Ai știut dintotdeauna

José G. Franco, Utah, S.U.A.

Dobândisem o mărturie despre Evanghelia restaurată, dar mai aveam 10 luni rămase din contractul meu de pastor la o altă biserică.

Imagine

învățător alături de cursanți de la seminar

Fotografie de Leslie Nilsson

Când aveam în jur de nouă ani, am avut o durere de dinți foarte supărătoare. Durerea a devenit de nesuportat, dar nu aveam bani să mergem la dentist. La acea vreme, locuiam împreună cu iubita mea bunică în Mexic.

Cu lacrimi în ochi, ea m-a întrebat: „Crezi în Isus și că El te poate ajuta?”.

I-am spus că da. M-a rugat să merg în camera de alături, să îngenunchez și să mă rog pentru un miracol. Mi-am revărsat inima în rugăciune, dar nu s-a întâmplat nimic. Frustrat, am pus cât de multă presiune am putut asupra maxilarului meu și am spus o a doua rugăciune. Curând, durerea a dispărut! Când am alergat să-i spun bunicii mele, am găsit-o în genunchi implorându-L pe Dumnezeu să-l ajute pe micuțul ei nepot. Nu am uitat niciodată acea scenă și sunt recunoscător bunicii mele.

Au urmat alte experiențe spirituale.

Când am împlinit 14 ani, m-am mutat în Texas, S.U.A., pentru a mă alătura părinților și fraților și surorilor mele. Am găsit o biserică locală și am început să particip cu regularitate. Datorită experiențelor mele cu Dumnezeu, am dorit să împărtășesc numele Său și Evanghelia Sa tuturor celor care aveau să mă asculte. La vârsta de 15 ani, m-am înscris la teologie pentru a deveni pastor. Timp de doi ani, am participat la cursuri în care am studiat Biblia înainte de școală, după școală și la sfârșit de săptămână.

Într-o dimineață, la liceu, am auzit un zgomot în vestiarul băieților. „Mormonule!”, a strigat cineva. Nu mai auzisem niciodată acest termen, dar suna ca o insultă.

Mai târziu, am aflat că persoana la care se striga era bunul meu prieten Derek.

„Îmi pare rău că ai fost numit mormon”, am spus.

Derek a zâmbit și a întrebat: „Nu știi ce este un mormon, nu-i așa?”.

Mi-a spus că era o poreclă pentru membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă.

„Deci, ești creștin?”, am întrebat eu.

Când a spus da, am fost fericit să știu că împărtășeam credința în Isus Hristos.

„L-ai întrebat pe Dumnezeu?”

„Cine sunt acești mormoni”, m-am întrebat, „și ce cred ei?”.

Am căutat pe Internet pentru a afla. După câteva minute, am hotărât că prietenul meu nu era creștin în cele din urmă și că se ducea în iad. Așadar, am pornit într-o misiune pentru a-l salva.

În următorii doi ani, am citit fiecare carte pe care am găsit-o despre Biserică, inclusiv întreaga Carte a lui Mormon – de două ori. M-am întâlnit, de asemenea, cu Derek și misionarii cu timp deplin pentru a încerca să-i ajut.

Când am împlinit 17 ani, am absolvit teologia, am fost rânduit ca pastor și am devenit pastorul unei mici congregații din Texas. La două luni după rânduirea mea, am avut o altă discuție cu misionarii.

Unul dintre ei a întrebat: „Ai citit Cartea lui Mormon și ai participat la fiecare lecție pe care o putem oferi, dar L-ai întrebat pe Dumnezeu dacă mesajul nostru este adevărat? Ai recunoaște un răspuns de la El, nu-i așa?”.

„Desigur”, am răspuns cu mândrie.

„După cum văd eu lucrurile, este o situație în care ai oricum de câștigat”, a răspuns misionarul. „Dacă Îl întrebi pe Dumnezeu dacă ceea ce prietenul tău crede este adevărat și Dumnezeu spune nu, atunci ai îndeplinit misiunea pentru care ai început această călătorie. Dar, dacă El spune că mesajul nostru este adevărat, gândește-te cât de mult ai putea obține”.

Nu mă gândisem niciodată la asta. În acea seară, am îngenuncheat în camera mea după ce am citit Moroni 10:3-5. Răspunsul meu de la Dumnezeu a fost simplu, dar puternic. Cu un glas blând și încet, El mi-a răspuns: „Ai știut dintotdeauna”.

Un nou capitol în ucenicia mea

Acum, că aveam o mărturie despre Evanghelia restaurată, cum rămânea cu slujba mea de pastor? Mai aveam 10 luni rămase din contractul meu de pastor. După multă rugăciune și sfătuire cu Dumnezeu, am hotărât să-mi termin slujirea. În următoarele 10 luni, am continuat să împărtășesc adevăruri tradiționale din Biblie, dar, când a fost posibil, am adăugat perspectiva Evangheliei restaurate. Oamenii au înțeles aceste adevăruri, iar turma mea cea mică a crescut de la 20 la aproape 150.

După ce mi-am încheiat contractul, mi s-a oferit un post permanent, dar am știut că era timpul să fiu botezat în Biserică. Era timpul să încep un nou capitol în călătoria mea de ucenic.

Când le-am spus membrilor familiei mele, nu au fost fericiți – la început. Dar, la trei luni după ce m-am alăturat Bisericii, am botezat-o pe mama mea și pe doi dintre frații și surorile mele. După ce am slujit în misiune cu timp deplin în Misiunea Oklahoma City, Oklahoma, am botezat-o pe sora mea mai mică.

Dacă cineva întreabă de ce mi-am schimbat religia, întotdeauna răspund: „Nu mi-am schimbat religia – sunt încă un creștin devotat. Ci, pur și simplu, mi-am întărit relația cu Salvatorul devenind membru botezat al Bisericii Sale – Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Acum, Îl cunosc mai personal și mai îndeaproape decât înainte, datorită restaurării Evangheliei, Cărții lui Mormon, profeților din zilele noastre și rânduielilor sacre necesare salvării și exaltării disponibile în templu”.

Astăzi, am privilegiul de a lucra în calitate de învățător cu timp deplin la seminar. Încă îmi dedic viața lui Isus Hristos și Evangheliei Sale. Și încă spun tuturor celor care vor asculta despre „[vestea] bună, care va fi o mare bucurie” (Luca 2:10).