2022
Te mau ’ōro’a nō te hiero : Fa’aineine nō te ho’i i mua i te aro o te Atua
Tiurai/’Ātete 2022


« Te mau ’ōro’a nō te hiero : Fa’aineine nō te ho’i i mua i te aro o te Atua », Liahona, Tiurai/’Ātete 2022.

Te mau ’ōro’a nō te hiero : Fa’aineine nō te ho’i i mua i te aro o te Atua

Tē ani nei au ia ’outou ’ia ha’api’i mai ma te itoito ’e te māuruuru i te faufa’a mure ’ore o te mau fafaura’a hiero, te mau ’ōro’a nō te hiero, ’e te ha’amorira’a i te hiero ’a tūtava ai ’outou i te haere i te Fa’aora ra.

Hōho’a
’Ōpani ’īriti nō te hiero nō Mesa (Arizona, Marite)

Hōho’a nō te ’ōpani ’īriti o te hiero nō Mesa (Arizona, Marite) nā Leslie Nilsson

Te ’ohipa a te Atua ’e tōna hanahana ’o « te fa’atupura’a ïa i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39)—nō te fa’aineine ia tātou ’ia ora nā roto i te ’ē’a « teitei a’e ’e te mo’a a’e »1 ’ia nehenehe tātou ’ia ho’i i mua i tōna aro.

I roto i tōna aroha faito ’ore ’e te mure ’ore, ’ua ani tāmau noa te Fatu, nā roto i tāna mau peropheta ’e mau ’āpōsetolo, i tāna mau tamari’i tamāroa ’e i tāna mau tamari’i tamāhine ’ia fa’aineine nō tōna ho’ira’a mai ’e ’ia riro ho’i ’ei nūna’a nō Ziona—ineine i te fa’ati’ahia nō te fārerei iāna (hi’o Alama 12:24 ; 34:32 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:45 ; 65:5 ; 88:96–97). ’E te ’ohipa tumu ’e te tāmau nō taua fa’aineinera’a ra, ’o te ha’api’ira’a ïa i te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia, ma te fa’a’ohipa i te fa’aro’o iāna, te tātarahapa ’e te fāri’ira’a i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mo’a.

Te mau hi’ora’a i roto i te Faufa’a Tahito nō ni’a i te anira’a a te Atua i tāna mau tamari’i ’ia fa’aineine i te ora i te hō’ē ture teitei a’e ’e i te fāri’i i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a, e ha’api’ira’a ïa nō tātou i teie mahana.

I roto i te Exodo, ’ua fa’aitoito te Atua ia ’Īserā’ela ’ia riro mai ’ei « tao’a here rahi » ’e ’ia ha’amo’a ia rātou iho ’ei fa’aineinera’a nō te fārerei iāna (hi’o Exodo 19:4–6, 10–11, 17). ’Ua hōro’a Iehova ia ’Īserā’ela ra « te mau papa ’ōfa’i ma te ture ’e te mau fa’auera’a » (Exodo 24:12), ’e ’ua fafau rātou i te Atua, i te nā-’ō-ra’a ē, « ’o te mau parau ato’a a Iehova i parau mai ra, e rave ïa mātou nei. » (Exodo 19:8 ; hi’o ato’a 24:3). ’Ua fafau mai te Fatu ē mai te mea e ha’apa’o rātou i tā rātou mau fafaura’a, e pārahi ïa ’oia i rotopū ia rātou (hi’o Exodo 29:45–46). Terā rā, i tō ’Īserā’ela ’itera’a i « te hanahana o Iehova » (Exodo 24:16) i ni’a i te mou’a nō Sinai, ’ua mata’u rātou, ’ua ti’a i te ātea ’ē ē i te hope’a, ’ua pāto’i i te Atua (hi’o Exodo 20:18–21 ; 32:1–6).

Te piti o te hi’ora’a i roto i te Faufa’a Tahito, ’o te ari’i Solomona ïa i te patura’a i te hō’ē fare i te Fatu (hi’o 1 Te mau Ari’i 6:11–13). ’Ua tu’uhia te ’āfata faufa’a a Iehova ’e te tahi atu mau vaira’a mo’a i roto i « te vāhi mo’a roa ra » (1 Te mau Ari’i 8:6), ’e « ’ua ’ī ho’i te fare o Iehova i te hanahana o Iehova » (1 Te mau Ari’i 8:11). ’Ua pūpū Solomona i te hō’ē pure ha’amo’ara’a ma te ani ’ia tu’uhia mai te mau ha’amaita’ira’a pae tino ’e pae vārua i ni’a ia ’Īserā’ela tei roto i te tātarahapa ’e te pure. ’Ua fa’aro’o te Fatu i tā rātou mau pure tāparura’a ’e fafau atu ra i tō ’Īserāela i te mau ha’amaita’ira’a rahi mai te mea e ha’apa’o rātou. ’Āre’a rā, ’ua fa’aru’e ’Īserā’ela i te Fatu ’e ha’amori a’e ra i te mau atua ha’avare. (Hi’o 1 Te mau Ari’i 9–11).

’Ua ’imi onoono te tahi mau peropheta o te Faufa’a Tahito ’ia ha’api’i ’e ’ia ha’amo’a ia ’Īserā’ela « ’ia ti’a ia rātou ’ia ’ite roa atu i te mata o te Atua ; terā rā, ’ua fa’a’eta’eta rātou i tō rātou ’ā’au, ’e ’aita atu ra i ti’a ’ia fa’a’oroma’i i tōna ra aro » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:23–24).

E rave rahi taime, ’ua fa’aro’o ’ore te mau tamari’i ’Īserā’ela, ’ua mata’u, ’aore rā ’ua pāto’i i te taui i tō rātou huru ; ’ua hina’aro i te ’ē’a ’ōhie a’e ; ’ua hōro’a i tō rātou ’ā’au i te mau mea o teie nei ao ; ’aore rā ’ua pāto’i hua ho’i i te Fatu ’e i tāna mau peropheta. I te mau taime ato’a i huri tua ai ’Īserā’ela i te Atua ’e i huna ai i tā rātou mau fafaura’a ’e i tā rātou mau ’ōro’a, « ’ua tupu rahi tōna [te Fatu] riri ia rātou » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:24), ’e nō reira, ’aita rātou i fāri’i i te ’īra’a o tōna hanahana.

Te ’ōpuara’a a te Atua nō te ha’aputuputura’a

Te tauto’ora’a a te Fatu ’ia ha’aputuputu i tōna nūna’a ’e ’ia ha’amaita’i ia rātou nā roto i te mau fafaura’a ’e i te mau ’ōro’a nō te hiero, ’ua fa’ati’ahia ïa i roto i te Faufa’a ’Āpī ’e te Buka a Moromona. ’Ua ’oto te Fa’aora i te paraura’a ē « e rave rahi tō’u ha’aputura’a i tō tamari’i, mai te moa e ha’aputu i tōna mau fanau’a i raro a’e i tōna pererau ra ; ’e ’aita rā i ti’a ia ’outou ! » (Mataio 23:37 ; hi’o ato’a 3 Nephi 10:4–6).

’Ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita : « E aha te tumu nō te ha’aputuputura’a i te nūna’a… a te Atua i te mau tau ato’a o te ao nei ? Te fā tumu, ’o te patura’a ïa nō te Fatu i te hō’ē fare e nehenehe ai iāna ’ia heheu i tōna ra nūna’a i te mau ’ōro’a nō tōna fare ’e te mau hanahana nō tōna bāsileia, ’e ’ia ha’api’i i te nūna’a i te ’ē’a nō te ora… ’ia nehenehe ia rātou… ’ia fāri’i i te mau heheura’a nō te ra’i mai, ’ia ha’amaita’ihia i roto i te mau mea o te bāsileia o te Atua—’aita rā rātou i hina’aro ’ia ha’aputuputuhia rātou. »2

Tē hina’aro nei te Fatu e ha’aputuputu i tāna mau tamari’i i roto i teie tau tu’ura’a ’evanelia ’e ’ua heheu mai « i te mau mea ’o tei vai-huna-noa-hia, mai mua atu i te fa’atumura’ahia o te ao nei… i te mau mea ato’a nō ni’a i teie nei fare ’e te autahu’ara’a ho’i » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 124:41–42). Tē fa’aitoito nei ’oia ia tātou pā’āto’a ’ia fa’aineine nō te ho’i i mua i tōna aro—maoti tāna tusia tāra’ehara : « Inaha, ’o tō’u ïa hina’aro ia rātou ato’a ’o tē pi’i mai i tō’u nei i’oa, ’e ’o tē ha’amori mai iā’u nei mai te au i tā’u ’evanelia mure ’ore, ’ia putuputu mai i te vāhi hō’ē, ’e ’ia ti’a mai i te mau vāhi mo’a ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 101:22).

Nō te aha e mea faufa’a roa te mau ’ōro’a nō te hiero ?

’Ua riro te mau hiero ’ei vāhi moʼa roa aʼe i te mau vāhi haʼamoriraʼa atoʼa. Te mau mea ato’a e ha’api’ihia mai ’e te mau mea ato’a e ravehia i roto i te mau hiero nō te mau mahana hope’a nei, e ha’apāpū ïa i te parau nō te fa’anahora’a rahi ’oa’oa a tō tātou Metua i te ao ra, i te hanahana o Iesu Mesia ’e i tōna ti’ara’a ’ei Fa’aora nō tātou. Te mau fafaura’a e fāri’ihia i roto i te mau hiero ’e tae noa atu i te mau ’ōro’a e ravehia i reira, nō te ha’amo’a ïa i tō tātou ’ā’au ’e nō te fa’ateiteira’a hope’a o te mau tamaiti ’e te mau tamāhine a te Atua.

«’E o teie autahu’ara’a rahi a’e ïa ’o tē fa’atere i te ’evanelia ’e ’o tē mau ho’i i te tāviri nō te mau parau ’aro nō te bāsileia, ’oia ïa te tāviri nō te ’ite o te Atua.

« Nō reira, i roto i te mau ’ōro’a nō te reira te mana nō te huru Atua e fa’a’itehia mai ai.

« ’E ’ia ’ore te mau ’ōro’a nō te reira, ’e te ha’amanara’a nō te autahu’ara’a, e ’ore roa te mana nō te huru Atua e fa’a’itehia mai i te ta’ata i te tino tāhuti nei » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:19–21).

Nā roto i te mau ʼōroʼa tei fāriʼihia ma te tiʼa mā ’e ’o tē haʼamanaʼo-tāmau-hia nei, e matara ai te mau rēni ’ei reira te mana o te atuara’a e nehenehe ai e he’e mai i roto i tō tātou oraraʼa. Nā roto i te fāri’ira’a i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a ’e te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafauraa mo’a, tē tā’amuhia nei tātou i te Fa’aora (’a hi’o Mataio 11:28–30)3 ’e e nehenehe tātou e ha’amaita’ihia i te hō’ē pūai tei hau i tō tātou iho e vī ai te mau fa’ahemara’a ’e te mau tāmatara’a o te tāhuti nei ’a fa’aineine ai tātou i te ho’i i mua i te aro o te Atua.

Te mau ha’amaita’ira’a nō te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a nō te hiero

Hōho’a
hōho’a nō Iesu Mesia

Tuha’a nō Christ and the Young Child [Te Mesia ’e te tamari’i ri’i], nā Carl Heinrich Bloch

E piti ha’amaita’ira’a faufa’a roa e fāri’ihia nā roto i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a nō te hiero, ’o te rahira’a ïa te ’oa’oa ’e te mana.

’O te Tāra’ehara te puna hope ’e te hō’ē roa nō te ’oa’oara’a maoro. E tupu mai te ’oa’oa mau nā roto i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia, te fāri’ira’a ma te tura ’e te ha’apa’o maita’i i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a mo’a, ’e te tūtavara’a ’ia fa’afāriu hōhonu ia tātou i te Fa’aora ra ’e i tāna mau ’ōpuara’a.

’Ua ha’api’i Alama i tāna tamaiti ē, e noa’a te mo’ara’a ’e te ’oa’oa rahi a’e i roto i tō tātou orara’a ’a tāmāhia ai tātou ’e ’a ha’amo’ahia ai ho’i nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia. E mea nā roto ana’e i te fa’aro’o i tō tātou Tāra’ehara, te tātarahapa ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a e fāri’i ai tātou i te ’oa’oara’a maoro ’o tā tātou pā’āto’a e hia’ai nei e ’ite ’e e fa’aherehere.4

’A feruri na i te ’oa’oara’a i parauhia e te peresideni Russell M. Nelson : « Tē ani manihini nei tātou i te mau tamari’i ato’a a te Atua i nā pae e piti o te pāruru ’ia haere mai i tō tātou Fa’aora ra, ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o te hiero mo’a, ’ia fāri’i i te ’oa’oa vai maoro, ’e ’ia fāri’i i te ora mure ’ore. »5

I tō tātou nei ’anotau, ’a ’ū’ana ai te mau mana nō te pōuri ’e « ’ia fa’a’orehia te hau »,6 e roa’a ia tātou tata’itahi te mana pāruru, i roto ’e nā roto i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a nō te hiero (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 38:32 ; 43:16 ; 76:39–42 ; 105:11–12, 33 ; 138:12–15). ’Ua ’ite ’ōrama Nephi « i te mana o te ’Ārenio a te Atua i te poura’a mai i ni’a iho… i te feiā i fafau atu i te Fatu… ’e ’ua fa’a’ahuhia rātou i te parauti’a ’e te mana o te Atua ma te hanahana rahi » (1 Nephi 14:14).

I roto i te pure ha’amo’ara’a nō te hiero no Ketelani, ’ua tāparu te peropheta Iosepha Semita i te Metua « ’ia ti’a i tō ’oe mau tāvini ’ia haere atu i rāpae i teie nei fare ma te ’ahuhia i tō ’oe na mana » ’e « ’ia ’ore ’ia noa’a i te hō’ē noa a’e ’āmuira’a ’ino… ’ia ti’a mai ’e ’ia upo’oti’a i ni’a a’e i tō ’oe feiā ’o tē tu’uhia tō ’oe i’oa i ni’a iho ia rātou i roto i teie nei fare » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:22, 26).

Hōho’a
Hiero nō Ketelani

A Glorious Light—Kirtland Temple [Te Hō’ē Māramarama Hanahana—Hiero nō Ketelani], nā Glen S. Hopkinson, ’ōpanihia ’ia nene’i

’Ia fa’aitoito tātou tāta’itahi i te ha’api’i mai ’e i te hāro’aro’a maita’i a’e i te mana pāruru o te mau fafaura’a ’e o te mau ’ōro’a e vai nei i roto i te fare o te Fatu—’ia ti’a ho’i ia tātou ’ei pipi nāna, ’ia « ti’a… i te mau vāhi mo’a, ’e e ’ore roa… e fa’anu’u-’ē-hia atu » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:32) ’e « ’ia pāto’i atu i te ’enemi i te mahana ’ino ra » (Ephesia 6:13).

Tītaura’a ’e ’itera’a pāpū

Tē ani nei au ia ’outou ’ia ha’api’i mai ma te itoito ’e te māuruuru i te faufa’a mure ’ore o te mau fafaura’a hiero, te mau ’ōro’a nō te hiero, ’e te ha’amorira’a i te hiero ’a tūtava ai ’outou i te haere i te Fa’aora ra ’e ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a e noa’a nā roto i tāna tāra’ehara. ’E tē fa’a’ite pāpū nei au ma te poupou ē, tē ora nei te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, ’e tō rāua hia’ai rahi roa a’e nō tātou, ’ia ho’i atu ïa i mua i tō rāua aro ’e ’ia ō i roto i tō rāua hanahana (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 97:16 ; 101:38).