Isus a intrat triumfal în Ierusalim la începutul ultimei săptămâni a vieţii Sale. În timp ce era acolo, El a curăţat templul a doua oară şi i-a vindecat pe orbii şi şchiopii care au venit la El.
Gândiţi-vă la o activitate care ar fi impresionant să o faceţi cu prietenii voştri sau cu membrii familiei. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi un scurt paragraf, despre ceea ce aţi spune sau aţi face pentru a vă convinge prietenii sau membrii familiei să participe la această activitate.
Mulţi oameni nu ştiu prea multe despre Isus Hristos şi despre Evanghelia Sa şi noi avem responsabilitatea de a-i ajuta pe alţii să afle despre El. În timp ce studiaţi Matei 21:1-11, gândiţi-vă la ce aţi putea să faceţi pentru a-i ajuta pe alţii să dorească să ştie mai multe despre Isus Hristos.
Uitaţi-vă la pagina, din această lecţie, cu titlul „Ultima săptămână a lui Isus Hristos, ispăşirea şi învierea Sa”. Această scurtă trecere în revistă a ultimei săptămâni din viaţa muritoare a Salvatorului rezumă evenimentele care au dus la moartea şi învierea Sa. Poate clarifica şi aprofunda înţelegerea voastră cu privire la povestirile, învăţăturile, doctrinele şi principiile asociate ultimei săptămâni din slujirea în viaţa muritoare a lui Isus Hristos.
Matei 21 relatează evenimentele care au avut loc înainte cu cinci zile de răstignirea Salvatorului, începând cu intrarea Sa triumfală în Ierusalim. Amintiţi-vă că o mulţime de oameni i-a urmat pe Isus şi pe apostolii Săi în timp ce ei călătoreau de la Ierihon la Ierusalim (vezi Matei 20:17-18, 29).
Citiţi Matei 21:1-5 şi aflaţi ce i-a instruit Isus să facă pe doi dintre ucenicii Săi.
Profeţia menţionată în Matei 21:4-5 se găseşte în Zaharia 9:9-10. Puteţi scrie această referinţă suplimentară pe marginea scripturilor voastre, lângă Matei 21:4-5. Această profeţie era despre Mesia cel promis sau despre „Profetul, Preotul, Regele şi Eliberatorul uns a Cărui venire iudeii o aşteptau cu nerăbdare” (Ghid pentru scripturi, „Mesia”, scriptures.lds.org). V-ar putea fi util să ştiţi că, în timpurile biblice, măgarul „era un simbol al roialităţii iudaice… Faptul că a venit călare pe un măgar… a indicat faptul că Isus a venit în calitate de Salvator, paşnic şi smerit, nu în calitate de cuceritor călare pe un cal pregătit de luptă” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 64).
Citiţi Matei 21:6-8 şi aflaţi ce au făcut „cei mai mulţi din norod” (versetul 8) pentru a-L recunoaşte cu respect pe Isus ca fiind Mesia în timp ce intra călăre în Ierusalim.
Evanghelia după Ioan specifică faptul că mulţimea a folosit „ramuri de finic” (Ioan 12:13). Ramurile de finic erau un simbol iudaic al păcii şi al victoriei asupra duşmanilor. Acoperirea drumului, aşa cum s-a întâmplat cu cel pe care mulţimea l-a acoperit cu ramuri şi cu haine, era un gest de cinstire a roialităţii sau cuceritorilor. Făcând astfel, oamenii din mulţime L-au recunoscut pe Isus ca fiind Eliberatorul şi Regele lor şi I-au urat bun venit.
Uitaţi-vă la ilustraţia Intrarea triumfală în Ierusalim (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 50; vezi, de asemenea, LDS.org). Imaginaţi-vă că vă număraţi printre oamenii din mulţime. Citiţi Matei 21:9 şi imaginaţi-vă strigând acest lucru alături de ei.
Imagine
Intrarea triumfală în Ierusalim
Observaţi că oamenii au repetat cuvântul osana, care înseamnă „salvează-ne acum” (Ghid pentru scripturi, „Osana”). Puteţi scrie această definiţie pe marginea scripturilor voastre, lângă Matei 21:9.
O parte a ceea ce mulţimea a strigat a împlinit profeţia despre Mesia care se găseşte în Psalmii 118:25-26. Puteţi scrie această referinţă suplimentară pe marginea paginii, lângă Matei 21:9 sau marcaţi trimiterea la Psalmii 118:26-26. Titlul regal şi mesianic de „Fiul lui David” (Matei 21:9) era rezervat pentru moştenitorul tronului lui David. Spunând acest lucru, oamenii declarau că Isus era Mesia, ales şi trimis de Dumnezeu pentru a-i elibera şi conduce pe oamenii Săi.
Imaginaţi-vă că aţi fi trăit în Ierusalim la acea vreme. Ce aţi fi gândit şi ce aţi fi simţit fiind martori ai intrării triumfale a Salvatorului?
Multe alte mii de persoane se aflau în Ierusalim la acea vreme pentru a sărbători Paştele. Citiţi Matei 21:10-11 şi aflaţi ce efect a avut comportamentul mulţimii asupra altor oameni din Ierusalim.
Ce întrebări au adresat ceilalţi oameni datorită comportamentului mulţimii?
Această relatare ilustrează următorul principiu: Când Îl recunoaştem şi vorbim în public despre Isus Hristos, îi putem ajuta pe alţii să ajungă să-şi dorească să ştie mai mult despre El.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi unele dintre situaţiile din afara adunărilor Bisericii în care puteţi să-L recunoaşteţi şi să vorbiţi în public despre Isus Hristos. Apoi, scrieţi modalităţi potrivite în care L-aţi putea recunoaşte şi vorbi despre El care să-i ajute pe alţii să dorească să ştie mai mult despre El.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la una dintre întrebările următoare sau la ambele:
Când v-au determinat eforturile cuiva de a-L recunoaşte şi de a vorbi în public despre Isus Hristos să doriţi să ştiţi mai mult despre El?
Când aţi ajutat, voi sau cineva pe care cunoaşteţi, pe cineva să dorească să ştie mai mult despre Isus Hristos pentru că L-aţi recunoscut sau aţi vorbit în public despre El?
Căutaţi ocazii de a-L recunoaşte şi vorbi în mod corespunzător despre Isus Hristos.
Cugetaţi la gândurile şi sentimentele pe care le-aţi avut în templu. În cazul în care nu aţi fost niciodată la templu, imaginaţi-vă gândurile şi sentimentele pe care le-aţi putea avea în interiorul templului.
Ce se întâmplă în templu care ne ajută să-l simţim că fiind un loc sacru?
După ce Salvatorul a intrat în Ierusalim, S-a dus la templu.
Imagine
Templul lui Irod văzut de pe Muntele Măslinilor.
Citiţi Matei 21:12-13 şi aflaţi ce făceau unii oameni în templu care era jignitor înaintea Tatălui Ceresc şi a lui Isus Hristos.
Vizitatorii care veneau la Ierusalim pentru a sărbători Paştele trebuiau să-şi cumpere animale pentru a le oferi drept jertfe în templu ca parte a preaslăvirii lor. Schimbătorii de bani schimbau banii romani şi alţi bani în bani ai templului pentru ca animalele să poată fi cumpărate, iar alţi negustori vindeau animalele necesare. Deşi astfel de activităţi erau necesare şi aveau un scop bun, desfăşurarea lor în templu era lipsită de respect şi de pioşenie. Mai mult, Matei 21:13 sugerează că schimbătorii de bani şi negustorii erau mai interesaţi de faptul de a face profit decât de a-L preaslăvi pe Dumnezeu şi de a-i ajuta pe alţii să preaslăvească.
Observaţi că, în Ioan 2:16, când templul a fost curăţat prima oară, Isus a numit templul „casa Tatălui Meu”. În Matei 21:13, când templul a fost curăţat a doua oară, Isus a numit templul „casa Mea”.
Un adevăr despre templu pe care îl putem învăţa din cuvintele şi faptele Salvatorului din Matei 21:12-13 este următorul: Casa Domnului este un loc sacru şi El doreşte ca noi s-o tratăm cu pioşenie.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:
Cum putem să dăm dovadă de pioşenie faţă de casa Domnului?
Ce trebuie să facem pentru a fi demni să intrăm în templu?
Citiţi Matei 21:14 şi aflaţi ce a făcut Salvatorul în templu după ce l-a curăţat a doua oară.
Poate fi util să ştiţi că „[şchiopii]”, din Matei 21:14, se referă la persoanele care erau infirme sau aveau probleme cu mersul.
Din ceea ce Salvatorul a făcut pentru orbii şi şchiopii care au venit la El în templu, putem învăţa următorul adevăr: Când mergem la templu, Domnul ne poate vindeca.
În ce moduri simţiţi că Domnul poate să ne vindece când mergem la templu?
Imagine
Preşedintele James E. Faust
Preşedintele James E. Faust, din Prima Preşedinţie, a depus mărturie despre vindecarea de care putem avea parte când mergem la templu: „Domnul a pus la dispoziţie multe moduri prin care putem avea parte de influenţa [Sa] vindecătoare. Sunt recunoscător că Domnul a restaurat, pe pământ, munca din templu. Este o parte importantă a lucrării de salvare, atât pentru cei vii, cât şi pentru cei morţi. Templele noastre oferă un adăpost în care ne putem duce pentru a lăsa deoparte multe dintre îngrijorările lumii. Templele noastre sunt locuri de pace şi linişte. În aceste adăposturi sfinţite, Dumnezeu «tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită şi le leagă rănile» (Psalmii 147:3)” („Spiritual Healing”, Ensign, mai 1992, p. 7).
Vindecarea pe care o simţim când preaslăvim în templu poate fi imediată, aşa cum a fost în cazul orbilor şi şchiopilor descrişi în Matei 21:14 sau se poate produce în timp.
Gândiţi-vă când aţi simţit, voi sau cineva pe care-l cunoaşteţi, influenţa vindecătoare a Domnului datorită preaslăvirii în templu.
După cum este consemnat în Matei 21:15-16, preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor nu le-a plăcut ce a făcut Isus în templu şi nici faptul că oamenii I-au strigat „Osana”. Isus a subliniat faptul că acea recunoaştere publică a Lui de către oameni împlinise o profeţie (vezi Psalmii 8:2).
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:
Am studiat Matei 21:1-16 şi am încheiat această lecţie în data de (data).
Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu:
