ē ta’ata, ’ua riro ïa nō teie ta’ata mai te ta’ira’a navenave ’e te faufa’a nā roto i te mau reo ato’a ».3 ’Ua tupu ānei teie ’ohipa ia ’outou, i te pi’ira’a i te hō’ē ta’ata ma te i’oa hape ’aore rā ’ua mo’ehia tōna i’oa ? ’Ua pi’i māua tā’u vahine ’o Alexi, i te hō’ē taime, i te hō’ē o tā māua tamari’i ’o « Lola ». ’A tae ho’i ē, mai tā ’outou paha i mana’o, ’o Lola o tā mātou ïa ’ūri ! Nō te maita’i ’aore rā nō te ’ino, te moera’a te i’oa o te hō’ē ta’ata e fa’a’itera’a ïa i teie ta’ata ē, ’aita roa paha ’outou i ’ite maita’i iāna.

’Ua ’ite Iesu ’e ’ua pi’i i te mau ta’ata ma tō rātou i’oa. I ’Īserā’ela i tahito ra, ’ua parau te Fatu, « ’eiaha e mata’u : ’ua fa’aorahia ’oe e au, nā’u i ma’iri i tō i’oa na ; nō’u ’oe ».4 I te po’ipo’i nō te Pasa, ’ua ha’apūaihia te ’itera’a pāpū o Maria nō te ti’afa’ahoura’a o te Mesia, i tō Iesu pi’ira’a iāna ma tōna i’oa.5 Hō’ē ā huru, pi’i atu ra te Atua ia Iosepha Semita mā tōna i’oa, ’ei pāhonora’a i tāna pure nō te fa’aro’o.6

I roto i te tahi huru, ’ua hōro’a te Fatu i tāna ra mau pipi i te mau i’oa ’āpī, tei fa’a’ite i tō rātou huru natura, tō rātou ’aravihi ’e tō rātou ’ite. ’Ua hōro’a Iehova ia Iakoba i te i’oa ’āpī ’o ’Īserā’ela, tōna aura’a « te ta’ata e vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a » ’aore rā « ’ia upo’oti’a te Atua ».7 ’Ua hōro’a Iesu ia Iakobo ’e ia Ioane te i’oa o Boanere, tōna aura’a « te tamari’i a te pātiri »8 Hi’o ana’e i tōna ti’ara’a fa’atere i muri iho, ’ua hōro’a Iesu nō Simona i te i’oa ’o Cepha ’aore rā Petero, tōna aura’a e papa.9

Mai ia Iesu tei ’ite ia tātou tāta’itahi ma te i’oa, hō’ē rāve’a nō te ’ite maita’i iāna ’o te ha’api’ira’a ïa i tōna i’oa e rave rahi. Mai te mau i’oa o ’Īserā’ela ’e o Petero, e rave rahi i’oa tō Iesu tei riro ’ei mau upo’o parau ’o tē tauturu ia tātou ’ia hāro’aro’a i tāna misiōni, tāna ’ōpuara’a, tōna nātura ’e tōna mau huru. ’A ’ite mārū noa ai tātou e rave rahi i’oa o Iesu, e māramarama maita’i a’e ïa tātou i tāna misiōni hanahana ’e tōna huru nounou ’ore. Te ’itera’a i te rahira’a o tōna i’oa e fa’auru-ato’a-hia tātou ’ia riro hau atu mai iāna te huru—’ia fa’ananea i te mau huru mai tō te Mesia ’o tē hōpoi mai i te ’oa’oa ’e te ’ōpuara’a i tō tātou orara’a.

A tau matahiti i teienei, ’ua tuatāpapa te peresideni Russell M. Nelson i te mau pāpa’ira’a mo’a ato’a nō ni’a ia Iesu Mesia i roto i Tropical Guide.10 I muri iho ’ua ani ’oia i te feiā ’āpī pa’ari ’ia tuatāpapa i teie ā mau pāpa’ira’a mo’a. Nō ni’a i te rahira’a i’oa o Iesu, ’ua parau te peresideni Nelson ē, « ’a tuatāpapa i te mau mea ato’a nō Iesu Mesia ma te ’imira’a tu’utu’u ’ore ’e ma te pure ’ia māramarama i te aura’a mau nō ’outou iho, i tōna mau ’upo’o parau rau ’e tōna mau i’oa ».11

Te pe’era’a i te anira’a a te peresideni Nelson, ’ua ha’amata vau i te hāmani i tā’u iho tāpura nō te rahira’a i’oa o Iesu. Tē vai ra i roto i tā’u iho tāpura i teienei hau atu i te 300 i’oa, ’e ’ua pāpū iā’u ē te vai fa’ahou atu ā tei ’ore ā i ’itehia iā’u.

Nō te mea ’ua fa’ata’a-mau-hia te tahi mau i’oa tō Iesu nōna iho,12 tē hina’aro nei au e hōro’a atu e pae i’oa ’e te mau upo’o parau e tano nō tātou tāta’itahi. Tē ani nei au ia ’outou ’ia hāmani i tā ’outou iho tāpura, ’a ha’api’i mārū noa ai ’outou i te ’ite ia Iesu ma tōna rahira’a i’oa. ’Ia nā reira ana’e ’outou, e ’ite mai ’outou ē tē vai ra te tahi atu mau i’oa—e tō rātou mau huru mai terā tō te Mesia—’o tā ’outou e hina’aro e rave i ni’a iho ia ’outou ’ei mau pipi nō te fafaura’a a Iesu.13

’A tahi, ’o Iesu te tīa’i māmoe maita’i.14 Nō te reira, ’ua ’ite Iesu i tāna māmoe,15 « e pi’i ’oia i tāna iho māmoe i tō rātou i’oa »,16 ’e, mai te ’ārenio a te Atua, ’ua hōro’a ’oia i tōna ora nō tāna māmoe.17 ’Oia ato’a, tē hina’aro nei Iesu ’ia riro tātou ’ei tīa’i māmoe maita’i, i roto iho ā ra i tō tātou iho ’utūafare ’e ’ei mau taea’e ’e ’ei mau tuahine i roto i te aupurura’a. Hō’ē rāve’a nō te fa’a’ite i tō tātou here nō Iesu ’o te fa’a’amura’a ïa i tāna mau māmoe.18 Nō te mau mamoe e ’ōvere noa ra, e haere te tīa’i māmoe i roto i te metepara nō te ’imi mai i te māmoe mo’e, ’e e fa’aea i pīha’i iho ia rātou e tae roa ’ia ho’i rātou i te vāhi pāruruhia.19 ’Ei mau tīa’i māmoe maita’i ’e mai te au i te fa’ati’ara’a a te ture o te fenua, e ti’a ia tātou e rave i te taime rahi nō te tāvini i te ta’ata i tō rātou fare. I roto i tā tātou aupurura’a, e ti’a i te parau poto tāireuira [SMS] ’e te ihi anoa ha’a ’ia fa’a’ohipahia nō te ha’amaita’i, e’ita ra e mono i te fārereira’a i te ta’ata iho.20

’A piti, ’o Iesu Mesia te tahu’a rahi nō te mau mea maita’i e tae mai.21 Te ’itera’a ē tē fātata mai ra te hora nō tōna fa’asātaurora’a, ’ua parau Iesu : « ’I parau ’atu vau ia ’outou i teie nei mau parau, ’ia hauhia tō ’outou iā’u nei. E pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».22 I teie mahana, ’a tāmau noa ai tō tātou ao i te hi’ora’a iāna iho ’e te ’āmahamaha, e hina’aro-rahi-hia ia tātou ’ia poro ’e ’ia fa’a’ohipa te maita’i, te hau ’e te tīa’ira’a. Noa atu te mau tāmatara’a o tō tātou orara’a tahito, e fa’atoro noa te fa’aro’o i te ’ananahi,23 ma te ’ī i te tīa’ira’a, ’o te fa’ati’a ia tātou ’ia pāhono i te anira’a a Iesu ’ia vai maita’i noa.24 E tauturu te orara’a i te ’evanelia ma te ’oa’oa ia tātou ’ia riro ’ei pipi nō te mau mea maita’i e tae mai.

Te tahi ato’a upo’o parau o Iesu ’oia ho’i, hō’ē noa tōna huru, inanahi, i teienei mahana ’e a muri noa atu.25 Te au-maita’i-ra’a e huru ïa mai tō te Mesia. ’Ua rave noa Iesu i te hina’aro o tōna Metua,26 ’e ’ua māhora noa tōna rima nō te fa’aora, nō te tauturu ’e nō te fa’aoraora ia tātou.27 ’A vai ai tātou ma te au-maita’i-ra’a i roto i te orara’a i te ’evanelia, e riro rahi atu ā tātou mai ia Iesu te huru.28 Ta’a noa atu tō te ao nei fāri’ira’a i te mau fa’ata’aminora’a ’ā’ano i roto tāna mau ’īato tuiro’o, ’a ha’afēto’ito’i-noa-hia ai te ta’ata ’e ’a hōpoi-’ē-hia atu e te mata’i rau o te ha’api’ira’a tumu,29 te orara’a ma te au-maita’i-ra’a i te ’evanelia e tauturu ia tātou ’ia vai ’āueue ’ore ’e te pa’ari maita’i i te mau taime vero o te orara’a.30 E nehenehe ato’a tātou e fa’a’ite i te au-maita’i-ra’a ma te fari’ira’a i te anira’a a peresideni Nelson ’ia « rave i te taime nō te Fatu ».31 E tae mai te pūai rahi pae vārua nō roto mai i te mau mea iti ’e te ha’iha’i32 mai te fa’ananeara’a « te mau peu mo’a ’e te mau ravera’a tāmau ti’a »33 te pure i te mau mahana ato’a, te tātarahapara’a, te tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a ’e te tāvinira’a ia vetahi ’ē.

’A maha, ’o Iesu tei mo’a i ’Īserā’ela nei.34 ’Ua riro te orara’a o Iesu ’ei hōho’a nō te mo’ara’a. ’A pe’e ai tātou ia Iesu, e nehenehe tātou e riro mai tei mo’a i ’Īserā’ela nei.35 E tupu tātou ma te mo’a ma te haere-pinepine-ra’a i te hiero, i reira te « mo’ara’a o te Fatu » i te nana’ora’ahia i ni’a a’e i te mau tomora’a ato’a. I te mau taime ato’a ’a ha’amori ai tātou i roto i te hiero, e ho’i tātou ma te fa’a’īhia i te mana teitei a’e nō te fa’ariro i tō tātou fare e vāhi mo’a.36 Nō rātou ato’a ’aita e vai ra te parau fa’ati’a i teienei nō te tomo atu i roto i te hiero mo’a, tē ani atu nei au ia ’outou ’a haere atu e fārerei i tō ’outou ’episekopo ’e ’a fa’aineine ia ’outou iho nō te tomo atu ’aore rā nō te ho’i fa’ahou atu i roto i taua vāhi mo’a ra. E ha’amara’a te taime e ravehia i roto i te hiero i te mo’ara’a i roto i tō tātou orara’a.

Te i’oa hope’a o Iesu ’oia ho’i e ha’apa’o mau tāna ’e te parau mau.37 Mai ia Iesu i vai ha’apa’o maita’i noa ’e te parau mau, tōna hina’aro rahi ’ia fa’a’ite tātou i teie mau maita’i i roto i tō tātou orara’a. ’Ia paruparu anae tō tātou fa’aro’o, e nehenehe tātou e pi’i ia Iesu, « e te Fatu, ’ia ora vau », mai ia Petero i tōna ha’amatara’a i te pāremo i roto i te miti ’ārepurepu nō Galilea.38 I taua mahana ra, ’ua fa’atoro atu Iesu i tōna rima nō te fa’aora i te pipi e pāremo ra. ’Ua nā reira ’oia nō’u, ’e e nā reira ato’a ’oia nō ’outou. ’Eiaha e fa’aru’e ia Iesu—e ’ore roa ’oia e fa’aru’e ia ’outou !

’Ia vai ha’apa’o maita’i ana’e tātou ’e te parau mau, tē pe’e ra tātou i te pi’ira’a a Iesu ’a « fa’aea i roto iāna », e nehenehe te aura’a ē « ’a mau pāpū iā’u nei »,39 ’Ia fa’aruru ana’e tātou i te mau uira’a, ’ia fa’a’ō’o’o-ana’e-hia tātou nō tō tātou fa’aro’o, ’ia fa’atoro-ana’e-hia tātou i te rima tāhitohito nā te feiā i roto i te fare rahi ’e te ’ā’ano o te ao nei, ’ia vai ha’apa’o maita’i noa tātou ’e ’ia vai parau mau noa. I roto i taua mau taime ra, e ha’amana’o tātou i te tāparura’a a Iesu, « ’a hi’o mai iā’u nei i tō mau mana’o ato’a na ; ’eiaha e fē’a’a, ’eiaha e mata’u ».40 ’Ia nā reira ana’e tātou, e hōro’a mai ’oia ia tātou te fa’aro’o, te tīa’ira’a ’e te pūai e hina’arohia nō te fa’aea noa i pīha’i iho iāna.41

E te mau taea’e e te mau tuahine, tē hina’aro nei Iesu ’ia ’ite tātou iāna nō te mea ’o te i’oa ana’e tāna e amo nei i raro a’e i teie nei ao, tātou e nehenehe ai e fa’aorahia.42 ’O Iesu te ’ē’a, te parau mau ’e te ora—’aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei nā roto iāna.43 ’O Iesu ana’e te ’ē’a ! Nō te reira tumu, ’ua pi’i mai Iesu, « ’a haere mai iā’u nei »,44 « ’a pe’e mai iā’u »,45 « ’a haere mai nā muri iho iā’u »,46 ’e « ia ha’api’ihia ’outou e au ».47

Ma tō’u ’ā’au ato’a, tē fa’a’ite pāpū nei au nō Iesu Mesia—ē tē ora nei ’oia ē, ’ua here ’oia ia ’outou ē, ’ua ’ite ’oia i tō ’outou i’oa. E Tamaiti ’oia nā te Atua,48 te Tamaiti fānautahi a te Metua.49 ’O ’oia tō tātou mato, tō tātou pare, tō tātou pāruru, tō tātou ha’apūra’a ’e tō tātou fa’a’ora.50 ’O ’oia te māramarama o te ’ana’ana i roto i te pōuri.51 ’O ’oia tō tātou Fa’aora52 ’e tō tātou Tāra’ehara.53 ’O ’oia te Ti’afa’ahoura’a ’e te Ora.54 Tō’u hina’aro rahi mau, ’ia ’ite mau ’outou ia Iesu nā roto i tōna rahira’a i’oa ’e ’ia riro mai ’outou mai iāna te huru, ma te fa’ahōho’ara’a i tōna mau huru hanahana i roto i tō ’outou orara’a. I te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.