2022
Tei ia Iosepha ra Iehova
Māti 2022


« Tei ia Iosepha ra Iehova », Liahona, Māti/’Ēperēra 2022.

Mai, pe’e mai

Genese 37–41

Tei ia IosephaIehova

I roto i te ’ohura’a haere ni’a ’e haere raro o te orara’a nei, e nehenehe tā tātou e ha’api’i rahi mai nā roto i te hi’ora’a o te peropheta tahito ra ’o Iosepha.

Hōho’a
Tē fa’ata’a nei Iosepha nō ’Aiphiti i te mau moemoeā o Phara’o

Joseph Explaining Pharoah’s Dreams [tē fa’ata’a nei Iosepha i te mau moemoeā o Phara’o], nā Jean Adrien Guignet, Musée des Beaux-Arts, Rouen, France / Bridgeman Images

E rave rahi matahiti i ma’iri a’enei, ’ua ’oa’oa roa tō mātou ’utuāfare i te ’itera’a ē, ’ua hapū tā’u vahine ’o Terri, i te maha o tā māua tamari’i. Terā rā, e rave rahi ’āva’e i roto i te hapūra’a, ’ua ’ite a’era mātou ē, e ma’i fifi tō Terri. Te rāve’a pāpū roa a’e nōna, ’o te fa’aeara’a ïa i te fare ma’i, nō te fāri’i i te utuutura’a tāmau. ’Ua tītauhia ’oia ’ia fa’aea noa i ni’a i te ro’i ’ei rāve’a nō te fa’ahaere i te hapūra’a i te hope’a.

’Ua riro mai te reira ’ei taime pōiri ’e te fifi nō tō mātou ’utuāfare, nō Terri iho ā rā. ’Auē ïa ’oia i te mo’emo’e ē. ’E tei ni’a iā’u te ha’apa’ora’a e toru tamari’i na’ina’i ’e tā’u ’ohipa ’e tā’u hōpoi’a ’ei ’episekōpo. Mai te huru ra ē, e mea ahoaho ’e te fifi te orara’a nei.

I roto i tōna vaira’a mo’emo’e, ’ua ’itehia ia Terri te tāmāhanahanara’a i roto i te mau parau o te hō’ē hīmene nehenehe :

Hina’aro vau ia ’oe i te mau hora ato’a.

E aha te tahi atu mau mea maori rā tō ’oe aroha, ’o tē nehenehe e fa’ahuru ’ē i te mana o te fa’ahema ?

’O vai, mai ia ’oe, e nehenehe e riro ’ei arata’i ’e ’ei ha’apūra’a nō’u ?

I roto i te ata ’e te mahana, e pārahi te Fatu i pīha’i iho iā’u ! 1

Tēi ia mātou ra te Fatu

I te pae hope’a, ’ua tītauhia te tāpūra’a rū nō te fa’aora i tā māua tamaiti ’o Jace. Terā rā, ’ua ’atu’atu-māite-hia te metua vahine ’e te tamaiti nō te mea, tei te fare ma’i a’ena ’o Terri. ’Ua ’ite māua i te pārurura’a a te Fatu i roto i tō māua orara’a.

’Ua fānauhia ’o Jace e maha hepetoma nā mua a’e i te tai’o mahana, ’e ’ua tu’uhia i roto i te piha utuutura’a rū nō te mau ’aiū fānau ’āpī. ’Ua ho’i mai māua i te fare ’aita tō māua ’aiū. I te ’āva’e i muri mai, ’ua tere māua i te mau mahana ato’a i te fare ma’i. Mai te huru ra ē, ’ua ’ohu te orara’a i raro.

Teie rā, ’ua ’ite fa’ahou māua i te rima o te Fatu. ’Ua tae roa ’o Jace i te fāito ’ua ti’a ia māua ’ia fa’aho’i mai iāna i te fare, e ’ohipa maita’i roa ïa, inaha, ’ua tāhō’ēhia tō mātou ’utuāfare.

I muri iho, ’ua ’itehia te ma’i i ni’a i te ’apu roro o Jace, e synostose sagittale te i’oa, ’ua ’oi’oi roa te pirira’a te ’apu roro. I te hope’ara’a, e’ita te upo’o o te ’aiū e nehenehe e tupu i te rahi. Te rapa’aura’a hō’ē roa, ’o te tātarara’a ïa i te hō’ē tuha’a rahi o te ’apu roro o Jace, e toru noa ho’i ’āva’e tōna. ’Ua fa’a’oroma’i mātou i teie fifi nā roto i te pure ’e te mau ha’amaita’ira’a autahu’ara’a. ’Ua ’ite fa’ahou ā mātou i te rima o te Fatu i roto i tō mātou orara’a. ’Ua pāhonohia te mau pure. ’Ua tupu te mau ha’amaita’ira’a. ’Ua manuia te tāpūra’a. ’Ua tae fa’ahou te orara’a i te hō’ē fāito teitei roa.

’Auē ïa ’ohura’a fa’atānīnītō ! E rave rahi rā ha’api’ira’a tā te Fatu i ha’api’i mai ia māua i roto i teie tere. ’Ua ’ite māua ē, tei pīha’i iho ’oia ia māua i ni’a i te ’ē’a.

’Ua tupu te mau taime maita’i ’e te mau taime ’ino nō Iosepha

Hōho’a
Iosepha i ho’ohia i ’Aiphiti

Joseph Sold into Egypt [Iosepha i ho’ohia i ’Aiphiti], nā William Brassey Hole, © Look And Learn / Bridgeman Images

’A tuatāpapa ai tātou i te orara’a o Iosepha i roto i te Faufa’a Tahito, tē ite ato’a nei tātou ē, ’ua riro ato’a tōna orara’a ’ei tere haere ni’a ’e haere raro ’e haere ni’a fa’ahou ā. ’E tē ha’api’i mai nei tātou ē, ’ua vai noa te Fatu i pīha’i iho iāna, i roto i te tau maita’i ’e te tau fifi.

Te perēue tā Iakoba i hōro’a ia Iosepha, ’o te hō’ē ïa tāpa’o nehenehe nō te here o Iakoba ia Iosepha. ’Ua riro ato’a rā te reira ’ei fa’aha’amana’ora’a au ’ore i te mau taea’e o Iosepha i te tā’amura’a i rotopū ia Iosepha ’e tōna metua tāne.

I te haerera’a te mau taea’e e fa’a’amu i te nana a tō rātou metua tāne, ’ua ani Iakoba ia Iosepha ’ia haere e hi’o ia rātou. ’Ua haere Iosepha mai tei tītauhia. Terā rā, mai te huru ra ē, ’ua mo’e ’oia i ni’a i te ’ē’a. Nō reira ’ua tono te Fatu i te hō’ē ta’ata nō te fa’a’ite i te ’ē’a ia Iosepha ’ia nehenehe ho’i iāna ’ia ’ite i tōna mau taea’e (hi’o Genese 37:15–17).

I te ’ōpuara’a te mau taea’e o Iosepha e taparahi iāna, e au ē, e ’ere i te ’ohipa hape noa te terera’a mai te hō’ē pupu rātere nā reira nō te haere i ’Aiphiti. ’Aita rātou i taparahi pohe ia Iosepha, ’e ’aore rā, i vaiiho noa iāna ’ia pohe i roto i te hō’ē ’āpo’o pape, ’ua ho’o rā tōna mau taea’e iāna i taua pupu rātere ra. (’A hi’o Genese 37:25-28.)

E mea pāpū maita’i fa’ahou ā te rima o te Fatu ’a ho’o ai te pupu rātere ia Iosepha ia Potiphara ra, e ra’atira nō te pupu tīa’i a Phara’o. ’E noa atu e tāvini ’oia, ’ua fa’ariro ’o Iosepha i te mau ’ohipa ato’a i tupu ’ei mau ’ohipa maita’i. ’Ua fa’ariro Potiphara ia Iosepha ’ei ti’a’au nō tōna fare. ’Ua tu’u ’oia i te mau mea ato’a nāna i roto i te rima o Iosepha. (’A hi’o Genese 39:4.) ’Ua tere atu Iosepha mai raro ē haere ni’a. Tē fāna’o nei ’oia i teienei i te mau rāve’a ’e te mau ha’amaita’ira’a o te fare o Potiphara.

Terā rā, ’aita te haerera’a ni’a i vai maoro. I te horo-’ē-ra’a Iosepha i te mau peu tano ’ore a te vahine a Potiphara, ’ua fa’ahapa ’oia iāna i te ’ohipa vi’ivi’i. Noa atu e mea ha’avare tāna fa’ahapara’a, e pohe ’ohie ’o Iosepha. E mea fa’ahiahia roa rā i te mea ē, ’ua tu’u-noa-hia ’oia i roto i te fare tāpe’ara’a. ’Ua fa’aherehere fa’ahou te rima o te Fatu ia Iosepha.

Te fa’aro’o fa’ahiahia

’Ahiri ’o ’outou tei tu’uhia i roto i te fare tāpe’ara’a ma te ti’a ’ore, e aha ïa tā ’outou e rave ? Mai te mea ē, e ta’ata tē tano e ha’aparuparu i te mana’o ’e e noa’a te ’ino’ino, ’o Iosepha mau ïa. ’Ua nehenehe tōna topara’a mai ni’a haere roa i raro i te fa’atupu ’ōhie i te mana’o i roto iāna ē : « ’ia tāmata i te tāvini i te Atua ? Tāna noa, ’o te fa’autu’ara’a ïa iā’u ». ’Aita rā Iosepha i ’ino’ino ’aore rā i fa’ahapa i te Fatu, ’e ’aita ’oia i fa’aru’e. ’Aita roa atu tōna fa’aro’o fa’ahiahia i ha’aparuparu a’e.

’E i roto ato’a i te mau mahana pōiri nō te fare tāpe’ara’a, ’aita te Fatu i fa’aru’e ia Iosepha. ’A tahi, ’ua hōro’a mai te Fatu i te hō’ē rāve’a ia Iosepha ’ia tātara i te mau moemoeā o te ta’ata rave mā’a ’e te ta’ata hāmani faraoa (hi’o Genese 40). I muri iho, tau matahiti i muri mai, ’a tae ai te taime nō te tātara i te moemoeā o Phara’o, ’ua ’ite a’era Iosepha ē, nō ’ō mai i te Atua ra te ’aravihi nō te rave i te reira (hi’o Genese 41:16). ’Aita ’o Phara’o i fa’aho’i noa mai ia Iosepha, ’ua « fa’ariro atu ra iāna ’ei tāvana i ni’a iho i taua fenua ato’a i ’Aiphiti ra » (Genese 41:43). I muri a’e i tō Iosepha mamaera’a ’e te ’arora’a e rave rahi matahiti, ’ua fa’ati’a te Atua ia Iosepha ’ia riro ’ei ta’ata mana rahi i roto i te fenua, i raro noa mai ia Phara’o—te tahi fa’ahou haerera’a ni’a i roto i te orara’a o Iosepha.

’Ua nā reira te Atua nō tō tātou maita’i

I te pae hope’a ’ua fārerei fa’ahou Iosepha i tōna mau taea’e, ’o rātou tei fa’aineine i te hō’ē ’ōpuara’a ’ino i ni’a iāna, ’e tei ho’o iāna ’ei tītī. ’Ua nehenehe roa ho’i iāna ’ia fa’atupu i te ’ino’ino. ’Ua nehenehe ho’i iāna ’ia fa’ahapa ia rātou nō te « ’ohipa tano ’ore e fa’atupu i te riri » tā rātou i rave i ni’a iāna. 2

’Ua ’ite a’era rā Iosepha ē, te mau haerera’a ni’a ’e raro o tōna orara’a, nā te Fatu ïa i ti’a’au i te reira. Tē hōro’a mai nei tāna fa’ahitira’a parau i tōna mau taea’e i te ’itera’a nō ni’a i taua hāro’aro’ara’a ra :

« ’Āre’a ’outou, ’o tā ’outou i ’ōpua ’ei ’ino nō’u, ’o tā te Atua ïa i ’ōpua ’ei maita’i ; ’ia tupu iāna tā tātou e ’ite nеi, ’oia te ta’ata ato’a nei e rave rahi i te orara’a i teie nei mahana.

« E teienei, ’eiaha ’outou e mata’u : nā’u ’outou e fa’a’amu ’e tā ’outou mau tamari’i ato’a. Nā reira atu ra ’oia i te ha’amāhanahana ia rātou, ’e ’ua parau māite atu ia rātou ma te aroha » (Genese 50:20–21).

I roto i te ’ohura’a haere ni’a ’e haere raro o te orara’a nei, ’auē ïa fa’aha’amana’ora’a rahi ē, ’ua nā reira te Atua nō tō tātou maita’i. ’Ua fa’ata’a te Fatu i te reira ato’a parau tumu i te hō’ē Iosepha nō te mahana hope’a nei :

« E mai te mea e parauhia ’oe ’ia haere nā roto i te ’ati rahi…

« Mai te mea e parihia ’oe i te mau huru parira’a ha’avare ato’a ; mai te mea e tae mai tō ’oe mau ’enemi i ni’a ia ’oe ; mai te mea e haru atu rātou ia ’oe mai mua atu i tō ’oe metua tāne ’e tō ’oe metua vahine […] ’e e ’umehia atu ai i te fare tāpe’ara’a ra […]

« […] ’Ia ’ite ’oe, e tā’u nei tamaiti ē, e noa’a ia ’oe te ’ite nā roto i teie mau mea ato’a, ’e e riro ho’i ïa ’ei maita’i nō ’oe na » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 122:5–7).

I vai noa na te mau fifi

’A fa’aruru ai māua ’o Terri i tā māua mau tāmatara’a, ’ua ’itehia ia māua te tāmāhanahanara’a i roto i teie fa’ahitira’a parau a te hō’ē peropheta o te Atua :

« Tē hina’aro nei au ’ia ’ite ’outou ē, i vai noa na te mau fifi i roto i te orara’a tāhuti nei, ’e e vai noa te reira. Terā rā, nō te mea ’ua ’ite tātou i te mea tā tātou i ’ite, ’e tē ora ra tātou mai tei tītauhia ia tātou ’ia ora, ’aita roa atu ïa e vāhi, ’aita e tumu nō te ti’aturi ’ore ’e te hepohepo rahi…

« … Maita’i ē, e’ita ’outou e mana’o ē, ’ua fa’aō-pauroa-hia mai te mau fifi o te ao nei i roto i tō ’outou ’anotau, ’e ’aore rā, ’aita ā i ’itehia a’e nei te ’ino mai terā te huru nō ’outou iho, ’aore rā e’ita roa te reira e maita’i mai. Tē ha’apāpū fa’ahou nei au ia ’outou ē, ’ua tupu a’enei te mau ’ohipa ’ino roa atu ’e e maita’i mai iho ā te reira. Mai te reira iho ā—’ia ora iho ā rā tātou ’e ’ia here ho’i tātou i te ’evanelia a Iesu Mesia ma te hōro’a i te reira i te rāve’a ’ia ’ūa’a mai i roto i tō tātou orara’a ». 3

Mai roto mai i te ’ā’amu o Iosepha ’e mai roto mai i te mau ’ohipa fifi i roto i te ao ’ati a’e ia tātou, e mea ’ōhie ’ia ’ite ē, e tupu te mau ’ohipa ’ino i ni’a i te ta’ata maita’i. Te aura’a o te parau ē, te orara’a parauti’a, e ’ere ïa ē, e ’ape tātou i te mau tāmatara’a ’e te ’oto i roto i tō tātou orara’a. Terā rā, mai te Fatu i pīha’i iho ia Iosepha i roto i tōna ’ati, e pārahi mai ’oia i pīha’i iho ia tātou. E tae mai iho ā te mau tāmatara’a. Mai te mea rā e haere tātou nā roto i te reira ma te hina’aro pāpū ’ia fa’aro’o iāna, e arata’i ’e e fa’auru mai te Fatu ia tātou, mai tāna i nā reira ia Iosepha.