2016
Te faitoraa i te mau haamaita’iraa i Madagascar
April 2016


Te mau huru o te Feia Apî Paari

Te faitoraa i te mau haamaita’iraa i Madegata

Noa’tu te arepurepuraa poritita e te mau tafifiraa i te pae faarava’iraa faufaa i roto i to’na fenua, te ti’aturi nei o Solofo i ni’a i te mau haamaita’iraa e tae mai na roto i te oraraa i te evanelia.

Hōho’a
lemur and baobab tree

Te mau hoho’a: i ni’a, horo’ahia mai e Solofo Ravelojaona; i raro © iStock/Thinkstock

I muri a’e i te maruaraa ta raua aiu i roto i te hapuraa matamua, ua ite o Solofo Ravelojaona e, ua pahonohia ta raua pure hoê matahiti i muri a’e na roto i te piti o te hapuraa. Ua feruri oia e ta’na vahine o Hary Martine e, e riro te fanauraa o ta raua tamahine ei hoê o ta raua mau haamaita’iraa rahi roa a’e. Te na ô ra o Solofo e, « No te mea ua ani maua i te Atua e ua horo’a mai oia iana na maua, no reira, ua horo’a maua iana i te hoê i’oa, te auraa i roto i te reo Malagasy, ‘ua pahono mai te Atua’ ».

Hōho’a
Solofo with his daughter

O Solofo te hoê feia apî paari no Madegata, te tape’a ra oia i te iteraa e, te pahono nei te Atua i te mau pure, e ia tae i te taime i faataahia e haamaita’i Oia i tei haapa’o. « E mea fifi te oraraa », te parau ïa a Solofo, « e ia ore ana’e te taata e farii i te mea ta ratou e hinaaro, e haamata te tahi pae i te uiui e, ’no te aha teie i tupu ai i ni’a ia’u ?’ E riro ratou i te faaru’e i te Ekalesia e a ore râ, i te uiui no ni’a i to ratou ti’aturiraa i te Atua. Ia ora râ tatou i te evanelia e ia tai’o i te mau papa’iraa mo’a, e mea ohie a’e ïa. Mai te mea e, e ora mau oe i te evanelia, e ite mau oe i te mau haamaita’iraa ».

Te oraraa i roto i te hoê fenua e mea rahi te fifi, mai te veve rahi, te papû ore te faatereraa hau, te mau paturaa fare tano ore, e te mau ati o te natura, e mea maramarama roa no te aha o Solofo e parau ai e, e mea fifi te oraraa. Tera râ, no’na, e upootia te mau haamaita’iraa o te oraraa i te evanelia i ni’a i te mau fifi. « Eita e noaa ia’u ia tai’o i te mau haamaita’iraa ta’u e farii nei, mai te mea e, e ora noa vau i te evanelia », te na reira ra oia.

No te apî te Ekalesia i Madegata (ua faati’ahia te amaa matamua i te matahiti 1990), te parau ra o Solofo e, te ohipa paari roa a’e no ni’a i te riroraa ei melo o te mau paraparau ïa e te mau mana’o hape no ni’a i te Ekalesia. Te parau ra o Solofo e, mai te au i te orama a Lehi no ni’a i te tumu raau o te ora, « eita paha te taata e farii hope roa i te evanelia no te mea te haamâ nei ratou i mua i to ratou mau hoa, e te ri’ari’a nei ia faaru’ehia mai ratou na to ratou fetii ». Te parau ra oia e, te mea i faataa ê ia Solofo, maori râ, « aita roa’tu vau e haamâ. Te ora nei au i te evanelia, e te hinaaro nei au ia faa’ite i te reira i to’u mau hoa ohipa, noa’tu e, aita te tahi pae i anaanatae ». Pinepine oia i te faa’ite i to’na iteraa papû ohie roa, e no te pinepine, ua pii to’na mau hoa ohipa iana e, « orometua ».

Hōho’a
Solofo and Hary Martine

I roto i te arepurepuraa o te pae farava’iraa faufaa e te poritita, te ti’aturi nei o Solofo e o Hary Martine i ni’a i te mau haamaita’iraa o ta raua mau fafauraa no te hiero (ua faaipoipohia raua i roto i te hiero no Johannesburg Apato’a i Afirita hoê matahiti i muri a’e i ta raua misioni—ta’na i Uganda, ta te vahine, i Madegata), e to raua ti’aturi i te Fatu. « Tei ia’u nei te evanelia, ta’u noa, te tuuraa ïa i to’u oraraa i roto i te rima o te Atua », te parau ïa a Solofo. E nehenehe ta’na e ti’aturi i ni’a i to’na iteraa papû paari no te mea, ua roaa a’e na to’na faaroo i roto i « te mau pahonoraa a te Atua ».