2016
Ona te episekopo ?
April 2016


Ona te episekopo ?

Te ora nei te taata papa’i i Illinois, i Marite

No to’u riroraa ei melo paruparu e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei, aita te hoê melo tei matau ia’u i ti’aturi e ua piihia vau ei episekopo.

Hōho’a
the bishop

Faahoho’araa na Mark Smith © 2016

I roto i te hoê apooraa faatere na te autahu’araa, ua faa’ite mai to matou na misionare rave tamau e, ua farerei raua i te hoê melo aita tona parau meloraa i roto i te paroisa. Ua ite ’oi’oi au i te i’oa e ua parau atu ra vau e, ua parahi na maua i roto i te hoê â paroisa e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei.

Ua parau maira te hoê misionare e, « Oia, e Bishop, ua faa’ite mai oia i te reira e ua maere roa oia e, o oe te episekopo ».

Ua ui atu ra vau ia raua e, « Eaha tana i parau ? »

Ua parau maira raua e, ua maere roa oia e ua parau mai e, « ona te episekopo ? »

Ua ata vau e ua faataa atu vau e, ua ite teie tuahine ia’u mai te hoê taata taa ê roa a 30 matahiti i ma’iri a’e nei.

A feruri ai au i teie ohipa i muri a’e ra, ua feruri au i te tauiraa rahi o to’u oraraa hau atu i te 30 matahiti, to to’u utuafare e o vau riroraa ei melo. Ua matau vau e rave rahi melo no to matou paroisa a 20 matahiti i teie nei e ua tavini au ei peresideni amaa e ei episekopo, tera râ, aore roa hoê o teie mau melo i ite ia’u a 30 matahiti i ma’iri a’e nei. Noa’tu e i te tahi taime e faa’ite au i te tahi mau ohipa tei tupu i roto i to’u oraraa i mutaa iho ra no te haapii i te parau no te tatarahapa e no te taraehara a Iesu Mesia, aita te rahiraa o te paroisa i ite i te huru taa ê rahi o to’u oraraa i roto i te Ekalesia nei.

Ua farerei to’u utuafare e o vau nei i te Ekalesia i te ava’e me 1979, e i taua taime ra hoa to’u iteraa e, teie to matou vahi. Ua bapetizohia matou i te ava’e tiunu, e i te haamataraa, e mea haapa’o roa matou, tera râ, aita i maoro ua faaea vau i te haere i te pureraa e ua ho’i faahou i roto i te mau peu tahito. Aita roa’tu hoê taime ua feaa to’u mana’o no ni’a i te parau mau o te evanelia e o te faaho’i-faahou-raa mai, tera râ, aita vau i mana’o e, te vai ra i roto ia’u te mea e titauhia no te riroraa ei melo maita’i no te Ekalesia.

I te matahiti 1982, no te mea e, te tamau noa ra vau i te inu i te ava, ua titau ta’u vahine ia faataa ia maua. I taua taime ra, te ora ra to’u utuafare i Oklahoma, i Marite, tera râ, ua ho’i au i Illinois, i Marite, te vahi i reira vau i paari ai. Ua tae’a-roa-hia ia’u te faito e, ua fatata roa vau i te ere i te mea faufaa roa a’e ia’u nei : to’u utuafare.

Ua haamata vau i te pure i ni’a i to’u na turi avae i te po’ipo’i e i te pô i te hoê Atua o ta’u i ore e papû faahou e, te vai mau ra, e aore râ, mai te mea e, te vai mau ra Oia, ua mana’o vau e, e mea maoro i teie nei ua mo’ehia vau iana. Tera râ, e toru ava’e to’u pure-noa-raa ma te faaroo. I te hoê po’ipo’i roa, tei roto vau i te pure hohonu, ua ite a’e ra vau i te hoê hau rahi i ni’a ia’u e ua ite a’e ra vau e, te ora ra te Atua, ua ite Oia ia’u, e ua here Oia ia’u. Ua ite ato’a vau e, eita vau e tape’a faahou hoê atu topata ava.

I taua pô mau ra, ua ta’i maira te niuniu na ta’u vahine no te faa’ite mai ia’u e, te hapono mai ra oia na roto i te rata uira i te mau parau no te faataaraa, ia tuurima vau i te reira. I roto i taua aparauraa ra, na ô mai nei oia e, « te vai ra hoê mea taa ê roa i roto ia oe. Aita vau e ti’aturi nei e, te inu faahou ra oe, e te pahae nei au i teie mau parau ». Ua tahoê-faahou-hia maua, e e piti matahiti i muri iho ua fanau mai oia i te toru o ta maua tamaiti.

E nehenehe te taata e feruri e, ua ho’i papû mai au i roto i te Ekalesia, tera râ, e taata turituri au. Ua ho’i mai au no te hoê taime e ua farii au i te hoê piiraa ei orometua haapii i roto i te pupu peresibutero. Aita râ i maoro ua haamata vau i te feruri e, aita e au ia’u ia haapii, e ua paruparu faahou vau.

I te matahiti 1991 ua haere matou i roto i te hoê amaa na’ina’i. E rave rahi ava’e na mua a’e i te va’uraa o te matahiti fanauraa o ta maua tamaiti hopea, ua ui ta’u vahine, te peresideni no te Paraimere, iana e, o vai tana e hinaaro ia bapetizo iana. Tona ihoa ïa metua tane tana i hinaaro no te rave i te reira oro’a. Ua parau ta’u vahine iana e, eita paha te reira e tupu. Aita oia i farii i taua pahonoraa ra e ua faanaho i te ohipa faaitoitoraa i tona metua tane. Aita oia i haaparuparu, e aita i maoro ua riro vau ei faatere scout, e i muri a’e ua bapetizo vau e ua horo’a i te Varua maitai i ta’u tamaiti.

Ua riro na ava’e e va’u i muri mai i to’u ho’i-faahou-raa mai ei taime ohipa. Ua taatihia matou ei utuafare i roto i te hiero no Illinois Chicago, e ua pii-faahou-hia vau ia tavini ei orometua haapii no te pupu peresibutero, tera râ, i teie taime, aita vau i faaru’e. E i muri iho, ua piihia ei tauturu i roto i te peresideniraa amaa, e e pae ava’e i muri iho, ua piihia vau ia tavini ei peresideni amaa. Hoê ava’e e aore râ, mai te reira rii te huru, te haamana’o nei au i te feruriraa e, « O vau te peresideni amaa ? »

Ua parau vau e rave rahi matahiti i te feia mo’a e rave rahi e rohi ra e, mai te mea e, e ti’a ia’u ia haere i mua i roto i te evanelia, e ti’a ato’a ïa i te mau huru taata ato’a. Tei te huru noa o te haroaroaraa i te mana mau o te Faaora e o Tana taraehara, e te raveraa i te mau taahiraa no te haere mai Iana ra.

E mauruuru vau e a muri noa’tu i ta’u vahine e te mau tamarii e i te mau taea’e hahaere utuafare haapa’o, te feia faatere pupu autahu’araa, te mau episekopo e te tahi atu feia mo’a tei faa’ite i te hoê hi’oraa maita’i no’u. Ua riro mau ei haamaita’iraa i te taviniraa i te Fatu e i te feia mo’a i roto i na matahiti e 20 i ma’iri a’e nei. Ua haamaita’ihia ta’u vahine hau atu i ta’u e ti’a ia feruri.