Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Te Taviniraa Faaroo e te Here a te Autahuʻaraa


Pene 10

Te Taviniraa Faaroo e te Here a te Autahuʻaraa

Nahea te taviniraa faaroo e te here a te autahuʻaraa i te haamaitai i te mau melo paatoa o te Ekalesia?

Omuaraa

Ua faatia mai te Peresideni Harold B. Lee i te aamu i muri nei no niʻa i te Hiero o Salt Lake City: “I te tau a opuahia ai te Hiero rahi o Salt Lake City, ua anihia’tu ia Truman O. Angell, oia te taata papai hohoa fare, ia papai i te tahi irava … e ia faaite i to te Ekalesia eaha te hiero, eaha te taime e oti ai i te patu, eaha to’na huru. … I roto i te mau mea ta’na i papai, ua parau oia i te hoê mea o ta outou e ite atu i niʻa i te hiti o te hiero i te pae tooa o te râ. … I raro aʻe i te oeoeraa no ropu, i te hiti i te pae tooa o te râ, tapiri i te fare menemene, e ite outou i te mea e parauhia ra no te mau fetia e, te Pea Rahi. E ite outou e, te hiʻo ra te oeoeraa o te Pea Rahi i niʻa i te hoê fetia anaana o ta tatou e parau noa nei e, te Fetia Apatoerau. I to Truman O. Angell faataaraa e, eaha te iteahia i taua vahi ra, ua parau oia e, ‘Te auraa no te reira maori râ, na roto i te autahuʻaraa e iteahia i te feia tei moʻe ra, to ratou haerea.’ ”

Ua haapapu mai te Peresideni Lee e, “Na roto i te autahuʻaraa e na roto anaʻe i te autahuʻaraa e iteahia ai ia tatou, te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua, to tatou eʻa no te hoʻi i te fare.”1

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Eaha te autahuʻaraa?

E piti manaʻo tei faahiti tamau-noa-hia e rave rahi matahiti te maoro, no te tatararaa i te auraa o te parau autahuʻaraa. Te manaʻo matamua, oia ïa, te autahuʻaraa o te tura ïa tei horoʻahia mai e to tatou Metua i te Ao ra i te taata nei no te faatia i te taata ia faatere i roto i te mau mea atoa no niʻa i te faaoraraa o te taata i niʻa i te fenua nei. Te tahi atu manaʻo, o te manaʻo ïa e parau ra e, te autahuʻaraa o te mana ïa na roto hoi i te reira e rave ai te Atua i te ohipa na roto i te taata nei.2

Tei ô nei te autahuʻaraa o te Atua e ua horoʻahia mai te reira mai te taime a faahoʻi-faahou-hia mai ai te Ekalesia na roto i te mau veʻa tei tonohia mai no te faahoʻi mai i taua tura ra, ia nehenehe i te mau oroʻa o te faaoraraa ia faaterehia no te mau taata faaroo atoa o te fenua nei. Te mau nei te autahuʻaraa o te Atua i te mau taviri no te faaoraraa.3

Ua parau atu te Fatu ia Petero e i te tahi atu mau aposetolo i te parau no te hoê mana tei hau atu i to te taata nei o ta’na i pii e, te mau “taviri no te basileia o te raʻi,” e te parau ra oia e, na roto i te reira mana, “ta oe e haamau i raro nei, e haamau-atoahia ïa i te ao.”(Mataio 16:19). E parauhia taua mana ra e taua tura ra, na roto hoi i te reira e ravehia ai te mau oroʻa moʻa, te autahuʻaraa moʻa, e e tiʻa i te reira ia vai tamau noa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i roto i te mau tau tuuraa atoa o te evanelia i niʻa i te fenua nei.4

[Te autahuʻaraa] o te tura ïa no te faatereraa i te mau oroʻa mai te au i te hohoa ta [te Fatu] i heheu mai. Teie mana … o te tiʻaraa ïa tei horoʻahia e te Fatu i te taata no te rave i te ohipa i roto i To’na ra iʻoa no te faaoraraa o te varua o te taata nei. …

Te hoê o te mau tumu o te autahuʻaraa teitei, o te faatereraa ïa i te mau oroʻa, no te horoʻa i te taata nei i taua iteraa i te Atua ta te Fatu i parau e, e mea titauhia, e ta te Aposetolo Paulo i parau, no niʻa i te faatiaraa i te Ekalesia, e mea titauhia ïa no “te ite i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.” [Ephesia 4:13]. E te vai atoa ra te mana no te autahuʻaraa iti no te faatere i te tahi atu mau oroʻa, mai teie nei feia apî e faatere maitai nei i te opereraa i te oroʻa moʻa i teie pô. Te parau ra te Fatu e, te Autahuʻaraa Aarona, o te autahuʻaraa ïa “o tei mau i te mau taviri no te utuuturaa o te mau melahi, e no te evanelia no te tatarahapa, e no te bapetizo na roto i te utuhiraa no te haamatararaa i te hara,” [PH&PF 13:1] e te ture hoi no te mau faaueraa tino nei. E no reira … e mea titauhia te autahuʻaraa no te tumu hoê roa, oia te horoʻaraa i te mana i te feia tei piihia no te faatere i te mau oroʻa e titauhia no te faatupu i te faaoraraa ta te Fatu i faataa no Ta’na opuaraa.5

E faatere te Fatu i rotopu i te to’na ra Feia Moʻa na roto i to’na autahuʻaraa, o ta’na i horoʻa mai i te taata nei.6

Nahea ia faaohipa i te autahuʻaraa?

I roto i te hoê heheuraa rahi roa o tei riro mai ei tuhaa 121 no Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau (Buka Fafau) e o tei horoʻahia mai i te Peropheta Iosepha Semita ra na roto i te faaurûraa a te Fatu, te faahiti ra te Fatu i te tahi mau mea faufaa roa. Te parau ra oia e, e faaohipahia te autahuʻaraa mai te au i te mau ture o te parau tiʻa, e mai te mea e, e faaohipa tano ore tatou i to tatou toroʻa autahuʻaraa “no te tapoi mai i ta tatou mau hara, e a ore râ ia haamauruuru i to tatou teoteo, to tatou hoi opuaraa hahavai ra, e a ore râ ia faatere e a ore râ ia hau e a ore râ ia haavî atu … e oto te Varua o te Fatu.” (A hiʻo PH&PF 121:37). …

Te faautuʻaraa no te faaohipa-tiʻa-ore-raa tatou i to tatou autahuʻaraa, maori râ ïa, e faananaue atu te mau raʻi ia ratou iho, e e oto te Varua o te Fatu. Ia moʻe ê te Varua ia tatou, e iriti-ê-hia’tu ïa te tura o to tatou autahuʻaraa ia tatou nei, e e vai noa tatou anaʻe “no te tu’e i te tara,” ia riri anaʻe tatou i te mau aʻoraa e te mau haapiiraa a to tatou mau tiʻa faatere. E i reira tatou e haamata ai i te hamani ino i te feia moʻa, oia hoi, te faainoraa, e i te pae hopea, e aro tatou i te Atua, e i reira te mau mana o te poiri e tae mai ai i niʻa ia tatou mai te mea e, aita tatou e tatarahapa e e fariu ê atu i te haerea ino ra. [A hiʻo PH&PF 121:37–38].

Te faaite-atoa-hia ra i roto i teie heheuraa, te mau huru tano no te hoê faatereraa autahuʻaraa. Te hoê o te reira, o te faatereraa ïa i te Ekalesia na roto i te faaoromai e te faaoromai-tamauraa, na roto i te mărû e te haehaa e na roto hoi i te here mau ra. Mai te mea e, e hinaaro te hoê taata e faatitiaifaro e e faahapa na roto i te parau papu, e na reira oia ia au i te faaurûraa a te Varua Maitai, e i muri iho ra, a faaite atu ai i te here rahi, oi manaʻo hoi te taata tei faahapahia e, e enemi oe no’na. [A hiʻo PH&PF 121:41–43]. I roto i to tatou mau piiraa atoa i roto i te autahuʻaraa, eiaha roa’tu ia moʻehia ia tatou e, te ohipa a te Ekalesia e te basileia o te Atua o te faaora ïa i te mau varua, e te mau taata atoa ta tatou e faatere nei, e mau tamarii anaʻe ïa na to tatou Metua, e e tauturu mai Oia ia tatou i roto i ta tatou mau tautooraa no te faaora i te taata tataitahi.

Te vai ra hoê hiʻoraa mataro-maitai-hia no niʻa i te huru o ta te Faaora e hinaaro ia na reira tatou i niʻa i te feia e titau ra i ta tatou tauturu. Mai tei papaihia i roto i te buka o te Mau Ohipa a te Mau Aposetolo, ia fatata’tu o Petero raua o Ioane i te hoê taata tei ore e haere na, e tei parahi i te uputa o te hiero i te taparuraa i te taoʻa, aita te aposetolo Petero i horoʻa i te moni na’na, te haamanaʻo ra outou i te reira, ua parau atu râ oia ia’na e, “Aita aʻu ario e te auro; o taʻu râ e vai nei, o taʻu ïa e horoʻa‘tu na oe: A tiʻa oe i niʻa, a haere i te iʻoa o Iesu Mesia i Nazareta ra.” (Te Ohipa 3:6).

I muri iho, ua papaihia te hoê parau faufaa roa no niʻa i taua ohipa ra. Ua rave atura Petero i ta’na rima atau, faatiʻa aʻera ia’na i niʻa. [A hiʻo Te Ohipa 3:7]. A haamanaʻo e, aita i navaʻi i te faauenoa-raa o Petero ia’na ia haere; ua rave roa râ oia i ta’na rima, e faatia aʻera ia’na i niʻa.

No reira, i niʻa i to tatou mau feia moʻa paruparu, eiaha tatou ia riro noa ei mau autahuʻaraa tahitohito, faahapahapa e te faautuʻa. E mea tiʻa râ ia tatou, mai te aposetolo Petero, ia rave i to ratou rima, ia faaitoito ia ratou, e ia faatupu i te hau i roto ia ratou e te faatura ia ratou iho, e maraa noa’tu ratou i niʻa aʻe i to ratou mau fifi, e tiʻa noa’tu hoi i niʻa i to ratou na avae.

Mai tera ïa te huru to te autahuʻaraa a te Atua hopoiraa mai i te faaoraraa e te aupururaa i te feia tei paruparu, ia roaa hoi ia ratou te puai.7

E faitohia … te tahi tuhaa o to tatou manuïa i niʻa i te huru o to tatou hereraa i te feia ta tatou e titau nei ia aratai e ia tavini. Mai te mea e, e here mau to tatou ia vetahi ê, e iriti ê atu te reira i te mau manaʻo iino tei vai papu i roto i te mau autaatiraa o te taata nei. Mai te mea e, e here mau to tatou ia vetahi ê, e rave ïa tatou i te mau mea o te tauturu ia ratou i roto i te mau mea no to ratou oraraa no amuri aʻe, eiaha râ no te pahono i to tatou noa mau hinaaro.8

Nahea te mau melo o te autahuʻaraa “ia haapaʻo i ta to [ratou] Metua e tiaʻi”?

I te ahuru e ma pitiraa o to’na matahiti, i muri aʻe i to Iosepha raua o Maria iteraa’tu ia’na i roto i te hiero, no te pahonoraa i ta raua aniraa, ua ui atura Iesu ia raua i te hoê uiraa faufaa roa: “Aita orua i ite e, ia haapaʻo vau i ta tau metua e tai’i?” (Luka 2:49). Eaha te auraa no te parau ta’na e parau ra e, ta To’na Metua?

I roto i te tahi atu heheuraa, ua faaite mai te Fatu i te auraa no te uiraa a taua tamaiti apî ra. Ua haapapu atu Oia i te mau peresibutero o te Ekalesia tei putuputu i Kirtland, Ohio, i ta ratou mau hopoiʻa rahi i roto i to ratou tiʻaraa ei feia tei mau i te toroʻa peresibutero i roto i te autahuʻaraa moʻa. Te na ô ra oia e, “No reira, no te mea e mau taata haapaʻo faufaa outou, te rave nei ïa outou i te ohipa a te Fatu; e te mau mea atoa ta outou e rave mai te au i te hinaaro o te Fatu nei o te ohipa ïa na te Fatu.” (PH&PF 64:29).

Ia mau anaʻe te hoê taata i te autahuʻaraa, e riro mai oia ei taata haapaʻo faufaa na te Fatu. E tiʻa ïa ia’na ia feruri i to’na piiraa mai te huru e, te rave nei ïa oia i te ohipa na te Fatu. To’na auraa ra, oia hoi ïa, ia faahanahana i te autahuʻaraa. A feruri na e, o te Fatu teie e ui mai nei ia outou tataitahi, mai ta teie tamaiti apî i na reira i niʻa ia Iosepha raua o Maria, Aita outou i ite e ia haapaʻo vau i ta tau Metua e tiaʻi? Te mau mea atoa ta outou e rave mai te au i te hinaaro o te Fatu nei o te ohipa ïa na te Fatu.9

Ia faatere anaʻe tatou na roto i te iʻoa o te Fatu, tatou tei mau i te autahuʻaraa, te na reira nei ïa tatou i roto i te iʻoa e ei mono no to tatou Metua i te Ao ra. Te autahuʻaraa o te mana ïa na roto hoi i te reira e rave ai to tatou Metua i te Ao ra i te ohipa na roto i te taata nei. …

… Te peʻapeʻa nei au i te mea e, te vai nei te tahi pae o to tatou mau peresibutero aita ratou e taa ra e, ia faatere anaʻe ratou ei mau peresibutero no te Ekalesia … e aore râ, ei mau tahuʻa rahi, i roto i te raveraa i te oroʻa, mai te huru e, na roto ia ratou, o te Fatu teie e rave nei i niʻa i te upoo o te feia ta ratou e utuutu ra. Ua feruri pinepine au i te hoê o te mau tumu aita tatou e faahanahana nei i to tatou autahuʻaraa, no te mea ïa e, aita tatou e taa maitai nei e, i roto i to tatou tiʻaraa ei feia tei mau i te autahuʻaraa, te haa nei Oia na roto ia tatou na roto i te mana o te au-tahuʻaraa moʻa, e te tiaturi nei au e, e vai tera feruriraa i roto ia tatou paatoa, e ia haapii i to tatou feia apî i te auraa no te mauraa i te autahuʻaraa e te faaohiparaa i te reira.10

Eaha te auraa no te parau ra e, ia tuuhia te rima i niʻa i to outou upoo? E hiʻo tatou i roto i te tuhaa toru ahuru e ma ono o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e e taiʻo atu vau ia outou i te hoê irava o ta outou i taiʻo na niʻa ê noa. E heheuraa teie tei horoʻahia mai na roto ia Iosepha Semita te Peropheta, ia Edward Partridge, oia te Episekoporaa Faatere Rahi matamua. Teie te parau a te Fatu: “E e tuu atu vau i to’u rima i niʻa iho ia oe na [Edward Partridge] na roto i te rima o tau tavini ra [o] Sidney Rigdon ra, e e farii oe i to’u nei Varua, te Varua Maitai, oia te Faaaʻo, o te haapii atu ia oe [i] te mau mea hau no te basileia” (PH&PF 36:2).

Te taa ra anei ia outou eaha Ta’na e parau nei—oia hoi, ia rave noa’tu outou i te hoê ohipa na roto i te tura o to outou autahuʻaraa, mai te huru ra ïa e, o te Fatu teie e tuu nei i To’na rima i niʻa i taua taata ra na roto i to outou rima ia tiʻa ia outou ia horoʻa atu i te mau haamaitairaa o te oraraa, o te ora maitai o te tino, o te autahuʻaraa, e aore râ, te tahi atu. E ia faaohipa anaʻe tatou i to tatou autahuʻaraa, te na reira ra ïa tatou mai te huru e, tei reira iho te Fatu i pihaʻi iho ia tatou, e na roto ia tatou, e tauturu oia ia tatou ia rave i taua oroʻa ra.11

I teie nei, ei ia outou na e te mau melo tane o te Ekalesia: E tiʻaraa to outou no te mau i te mea o te parauhia nei e, te autahuʻaraa o te Atua. … Te vai ra te tahi pae ua tuuhia te rima i niʻa i to ratou upoo no te farii i teie mana e teie tura, aita râ ratou i farii noa aʻe i te reira. E no te aha aita ratou i farii i te reira? E piti mea ta te Fatu i parau mai ia tatou: no te mea ua faatumuhia to ratou aau i niʻa i te mau mea no teie nei ao, e te piti, te titau nei ratou i te mau faaturaraa o te taata (a hiʻo PH&PF 121:35). A feruri na i te mau taata ta outou i matau e a hiʻo na e, no te aha te tahi pae o ratou i mairi ai i te pae aratia, i roto i te mau mea pae varua, e i reira outou e ite ai i te pahonoraa i roto i te hoê o na mea e piti nei. Ua faatumuhia to ratou aau i niʻa i te mau mea no teie nei ao—te moni anei? te tiʻaraa totiare anei? te mau haapiiraa anei no teie nei ao?—e aore râ, te titau ra anei ratou i te mau faaturaraa o te taata aita’tura ratou e hinaaro ia haapeʻapeʻahia ratou e te mau mea o te Ekalesia. Oia ïa, mai te mea e, e riro outou ei feia faatere i roto i te Ekalesia e e mau hoi i teie … mau fanaʻoraa atoa, e aufau ïa outou i te hoo e tiaʻi.12

E te mau Taeae, ua horoʻahia i roto i to outou rima te hoê tiaturiraa moʻa eiaha no te farii-noa-raa i te tura ia rave i te ohipa i roto i te iʻoa o te Fatu, no te faaineineraa râ ia outou ia riro ei mau faarii mâ e te viivii ore, ia iteahia te mana o te Atua Manahope na roto ia outou, a aratai ai outou i te mau oroʻa moʻa o te autahuʻaraa. Eiaha roa’tu e hopoi i to outou autahuʻaraa i te mau vahi e haamâ ai outou ia ite mai te Peresideni o te Ekalesia ia outou i reira.13

E tiʻa ia tatou ia parau e, “No te mea hoi e, te mau nei au i te autahuʻaraa o te Atua ora, ua riro ïa vau ei tiʻa no to tatou Metua i te Ao ra, e te mau nei au i te autahuʻaraa na roto hoi i te reira e tiʻa ai Ia’na ia ohipa na roto iaʻu; Eita e tiʻa iaʻu ia rave i te tahi mau mea o taʻu e nehenehe e rave no toʻu faahoaraa i te autahuʻaraa o te Atua.”…

E te mau Taeae e, te tiaturi atu nei matou ia outou no te amo i te reva o te autahuʻaraa moʻa o te Atua. … A faatutonu anaʻe to tatou mata i niʻa i te mau faufaa mure ore, ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua, e ia parau te taata ia’na iho e, “mai teie atu taime, na roto i te tauturu a te Atua, e ore roa vau e faao iaʻu i roto i te hoê noa aʻe ohipa maori râ, e tauturu te reira iaʻu ia haere i mua i te titauraa i te ora mure, e ia hoʻi faahou i mua i te aro o to’u Metua i te Ao ra.”14

E te mau taeae o te autahuʻaraa nei, ia pii-anaʻe-hia outou i niʻa i te hoê tiʻaraa, outou e te mau metua i roto i te utuafare, e tiʻaraa to outou no te farii i te mau haamaitairaa o te autahuʻaraa, e e tiʻaraa to outou no te farii i te mau heheuraa a te Varua no te aratai ia outou mai te mea e, e ora outou i te hoê oraraa e tiʻa ai i te Fatu ia iriti mai i te mau haamaramarama o te raʻi e ia horoʻa mai ia outou i te aratairaa e au no te mau piiraa tei faautahia i niʻa ia outou. E te mau taeae e, no te fariiraa i te reira, e mea tiʻa ia outou ia ora i te hoê oraraa e au no te reira. E titauhia ia outou ia faaineine ia outou no te reira.15

A haamanaʻo na i te mau fafauraa nehenehe ta te Fatu i fafau mai ia outou mai te mea e, e î noa to outou aau i te aroha i te mau taata atoa e “ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou tiaturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua; e e mairi mai ai te haapiiraa no te autahuʻaraa i niʻa i to outou aau mai te hupe no te raʻi maira.

“E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa, e to outou sepeta ei sepeta taui ore no te parau-tia e te parau mau; e e riro to outou mana ei mana mure ore, e e tahe mai te reira ia outou ma te faahepo ore e a muri e a muri noa’tu.” (PH&PF 121:45–46).

No ô mai i te Fatu ra teie mau parau faaurûhia, e te faahiti faahou atu nei au i te reira ei faahaamanaʻoraa ia outou tataitahi i ta outou mau hopoiʻa ei mau taata tei mau i te autahuʻaraa, e i te mau haamaitairaa rarahi e roaa ia outou mai te mea e, e faahanahana outou i to outou mau piiraa ei mau tavini no te Atua Teitei Roa.16

Nahea te taatoaraa o te mau melo o te Ekalesia e haamaitaihia ai ia tavini anaʻe te mau melo autahuʻaraa ma te parau-tiʻa?

Ua riro te mau melo autahuʻaraa ei mau tiaʻi niʻa i te pare o Ziona. O outou tei faataahia no te faatere i te mau amaa o te Ekalesia e ia mata-ara i te mau fifi e vai nei i roto i te ao nei, te ite- mata-hia e te ore hoi e ite-mata-hia. O outou o te tahi pae o tei mau i te autahuʻaraa, e au outou i te mau tiaʻi no te mau nănă, oia te mau nănă o te mau melo o te Ekalesia i te mau vahi atoa. E rave rahi ta outou mau hopoiʻa. Ua titauhia ia outou ia aupuru i te mau melo apî ia tomo anaʻe mai ratou i roto i te Ekalesia nei; ia imi i te feia parau tiʻa e imi ra i te parau mau e ia haafarerei ia ratou i te mau misionare; ia haapaʻo tamau noa i te mau hinaaro o te otare e te vahine ivi. Oia ïa, ia rave outou i te reira, e ia haapaʻo maitai ia outou iho eiaha ia viivii i teie nei ao, te parau ra te aposetolo Iakobo, o “te paieti mau [ïa] e te ino ore.” (Iakobo 1:27). Ua titauhia ia outou ia hiʻo eiaha te ino ia tupu i te rahi, e ia hiʻo e, te vai ra te hinaaro i roto i te mau melo atoa ia itoito i roto i te Ekalesia. Ua titauhia ia outou ia haapii i te mau parau tumu tiʻa ia nehenehe i te mau melo, te feia faatere, e te mau orometua ia ite e, nahea ia faatere ia ratou iho. …

Outou e te mau mana faatere rahi, tei ia outou na te hopoiʻa no te nănă, e aore râ, te mau amaa, te mau mataeinaa, te mau paroita, e aore râ, te mau tĭtĭ o ta outou e faatere na. Ia riro outou mai te mau metua te huru, i te haapii-maitai-raa e te haapii-tamau-raa i te mau metua tane i te hopoiʻa no te aupururaa i to ratou iho utuafare e ia faariro ia ratou iho ei mau paruru no te faroo, ia horoʻa- anaʻe-hia ia ratou te mau hopoiʻa huru rau i roto i te Ekalesia.17

Tei roto te puai mau o teie ekalesia i te mana e te tura o te autahuʻaraa moʻa o ta to tatou Metua i te Ao ra i horoʻa mai ia tatou i teie mahana. Mai te mea e, e faaohipa tatou i te reira mana ma te tiʻa e ia faahanahana i to tatou mau piiraa i roto i te autahuʻaraa, e ite tatou i te haereraa te ohipa misionare i mua, i te aufauraahia te tuhaa ahuru, te tupu-maitai-raa te ohipa totauturu, te vai-hau- noa-raa to tatou mau utuafare, e te paruru-raa-hia te parau no te viivii ore i te pae morare i rotopu i te feia apî no Iseraela.18

I te tahi tau matahiti i mairi aʻe nei, ua haere atu vau i te hoê amuiraa tĭtĭ i te pae apatoa no Utah, i te vahi tei reira te tiaraa te hiero no Manti. E mea poiri roa i taua pô ra, e te vero hoi e te hiona atoa. I muri aʻe i ta matou mau apooraa, a hoʻi atu ai matou i te fare o te peresideni tĭtĭ, ua tapeʻa matou i te hiero, e mai roto atu i te pereoo, ua mataitai matou i te hiero tei faatiahia i niʻa roa i te hoê aivi. A parahi noa ai matou ma te putapû te aau i te hiʻoraa i taua hiero nehenehe ra tei turamahia e te mori, e tei anaana i roto i taua pô poiri ra e te hiona hoi, ua parau mai ra te peresideni tĭtĭ iaʻu i te hoê mea faufaa roa. Ua na ô mai ra oia e, “Te taime nehenehe roa aʻe o teie hiero, o te taime ïa e turamahia oia i roto i te vero e aore râ, i roto i te rupehu rahi.” No te iteraa i te faufaa o te reira parau, te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, aita’tu e taime e riro ai te evanelia a Iesu Mesia ei mea faufaa rahi roa no outou maori râ, i roto i te taime vero, e aore râ, i te taime tei roto outou i te fifi rahi. Aita’tu e taime nehenehe roa aʻe te mana o te autahuʻaraa o ta outou e mau na maori râ, i te taime a tupu ai te hoê fifi i roto i to outou fare, te hoê maʻi rahi, e aore râ, te hoê faaotiraa rahi o te titauhia ia rave, e aore râ, ia faaroohia te parau no te pape rahi e tupu mai, e aore râ, te auahi, e aore râ, te o’e no te tahi mau mea. Tei roto i te mana no te autahuʻaraa, oia te mana o te Atua Manahope, te mana no te faatupuraa i te temeio mai te mea e, e hinaaro te Fatu, tera râ, mai te mea e, e hinaaro tatou ia faaohipa i taua autahuʻaraa ra, e mea tiʻa ïa ia tatou ia riro ei mea tiamâ no te faaohiparaa i te reira. Ia ore tatou ia taa i teie nei parau tumu, eita atoa ïa tatou e farii i te mau haamaitairaa no to tatou mauraa i taua autahuʻaraa rahi ra.19

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • E nahea te autahuʻaraa i te tauturu ia tatou “ia iteahia ia tatou to tatou eʻa no te hoʻi i te fare” i pihaʻi iho i to tatou Metua i te Ao ra?

  • No te aha e mea faufaa no te feia tei mau i te autahuʻaraa ia haamanaʻo e, e faaohipahia te autahuʻaraa no te faaora i te mau varua e no te utuutu i te feia ravai ore? I roto i te mau parau i papaihia i roto i Te Mau Ohipa 3:1–9, eaha te hiʻoraa no te faaohipa-tia-raa i te mana autahuʻaraa ta Petero raua o Ioane i faaite mai?

  • Eaha te mea ta tatou e haapii mai i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:41–44 no niʻa i te huru no te faaohiparaa te melo autahuʻaraa i te autahuʻaraa?

  • No te aha e mea tiʻa i te mau melo autahuʻaraa ia riro ei feia parau tiʻa no te raveraa i te mau ohipa taviniraa? Ia au i te manaʻo o te Peresideni Lee, eaha te faahaparaa no te faaohipa-tiaore- raa i te autahuʻaraa?

  • I roto i to outou tiʻaraa autahuʻaraa, mai te mea e, ua ite outou e, te rave nei outou i te ohipa a te Fatu, e nahea te reira iteraa i te tauturu ia outou ia faarahi i to outou mau piiraa autahuʻaraa?

  • Nahea te mau tuahine ia tauturu i te mau melo autahuʻaraa ia faahanahana i to ratou mau piiraa autahuʻaraa?

  • Eaha te tahi mau hiʻoraa tei faaite mai e, ua haamaitai te mana autahuʻaraa i to outou oraraa?

Faahororaa

  1. Be Loyal to the Royal within You, Brigham Young University Speeches of the Year (20 no Atopa 1957), api 1–2.

  2. Stand Ye in Holy Places (1974), api 251–52.

  3. I roto i te Conference Report, Amuiraa Area no Munich Germany 1973, api 8.

  4. Decisions for Successful Living (1973), api 123.

  5. Aʻoraa tei horoʻahia i Mutual Improvement Association, 1948, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 2.

  6. I roto i te Conference Report, no Atopa 1972, 64; e aore râ, Ensign, no Tenuare 1973, api 63.

  7. Stand Ye in Holy Places, api 253–55.

  8. The Teachings of Harold B. Lee, neneʻiraa a Clyde J. Williams (1996), api 481.

  9. Stand Ye in Holy Places, api 255.

  10. I roto i te Conference Report, no Eperera 1973, 129; e aore râ, Ensign, July 1973, api 98.

  11. The Teachings of Harold B. Lee Lee, api 487–88.

  12. The Teachings of Harold B. Lee, api 487.

  13. The Teachings of Harold B. Lee, api 501.

  14. I roto i te Conference Report, no Atopa 1973, 115, 120; e aore râ, Ensign,no Tenuare 1974, 97, api 100–101.

  15. The Teachings of Harold B. Lee, api 488.

  16. Stand Ye in Holy Places, api 256–57.

  17. I roto i te Conference Report, no te Amuiraa Area no Munich Germany 1973, api 68.

  18. The Teachings of Harold B. Lee, api 486–87.

  19. The Teachings of Harold B. Lee, api 488.

Te aʻo nei te Peresideni Harold B. Lee i te mau melo autahuʻaraa, “no te faaineine ia outou ia riro ei mau faarii mâ e te viivii ore, ia iteahia te mana o te Atua Manahope na roto ia outou, a aratai ai outou i te mau oroʻa moʻa o te autahuʻaraa.”

E mea tiʻa i te melo autahuʻaraa tataitahi “ia feruri i to’na piiraa mai te huru e, te rave nei oia i te ohipa na te Fatu. To’na auraa ra, oia hoi, ia faahanahana i te autahuʻaraa.”