2011
Te Buka a Moromona —Ofa‘i Fana no to Tatou Haapa‘oraa
Atopa 2011


Te Buka a Moromona— E Ofa‘i Tape‘a Fana no ta tatou Haapa‘oraa

Ua riro mai Ezra Taft Benson te 13raa o te Peresideni o te Ekalesia i te 10 no Novema 1985. E haamana‘ohia oia no to’na iteraa papû no te mana o te Buka a Moromona e no to’na haapuairaa i te faufaa rahi o teie buka i roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, te ohipa misionare e te haapiiraa i te evanelia. Teie matahiti o te 25raa ïa o te matahiti no teie a‘oraa i te amuiraa rahi no te ava‘e Atopa 1986.

Hōho’a
President Ezra Taft Benson

E to’u mau taea‘e e tuahine, te hinaaro nei au i teie mahana ia paraparau atu no ni‘a i te hoê o te mau horo‘araa faufaa rahi roa i to te ao i teie mau tau api nei. Te horo‘araa ta’u e mana‘o nei e mea hau atu ïa i te faufaa i te tahi atu mau hamaniraa tei matara mai na roto i te mau tauiraa i roto i te mau rave‘a haaraa rima e no te ite. Teie te hoê horo‘araa tei hau atu i te faufaa no te taata i te mau rave‘a aravihi faahiahia ta tatou i ite i roto i te rapaauraa ma‘i no teie tau. E mea faufaa rahi a‘e te reira no te taata i te faatupuraa i te tereraa na te ara. Te parau nei au no te horo‘araa o te Buka a Moromona, tei horo‘ahia i te taata e 156 matahiti i teie nei.

Ua faaineinehia teie horo‘araa e te rima o te Fatu e hau atu i te hoê tauasini matahiti, e tei hunahia e ana i muri iho ia faahereherehia te reira i roto i to’na mâraa no to tatou nei u‘i. Peneia‘e aita’tu e mea o te faaite maramarama atu â i te faufaa rahi o teie buka api no te mau papa‘iraa mo‘a maori râ te mea ta te Fatu iho i parau no te reira buka.

Na roto i to’na iho vaha ua faaite papû oia e (1) e parau mau te reira (PH&PF 17:6), tei roto te parau mau e Ta’na mau parau (PH&PF 19:26), (3) ua iritihia te reira na roto i te mana no ni‘a mai (PH&PF 20:8), (4) tei roto i te reira te îraa o te evanelia a Iesu Mesia (PH&PF 20:9; 42:12), (5) ua horo‘ahia mai te reira na roto i te faaûruraa e ua haapapûhia na roto i te utuuturaa a te mau melahi (PH&PF 20:10), (6) e te haapapû nei te reira e e parau mau te mau papa‘iraa mau (PH&PF 20:11), e (7) te feia atoa o te farii i te reira ma te faaroo e farii ïa i te ora mure ore (PH&PF 20:14).

Te piti o te iteraa puai no te faufaa rahi o te Buka a Moromona o te iteraa ïa i hea to te Fatu tuuraa i te fâraa mai o teie buka i roto i te faanahoraa taime no te Faaho‘iraahia mai te evanelia. Te mea noa tei na mua’tu i te reira o te Orama Matamua ïa. I roto i taua faaiteraa faahiahia ra, ua haapii te Peropheta Iosepha Semita i te natura mau o te Atua e e ohipa ta te Atua na’na ia rave. Te taeraa mai o te Buka a Moromona o te ohipa ïa tei tupu i muri iho.

A feruri na eaha te mau mea i tupu mai. Ua tupu te taeraa mai o te Buka a Moromona na mua a‘e i te faaho‘iraahia mai te autahu‘araa. Ua nene‘ihia te reira tau na mahana noa hou te Ekalesia i faanaho hia ai. Ua horo‘ahia i te Feia Mo‘a te Buka a Moromona ia tai‘o hou a farii ai ratou i te mau heheuraa o te hohora mai i te mau haapiiraa faahiahia mai na tufaa hanahana e toru, te faaipoiporaa tiretiera, aore râ te ohipa no te feia pohe. Ua tae mai hou te faanaho-raa-hia te Ekalesia e te mau pŭpŭ autahu‘araa. Aita anei te reira e faaite mai nei ia tatou no ni‘a i to te Fatu hi‘oraa i teie ohipa mo‘a ?

Ia ite ana‘e tatou i te mana‘o o te Fatu no teie buka, eita ïa tatou e hitima‘ue e e horo‘a atoa mai Oia ia tatou te mau faaararaa hanahana no te huru o ta tatou fariiraa i te reira buka. I muri a‘e i to’na faaiteraa e te feia e farii i te Buka a Moromona ma te faaroo, ma te rave i te parau-ti‘a, e farii ïa ratou i te hoê korona no te ora mure ore (a hi‘o PH&PF 20:14), ua faaite te Fatu i teie nei faaararaa : « O te faaetaeta râ i to ratou ra mau aau i roto i te faaroo ore ra, e e ore hoi e farii i te reira, e riro te reira ei faahaparaa ia ratou iho » (PH&PF 20:15).

I te matahiti 1829, ua faaara te Fatu i te Feia Mo‘a eiaha ratou e rave tapetepete noa i te mau mea mo‘a (a hi‘o PH&PF 6:12). Oia mau e mea mo‘a te Buka a Moromona, e e rave rahi â o te rave tapetepete nei i te reira, aore râ e haafaufaa ore nei i te reira, e faariro i te reira e mea iti te faufaa.

I te matahiti 1832, a ho‘i mai ai te tahi o te mau misionare matamua mai roto mai i ta ratou mau vahi ohipara, ua faahapa te Fatu ia ratou no to ratou rave tapetepeteraa i te Buka a Moromona. Ei hope‘araa no taua huru ra, ua parau oia, e ua haapourihia to ratou mau feruriraa. Aita te rave tapetepeteraa i teie buka mo‘a i haapouri noa ia ratou iho, ua afa‘i atoa râ te reira i te taatoaraa o te te Ekalesia i raro a‘e i te faahaparaa, e tae noa’tu i te taatoaraa o te mau tamarii no Ziona. E ua parau te Fatu i muri iho, « E e vai noa ratou i raro a‘e i teie nei faahaparaa e tae noa’tu i te taime ratou e tatarahapa‘i e e haamana‘o ai te fafau apî ra, oia te Buka a Moromona » (PH&PF 84:57–57).

No te mea e tei ia tatou nei ra te Buka a Moromona hau atu i te hoê tenetere e te afa i teie nei e mea iti anei ïa to’na faufaa no tatou i teie mahana ? Te haamana‘o ra anei tatou i te fafau apî, oia hoi te Buka a Moromona ? Te vai nei i roto i te Bibilia te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî. Te parau faufaa o te iritiraa ïa na roto i te reo Paratane no te hoê parau Heleni e nehenehe atoa e iritihia ei fafauraa. Teie anei ta te Fatu e mana‘o ra a pii ai Oia i te Buka a Moromona ei « fafau apî » ? E faufaa apî mau aore râ e ite faahou â te reira no Iesu. Teie te hoê o te mau tumu i tuu ai matou i te mau parau « Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia » i te upoo parau no te Buka a Moromona.

Mai te mea ua faahapahia te Feia Mo‘a matamua no te rave tapetepeteraa i te Buka a Moromona, e mea iti anei ïa ta tatou faahaparaa mai te mea e na reira atoa tatou ? Ua faaite papû te Fatu iho e e mea faufaa mure te reira. E nehenehe anei ta te hoê numera iti o tatou e afa‘i te taatoaraa o te Ekalesia i raro a‘e i te faahaparaa no te mea te rave tapetepete nei tatou i te mau mea mo‘a ? Eaha ïa ta tatou e parau i te Haavâraa ia ti‘a atu tatou i mua Ia’na e ia hi‘o atu i To’na mata hi‘opo‘a mai te mea tei roto tatou i taua mau taata ra tei parauhia tei haamo‘e i te fafauraa apî ?

Te vai nei e toru tumu rahi no teaha te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ti‘a ai ia faariro i te tai‘oraa i te Buka a Moromona ei hoê raveraa no te taatoaraa o te oraraa.

Te tumu matamua, te Buka a Moromona o te ofa‘i tape‘a fana ïa no ta tatou haapa‘oraa. E faahitiraa parau teie na te Peropheta Iosepha Semita. Ua faaite oia e « Te Buka a Moromona o te hoê ïa buka ti‘a roa a‘e i ni‘a i te fenua nei, e o te ofa‘i fana o ta tatou haapa‘oraa ».1 Te hoê ofa‘i tape‘a fana o te ofa‘i tumu ïa i roto i te hoê tafare. E tape‘a te reira i te mau ofa‘i atoa, e ia itirihia, e marua mai te tafare.

« Te vai ra e toru rave‘a i riro ai te Buka a Moromona ei ofa‘i fana no ta tatou haapa‘oraa. E ofa‘i tape‘a fana ïa no to tatou iteraa i te Mesia. E ofa‘i tape‘a fana ïa no ta tatou parau haapiiraa. E ofa‘i tape‘a fana ïa no te iteraa papû.

Te Buka a Moromona o te ofa‘i tape‘a fana ïa no to tatou iteraa ia Iesu Mesia, tei riro ho‘i ei ofa‘i tihi no te mau mea atoa ta tatou e rave. Te faaite nei te reira ma te puai e te papû maitai e, te vai mau nei Oia. E ere mai te Bibilia tei haere na roto i te mau u‘i o te mau taata tei tapiti, tei iriti, e te mau taata faaroo viivii tei faahuru ê i te papa‘iraa, ua tae mai te Buka a Moromona mai te taata papa‘i i te taata tai‘o na roto noa i te hoê taahiraa faaûruhia no te iritiraa. No reira, e mea maramarama, te tarapape ore e tei î i te puai to’na iteraa no ni‘a i te Fatu. Hau atu â ra i te reira. Te pato‘i nei te rahiraa o te ao Keresetiano i teie mahana i te hanahana o te Faaora. Te uiui nei ratou i To’na fanauraa semeio To’na oraraa maitai roa, e te tupuraa mau o To’na Ti‘a-faahou-raa hanahana. Te haapii nei te Buka a Moromona na roto i te mau parau papû e te hape ore i te parau mau no te taatoaraa o taua mau mea ra. Te horo‘a atoa mai nei te reira i te hoê tatararaa hope roa no ni‘a i te haapiira no te Taraehara. Oia mau, ua riro mau teie buka faaûruhia e to te ra‘i ei hoê ofa‘i tape‘a fana no te faaite papûraa i to te ao e o Iesu te Mesia.2

Te Buka a Moromona o te ofa‘i tape‘a fana atoa ïa no te haapiiraa no ni‘a i te Ti‘a-faahou-raa. Mai tei faahitihia na mua’tu, ua parau te Fatu iho e tei roto i te Buka a Moromona « te îraa o te evanelia a Iesu Mesia » (PH&PF 20:9). Aita te reira e parau nei e tei roto i te reira te mau haapiiraa, te mau parau haapiiraa atoa tei heheuhia mai. Te parau maira râ te reira, e i roto i te Buka a Moromona e ite ïa tatou i te îraa o taua mau haapiiraa ra e titauhia no to tatou faaoraraa. E ua haapiihia te reira ma te papû e te ohie ia nehenehe atoa i te mau tamarii rii ia haapii mai i te mau e‘a no te faaoraraa e te faateiteiraa. Mea rahi atu â ta te Buka a Moromona e horo‘a mai nei no te faaano i to tatou mau iteraa no te mau haapiiraa no te faaoraraa. Ia ore te reira, e ere ïa te rahiraa o te mea e haapiihia i roto i te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a i te mea papû roa e te mea faufaa roa.

E te hope‘a, te Buka a Moromona o te ofa‘i tape‘a fana ïa no te iteraa papû. Mai te tafare o te marua mai mai te mea e tatarahia te ofa‘i tape‘a fana e ti‘a aore râ e marua te taatoaraa o te Ekalesia na roto i te parau mau o te Buka a Moromona. Ua maramarama maitai te mau enemi o te Ekalesia i te reira. No reira hoi ratou e faaitoito ai i te tamata i te faahapa i te Buka a Moromona, e mai te mea e nehenehe e faahapahia, e na reira-atoa-hia ïa te Peropheta Iosepha Semita. E oia atoa ïa ta tatou titauraa i te mau taviri no te autahu‘araa, e te heheuraa e te Ekalesia tei faaho‘ihia mai. Mai te mea râ e, e parau mau te Buka a Moromona—, e ua faaite e milioni i teie nei e e iteraa to ratou no ô mai i te Varua ra e e parau mau ihoa— te reira, e ti‘a ïa i te taata ia farii i te mau parau no te Faaho‘i-raa-hia mai e te mau mea atoa o te apee i te reira.

Oia ïa, e to’u mau taea‘e e tuahine here e, ua riro te Buka a Moromona e ofa‘i tape‘a fana no ta tatou haapa‘oraa, te ofa‘i tape‘a fana no to tatou iteraa papû, te ofa‘i tape‘a fana no ta tatou haapiiraa, e te ofa‘i tape‘a fana no to tatou iteraa papû no ni‘a i to tatou Fatu e Faaora.

Te piti o te tumu rahi no teaha e ti‘a‘i ia tatou ia faariro i te Buka a Moromona ei haapûraa no te tai‘oraa no te mea ïa e ua papa‘ihia te reira no to tatou nei anotau. Aita te mau Ati Nephi i farii i te buka; aita atoa te mau Ati Lamana i mutaa ihora. Ua faataahia te reira no tatou. Ua papa‘i o Moromona fafata i te hope‘a o te tau o te Ati Nephi. I raro a‘e i te faaûruraa a te Atua, tei ite i te mau mea atoa mai te haamataraa mai â, ua haapoto oia i te mau tenetere aamu, ma te ma‘iti i te mau aamu, te mau a‘oraa e te mau ohipa tei tupu o te tauturu rahi ia tatou.

Ua faaite papû te mau taata papa‘i tumu atoa no te Buka a Moromona e ua papa‘i ratou no te mau u‘i no amuri a‘e. Ua parau Nephi : « No reira, i parau ai te Fatu ra o te Atua ia’u ra, e vaiihohia, e e haapa‘ohia te mau mea ta’u e papai, e e tuuhia hoi i roto i te rima o to’u ra huaai i tera ui i tera ui » (2 Nephi 25:21). Ua papa‘i atoa to’na taea‘e o Iakoba, tei mono atu ia’na, i te mau parau mai te reira atoa: « I parau mai hoi [Nephi] e, e e ootihia te papaa parau o to’na ra mau taata i nia i te tahi mau api na’na ra, e ia tiai au i teie nei mau api, e ia tuu atu i to’u iho huaai, i tera ui i tera ui » (Iakoba 1:3). Ua faaite toopiti o Enosa e o Iaroma e te papa‘i atoa ra raua eiaha no to ratou iho nunaa no te mau u‘i râ i muri mai (a hi‘o Enosa 1:15–16; Iaroma 1:2).

Ua parau o Moroni iho, « E, e parau atu vau ia outou, e te toea o te utuafare o Iseraela » (Moromona 7:1). E ua ite mau â Moroni, te taata hope‘a o te mau taata papa‘i faaûruhia, i to tatou nei tau e to tatou nei taime. Ua parau oia, « Inaha, na te Fatu i faaite mai ia’u i te tahi mau mea rarahi e te taaê te tupu a muri iho i te mahana e tae mai ai teie mau mea ia outou ra.

« Inaha, te parau nei au mai te mea te ŏ nei outou, aita râ ïa. Inaha râ, na Iesu Mesia outou i faaite mai ia’u nei, e ite ai au i ta outou ra mau ohipa » (Moromona 8:34–35).

Mai te mea ua ite ratou i to tatou nei tau e ua ma‘iti i taua mau mea ra tei hau atu i te faufaa no tatou, e ere anei ïa te reira te tumu e ti‘a‘i ia tatou ia tai‘o i te Buka a Moromona ? E ti‘a ia tatou ia ui tamau noa ia tatou iho, « No teaha te Fatu i faaûru ai ia Moromona (aore râ ia Moroni aore râ ia Alama) ia tuu i te reira i roto i ta’na papaa parau ? Eaha ïa te haapiiraa ta’u e nehenehe e haapii mai o te tauturu ia’u ia ora i teie mahana e teie tau ? »

E te vai nei te mau hoho‘a nahea taua uiraa ra e pahonohia‘i. Ei hi‘oraa, i roto i te Buka a Moromona e ite tatou i te hoê hoho‘a no te faaineineraa no te Tae Pitiraa mai. Ua haatumu hia te hoê tufaa rahi o te buka i ni‘a i na tau matahiti na mua noa‘e i te taeraa o te Mesia i Amerika. Na roto i te tuatapapa maiteraa i taua tufaa taime ra, e nehenehe ia tatou ia ite no teaha te tahi mau taata i haamouhia ai i roto i te mau haavaraa ri‘ari‘a tei tupu hou To’na taeraa mai e te mea tei faahaere i te tahi atu mau taata ia ti‘a atu i te hiero i te fenua no Bounitufula e tei tuu atu i to ratou rima i roto i te mau puta o To’na mau rima e ava‘e.

Te haapii nei tatou na roto mai i te Buka a Moromona nahea te mau pĭpĭ a te Mesia i ora ai i te mau tau tama‘i. Na roto mai i te Buka a Moromona te ite nei tatou i te mau ino o te mau faanahoraa huna tei faaite-u‘ana-hia i roto i te huru ri‘ari‘a mau. I roto i te Buka a Moromona e ite tatou i te mau haapiiraa no te arairaa i te hamani-ino-raa e te taivaraa. E rave rahi te mea ta tatou e haapii e nahea ia rave i te ohipa misionare. E hau atu i roto i te tahi atu mau vahi, te ite nei tatou i roto i te Buka a Moromoni i te mau ati no te oraraa materia e te haamauraa i to tatou mau aau i ni‘a i te mau mea no te ao nei. E nehenehe anei ta te hoê taata e feea e ua faataahia teie buka no tatou e i roto i te reira e ite ai tatou i te puai rahi, te tamahanahanaraa rahi e te parururaa rahi ?

Te toru o te tumu no teaha te Buka a Moromona i riro ai ei mea faufaa na te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ua faaite hia ïa i roto i te hoê â faahitiraa parau a te Peropheta Iosepha tei faahitihia na mua a‘e. Ua parau oia, « Ua parau vau i te mau taea‘e e te Buka a Moromona o te hoê ïa buka ti‘a roa a‘e i ni‘a i te fenua nei, e o te ofa‘i tape‘a fana ïa o ta tatou haapa‘oraa, e e piri roa’tu te hoê taata i te Atua na roto i te tamau-maite-raa i ta’na mau ture, i te hoê noa’tu buka ». Tera te toru o te tumu no te tai‘oraa i te buka. E tauturu te reira ia tatou ia haafatata’tu i te Atua. Aita anei e mea hohonu e vai nei i roto i to tatou mau aau o te hiaai nei i te haafatata’tu i te Atua, ia riro hau atu â mai Ia’na ra te huru i roto i to tatou haerea i te mau mahana atoa, ia ite tamau noa i To’na mana i piha‘iho ia tatou ? Mai te mea e, e tauturu ïa te Buka a Moromona ia tatou ia na reira hau atu i te tahi ê atu buka.

E ere noa e te haapii mai nei te Buka a Moromona ia tatou i te parau mau noa’tu e te na reira nei te reira. E ere noa e te faaite papû nei te Buka a Moromona no ni‘a i te Mesia, noa’tu e te na reira atoa nei te reira. Te vaira râ te tahi mea hau atu. Te vai ra te hoê mana i roto i te reira buka o te haamata i te tahe mai i roto i to outou mau oraraa i te taime a hamata papû ai outou i te tuatapapa i te buka. E iteahia ia outou te mana rahi a‘e no te pato‘i i te faahemaraa. E itehia ia outou te mana no te ape i te haavareraa. E itehia ia outou te mana no te haere tamau noa na ni‘a i te e‘a titi’aifaro e te piriha‘o. Ua parauhia te mau papa‘iraa mo‘a ‘te mau parau o te ora,’ (a hi‘o PH&PF 84:85), e aita e vahi ê atu i ti‘a maitai ai teie nei parau maori râ i roto i te Buka a Moromona. Ia haamata ana‘e outou i te po‘ia e te po‘ihā i taua mau parau ra, e ite rahi atu ïa outou i te ora.

Ua faaite papû to tatou taea‘e here, te Peresideni Marion G. Romney… no te mau haamaitairaa e nehenehe e tae mai i roto i te oraraa o te mau taata o te tai‘o e o te tuatapapa i te Buka a Moromona. Ua parau oia:

« Ua papû ia’u e mai te mea, i roto i to tatou mau utuafare, e tai‘o te mau metua mai roto mai i te Buka a Moromona ma te pure e te tamau, o ratou iho e ta ratou mau tamarii, e tomo mai ïa te varua o taua buka faahiahia ra i roto i to tatou mau utuafare e i te feia atoa e faaea ra i roto. E rahi atu ïa te varua tura; e tupu ïa te faaturaraa te tahi i te tahi e te haapa‘oraa i te tahi e te tahi i te rahi. E haere ê atu ïa te varua mârô. E a‘o ïa te mau metua i ta ratou mau tamarii na roto i te here e te paari rahi a‘e. E rahi atu ïa te faaroo e te auraro o te mau tamarii i te a‘o a to ratou mau metua. E tupu ïa te parau-ti‘a i te rahi. E rahi ïa te faaroo, te ti‘aturiraa, e te aroha, te hinaaro mau o te Mesia i roto i to tatou mau utuafare e oraraa, ma te hopoi mai ia ratou ra te hau, te oaoa e te poupou ».3

Ua faarahi teie mau fafauraa i te here e te au-maitai-raa i roto i te utuafare, te faatura rahi a‘e i rotopu i te metua e te tamarii, ua faarahi i te oraraa varua e te parau-ti‘a, e ere noa te mau fafauraa faufaa ore, te mea mau râ ta te Peropheta Iosepha Semita e mana‘o ra a parau ai oia e e tauturu te Buka a Moromona ia tatou ia piri roa’tu i te Atua.

Te mau Taea‘e e Tuahine, te taparu nei au ia outou ma to’u aau atoa e ia feruri outou ma te hanahana rahi i te faufaa rahi o te Buka a Moromona no outou iho e no te taatoaraa o te Ekalesia.

Hau atu i te 10 matahiti i teie nei ua parau vau i teie parau no ni‘a i te Buka a Moromona.

« E vai anei te mau hope‘araa mure ore i ni‘a i ta tatou pahonoraa i teie buka ? Oia ïa, no to tatou haamaitairaa aore râ faahaparaa.

« E ti‘a i te Feia Mo‘a tata‘itahi i te mau Mahana Hopea nei ia faariro i te tai‘oraa i teie buka ei opuaraa no te maororaa o te oraraa. Aita ana‘e te tuu ra ïa oia i to’na varua i roto i te fifi e te tau‘a ore nei oia i te mea e nehenehe e horo‘a i te hoêraa varua e te ite i te taatoaraa o to’na oraraa. Te vai ra te hoê taa-ê-raa i rotopu i te hoê taata faafariuhia tei patuhia i ni‘a i te păpă o te Mesia na roto i te Buka a Moromona e o tei mau maite i taua tapu auri ra, e te hoê taata tei ore i na reira ».4

Te parau faahou nei au i taua mau parau ra ia outou i teie mahana. Eiaha tatou e faaea i raro a‘e i te faahaparaa, e ta’na faaanoraa e faautu‘araa na roto i te rave tapetepeteraa i teie horo‘araa faahiahia e te rahi ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou. Ia noaa râ ia tatou te mau fafauraa tei apitihia i te faaherehereraa i te reira i roto i to tatou mau aau.

Te tai‘o nei tatou i roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau, tufaa 84, te mau irava 54 e tae atu i te 58:

« E ua haapourihia to outou mau feruriraa i te tahi mau taime i mairi a‘e nei no te faaroo ore, e no te mea hoi ua rave tapetepete noa outou i te mau mea ta outou i farii ra—

« Na te reira aau teitei e te faaroo ore i afai atu ai i te ekalesia atoa i raro a‘e i te faahaparaa.

« E te vai nei teie nei faahaparaa i nia i te mau tamarii no Ziona ra, oia te paatoaraa.

« E e vai noa ratou i raro a‘e i teie nei faahaparaa e tae noa’tu i te taime ratou e tatarahapa‘i e e haamana‘o ai te fafau apî ra, oia te Buka a Moromona e te mau faaueraa matamua o ta’u i horo‘a’tu ia outou ra, eiaha hoi ia parau noa, ia rave râ mai te au i ta’u i papai ra—

« Ia tia ia ratou ia faatupu mai i te hotu e au no te basileia no to ratou ra Metua; ia ore râ e vai noa ïa te faaanoraa e te faautu‘araa ia haamaniihia’tu i nia i te mau tamarii no Ziona ».

Mai te amuiraa rahi i ma‘iri a‘e nei ua farii au e rave rahi mau rata na te Feia Mo‘a, te feia apî e te feia paari, na te ao taatoa nei o tei farii i te titauraa ia tai‘o e ia tuatapapa i te Buka a Moromona.

Ua faahiahia vau i ta ratou mau aamu e nahea to ratou mau oraraa i te tauiraa e nahea ratou i piri atu ai i te Fatu ei hotu no ta ratou faaotiraa. Ua haapapû faahou mai teie mau iteraa papû hanahana i to’u varua te mau parau a te Peropheta Iosepha Semita e ua riro mau te Buka a Moromona « e ofa‘i tape‘a fana no ta tatou haapa‘oraa » e e piri atu te hoê tane e te hoê vahine i te Atua na roto i te haapa‘oraa i ta’na haapiiraa hau atu i te tahi ê atu buka ».

Teie ta’u pure, ia riro te Buka a Moromona ei ofa‘i tape‘a fana no to tatou mau oraraa.

Te mau nota

  1. Omuaraa i te Buka a Moromona

  2. A hi‘o i te Api Upoo Parau no te Buka a Moromona

  3. Marion G. Romney, « Te Buka a Moromona », Ensign, Me 1980, 67.

  4. Ezra Taft Benson, « Te Buka a Moromona o te Parau ïa a te Atua », Ensign, Me 1975, 65.

Mau Faahoho‘araa na David Stoker; atau: hoho‘a na Welden C. Andersen; hoho‘a no te Peresideni Benson na Busath Photography