2012
Carole M. Stephens
Mai 2012


Carole M. Stephens

prima consilieră în Preşedinţia generală a Societăţii de Alinare

Imagine
Carole M. Stephens

Carole Manzel Stephens a respectat întotdeauna lucrurile sacre şi sfinte. Acea reverenţă a început de când era tânără fată, când familia ei a fost pecetluită în templu după ce mama ei s-a convertit la Evanghelie.

„Nu am înţeles tot ce se întâmpla”, a spus noua primă consilieră în Preşedinţia generală a Societăţii de Alinare. „Dar am ştiut că era ceva special. Eram destul de mare pentru a înţelege că templul era un loc sacru.”

Născută în martie 1957 în familia lui Carl L. şi Forest Manzel, sora Stephens a fost a treia din nouă copii şi a crescut în Ogden, Utah, SUA. Îşi aminteşte bine exemplul dat de părinţii ei legat de slujire, sacrificiu şi ce înseamnă să faci din familie şi Biserică priorităţile cele mai mari.

„Evanghelia era totul pentru ei şi ne-au arătat prin exemplu ce înseamnă slujirea asemănătoare slujirii lui Hristos”, a spus ea. „Ei ne-au învăţat ce înseamnă slujirea – cum să slujim cu adevărat.”

În timp ce părinţii au slujit în diferite chemări, ei i-au inclus pe copiii lor. În acele momente ei au devenit prieteni unii cu alţii – lucru pe care ea şi soţul ei Martin „Marty” Stephens, au încercat să-l facă cu cei şase copii ai lor.

Ea şi Marty s-au întâlnit la Universitatea Weber State din Ogden, Utah, unde a studiat despre învăţământul primar. Ei s-au căsătorit în aprilie 1976 în Templul Logan, Utah. Sora Stephens a spus că ea şi soţul ei au fost o echipă bună de-a lungul anilor pe măsură ce s-au susţinut unul pe altul în diferitele responsabilităţi, inclusiv în chemările ei ca preşedintă a Societăţii de Alinare la nivel de episcopie şi ţăruş, consilieră şi învăţătoare; preşedintă a Tinerelor Fete la nivel de episcopie, consilieră în cadrul Societăţii Primare, învăţătoare şi conducătoare a cercetaşilor juniori, învăţătoare la seminar şi în programul de slujire misionară a Bisericii.

„În toate aceste lucruri, am găsit bucurie şi fericire”, a spus ea. „Noi îi includem pe copiii şi nepoţii noştri în slujirea noastră. Datorită acestui lucru, am dezvoltat relaţii strânse de familie pe măsură ce am slujit împreună.”