Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12: Te Opuaraa Hanahana o te Faaipoiporaa


Pene 12

Te Opuaraa Hanahana o te Faaipoiporaa

Eaha ta tatou e rave no te haapuai i to tatou faaipoiporaa mure ore e no te faaineine i te feia apî ia faaipoipo i roto i te hiero?

Omuaraa

Ua haapii mai te Peresideni Harold B. Lee i te faufaa no te faaipoiporaa i roto i te hiero e i te faufaa no te tahoêraa te tane e te vahine faaipoipo i roto i to raua oraraa no te haapaari i to raua faaipoiporaa:

“Te faaipoiporaa o te hoê ïa apitiraa. Te parau ra te hoê taata e, i roto i te aamu no te poieteraa i roto i te Bibilia, aita te vahine i hamanihia i te hoê tuhaa o te upoo o te tane, no te faatere i te tane, aita atoa i hamanihia i te hoê tuhaa o te avae o te tane, ia taataahihia oia e te tane. Ua ravehia mai râ te vahine mai roto mai i te aoao o te tane no te faaite e, i piha‘i iho noa te vahine i te tane e vai ai ei apiti e ei hoa no’na. Ua fafau te tahi i te tahi i mua i te fata o te faaipoiporaa e, mai taua mahana ra, e rohi amui raua i roto i te mau tuhaa atoa o to raua oraraa. Te parau ra te Aposetolo Paulo no ni‘a i te faaipoiporaa e: ‘Eiaha outou ia amuiau-ore-hia.’ (II Korinetia 6:14). Te parau nei oia no ni‘a i te aifaitoraa te taata i roto i te mau mea no te haapa‘oraa e i roto i te mau hinaaro pae varua, area râ, eiaha e tau‘a ore i te faahohoaraa o teie nei parau ta’na. Mai na puaatoro toopiti e ume i te tugo na ni‘a i te purumu, mai te mea e, e haaparuparu te tahi, e faahupehupe e e faataere, e aore râ, e riri e e faaetaeta, e ino te tugo e e mou roa te reira i muri iho. Mai te reira atoa te tahi mau faaipoiporaa; mai te mea e, eita te hoê e aore râ, eita na pae toopiti atoa ra e amo i ta raua mau hopoia, e ino ïa to raua faaipoiporaa. …

“Tera râ, taa‘e noa’tu to orua ‘hoêraa’ i roto i te mau mea o te tino nei, e mea faufaa roa’tu to orua hoêraa i roto i te mau mea no te pae varua. … E mea papu maitai e, te mau utuafare atoa e haamauhia ma te opuaraa ia vai te reira e a muri noa’tu, e i reira hoi te mau tamarii e fariihia ai ei ‘tufaa no ô ia Iehova ra’ [a hi‘o Salamo 127:3] e mea papu a‘e ratou i te vai ora noa no te mea, e mea mo‘a te utuafare.”1

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

No te aha te faaipoiporaa mure ore e riro ai ei mea faufaa no to tatou faateiteiraa?

E hi‘o ana‘e tatou i te parau no te faaipoiporaa matamua tei faatuppuhia i muri a‘e i te faanahonahohia ai te fenua nei. Ua hamanihia o Adamu, te taata matamua, e tae noa’tu i te mau animala e te mau manu o te reva e te mau mea ora atoa i ni‘a iho i te fenua nei. I muri iho, teie tei papaihia: “Ua parau ihora te Atua ra o Iehova, E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia ana‘e ra; e hamani au i te tahi tauturu au na’na ra.” Ia oti te Fatu i te hamani ia Eva, “ua aratai maira oia ia’na ia Adamu ra. E ua na ô ihora Adamu, i teie nei, e ivi teie no to’u nei ivi, e i’o hoi no to’u nei i’o: e parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai. No reira e faaru’e ai te taata i ta’na metua vahine, a ati atu ai i ta’na vahine, e e riro hoi raua ei hoê.” (Genese 1:28, 22–24). … Ia oti taua faaipoiporaa ra, ua faaue maira te Fatu ia raua “ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavî iho.” (Genese 1:28).

Teie ïa te hoê faaipoiporaa tei ravehia e te Fatu i rotopu i na taata tahuti ore e piti, inaha hoi, aita to raua tino i topa i roto i te pohe e tae roa’tu i te taime a tae mai ai te hara i ni‘a i te ao nei. Ua faariro oia ia raua ei hoê, eiaha no teie ana‘e tau, eiaha atoa no te hoê tau faataahia; ua titauhia râ ia raua ia vai hoê noa e a muri noa’tu. … Aita te pohe i riro ei faataa‘eraa i to raua faaipoiporaa; ua riro râ ei taa‘eraa no te tahi maa taime iti noa. Ua riro te ti‘a-faahou-raa tae atu i te tahuti ore ei tahoêraa ia raua e ei fafauraa mure ore o te ore roa e mou faahou. “Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia.”(I Korinetia 15:22).

Mai te mea e, ua haapa‘o maitai outou i te haamaramaramaraa o teie faaipoiporaa matamua, ua ineine ïa outou no te ite i te auraa o te heheuraa o tei horo‘ahia mai i te Ekalesia nei i to tatou nei tau na roto i teie mau parau:

“Mai te mea e faaipoipo te hoê taata i te hoê vahine na roto i ta‘u parau, o ta‘u ïa ture, e na roto i te fafauraa apî e te mea mure ore hoi, e ua taatihia’tu te reira ia raua ra e te Varua Mo‘a no te fafauraa, e a’na o tei faatahinuhia, o ta‘u i faataa no teie nei mana e te mau taviri hoi no teie nei autahu‘araa …, e ravehia ïa i ni‘a ia raua ra te mau mea atoa ta ta‘u tavini e tuu atu i ni‘a ia raua, i roto i te taime noa nei, e na roto hoi i te tau mure ore atoa ra; e e haamana-roa-hia ïa vai ai raua i rapae i te ao nei e e mareva ê atu hoi raua na te mau melahi, e te mau Atua, o tei tuuhia’tu i reira, i to raua faateiteiraa e te hanahana hoi i roto i te mau mea atoa ra, mai te au i tei taatihia’tu i ni‘a i to raua na upoo.” (PH&PF 132:19). …

Te faaipoiporaa no teie tau e no te tau a muri atu, o te uputa afaro ïa e te e‘a piriha‘o (o te parauhia ra i roto i te mau papairaa mo‘a) “o te aratai atu i te faateiteiraa e te haere-noa-raa o te mau ora, e aita rea o te ite mai i te reira,” area râ, “ua aano te uputa, e ua aano roa hoi te e‘a o te aratai atu i te mau pohe; e e rave rahi ïa o te haere i roto i te reira.” (PH&PF 132:22, 25). Mai te peu e, e nehenehe ia Satane e to’na mau taata ia faahema ia outou ia haere na te e‘a aano o te faaipoiporaa o te ao nei, o te hope ia tae i te poheraa ra, ua haamou ïa oia ia outou i roto i ta outou titauraa i te faito teitei a‘e o te mau oaoa mure ore na roto i te faaipoiporaa e ia faarahihia e a muri noa’tu. Te maramarama ra outou i teie nei e, no te aha te Fatu i parau ai e, no te farii i te tufaa teitei a‘e i roto i te hanahana Tiretiera, ia tomo atu ïa te taata i roto i te fafauraa apî e te [mea] mure ore no te faaipoiporaa e ti‘a ai. E ia ore oia ia na reira, e ore roa e noaa te reira ia’na. (PH&PF 131:1–3).2

Te feia e faatiamâ ia ratou e o te tomo atu i roto i te fafauraa apî e te mure ore o te faaipoiporaa no teie tau e no te tau a muri atu, te haamau ra ïa ratou i te ofa‘i tihi matamua no te hoê utuafare mure ore i roto i te basileia tiretiera o te vai e a muri noa’tu. Ta ratou haamauruururaa, “e faarahihia ïa to ratou hanahana a muri, e a muri noa’tu” (a hi‘o Aberahama 3:26).3

Eaha te ti‘a i te mau tane e te mau vahine faaipoipo ia rave no te haapaari i to ratou faaipoiporaa hiero e hope noa’tu to ratou oraraa?

Mai te mea e, i te taime o to ratou faaipoiporaa e faaoti [te feia apî] e, mai te reira taime atu, e faaoti ratou ia rave i te mau mea atoa i roto i to ratou mana no te faaoaoa i te tahi e te tahi i roto i te mau mea ti‘a, e tae roa’tu i te faatusiaraa i to ratou iho mau oaoaraa, to ratou iho mau hiaai, to ratou iho mau hinaaro, i reira te fifi no te faatanotanoraa i roto i te oraraa faaipoipo e afaro ai ia’na iho, i reira to ratou fare e riro ai ei fare oaoa. E patuhia te here rahi i ni‘a i te faatusiaraa rahi; e te fare i reira e faaitehia ai i te mau mahana atoa te parau no te faatusiaraa no te maitai o te tahi e te tahi, o te fare ïa tei reira te here rahi.4

Tei reira te here rahi a‘e, oia ïa, te mana‘ona‘oraa rahi a‘e aitâ i itehia a‘e nei e outou, inaha hoi, eiaha ia mo‘ehia ia outou e, e patuhia te here rahi i ni‘a i te faatusiaraa rahi; e mai te mea e, te vai ra te hinaaro tuutuu ore i roto i te tahi e te tahi no te faaoaoa na roto i te mau mea ti‘a, e riro te reira ei haamauraa i te hoê niu papu no te hoê utuafare oaoa. Ia riro hoi taua hinaaro haamaitai te tahi i te tahi ra, ei hinaaro no na pae e piti atoa ra, eiaha râ no te hoê ana‘e pae e aore râ, eiaha te pipiri. Ia aifaito noa te mana‘o o te tane e te vahine i roto i te mau hopoi‘a e te mau titauraa no te haapii te tahi i te tahi. E piti na mea e faaino nei i te oraraa maitai o te mau utuafare i teie tau, oia hoi, aita roa’tu te mau tane apî e taa papu ra i ta ratou hopoi‘a no te patururaa i te hoê utuafare, e ua ape te mau vahine i te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te utuafare e no te faatupuraa i te hoê utuafare.5

Tei roto i te faaipoiporaa te oaoa teitei a‘e, area râ, tei reira atoa te mau hopoi‘a teimaha roa a‘e te ti‘a ia amohia e te tane e te vahine i roto i te tahuti nei. Te hinaaro hanahana e vai ra i roto i te tane e te vahine haapa‘o, o te turai i te tahi ia apiti atu i te tahi, na to tatou ïa Taata Poiete te reira i faaoti ia riro ei hinaaro mo‘a no te hoê opuaraa mo‘a—eiaha hoi te reira ia ravehia no te faatia- noa-raa i te hoê hiaai rahi o te tino e aore râ, te hoê hiaai o te tino i roto i te taotoraa i te tahi e te tahi; ia faahereherehia râ te reira ei rave‘a faaiteraa i te here papu i roto i te faaipoiporaa mo‘a.6

E rave rahi taime to’u parauraa i te mau taata faaipoipo apihia i mua i te fata no te faaipoiporaa: Eiaha roa’tu e vaiiho i te mau peu here o to outou oraraa faaipoipo ia tupu noa na ma te otia ore. Ia riro hoi to outou mau mana‘o mai te mahana ra i te anaana. Mai te mea e, e hinaaro outou ia vai noa te hoê varua faahinaaro i roto i te taatoaraa o to outou faaipoiporaa, e mea ti‘a ïa i ta outou mau parau ia riro ei mau parau maitai, e to outou amui-tahi-raa ei mea faauru, ei mea faateitei.7

I te tahi mau taime, ia ratere haere matou na roto i te Ekalesia, e haere mai te hoê tane e te vahine faaipoipo—faaipoipohia i roto i te hiero— e farerei ia matou ma te ani mai e, e ere anei i te mea tano ia faataa‘e raua ia raua iho, e ia imi te tahi e te tahi i te hoê hoa ê atu tei tano ia raua, i te mea hoi e, aita raua iho e afaro faahou ra i roto i to raua faaipoiporaa. Ei ia outou paatoa na e teie nei feia, te parau atu nei matou e, te feia tei faaipoipohia i roto i te hiero a parau ai ratou e, ua fiu raua i te tahi e i te tahi, e mea papu roa ïa e, hoê i roto ia raua, e aore râ, o raua toopiti atoa anei, aita e haapa‘o faahou ra i ta raua mau fafauraa no te hiero. Te feia atoa tei faaipoipohia i roto i te hiero e tei haapa‘o i ta ratou mau fafauraa, e tupu tamau te faufaa o te tahi i te tahi, i te rahi, e i reira te here e tae‘ahia ai i to’na ra faito hohonu ia tae i te oro‘a auro no to raua faaipoiporaa [te pae ahururaa o te matahiti o to raua faaipoiporaa], hau atu i tei te mahana a faaipoipohia ai raua i roto i te fare o te Fatu. Eiaha outou ia hape i te reira.8

Te feia e haere atu i mua i te fata o te faaipoiporaa ma te here i roto i te aau, te parau papu atu nei matou ia ratou e, mai te mea e, e haapa‘o ratou i ta ratou mau fafauraa o ta ratou i rave i roto i te hiero, ia tae i te pae ahururaa o te matahiti i muri a‘e i to ratou faaipoiporaa, e ti‘a ia ratou ia parau atu te tahi i te tahi e: “E riro e, aita maua i papu maitai i te auraa no te here mau i te taime a faaipoipohia ai maua, i te mea e, ua rahi roa to maua mana‘ona‘oraa i te tahi e te tahi i teie mahana!” E o te reira atoa ïa te huru mai te mea e, e pee ratou i te a‘oraa a to ratou mau ti‘a faatere e e haapa‘o hoi i te mau aratairaa mo‘a e te hanahana tei horo‘ahia mai i roto i te oro‘a no te hiero; e rahi roa’tu to ratou here e tae roa’tu i te îraa i mua i te aro o te Fatu iho.9

E mea faufaa ore te mau hapa e te mau manuia-ore-raa e tae noa’tu i te mau faatianianiraa o te tino, ia faaauhia te reira i te faahiahia o te huru maitai o te hoê taata, inaha, e vai tamau noa te reira e e haviti roa’tu hoi ia maoro noa’tu te tau. Oia atoa outou, e ti‘a atoa ia outou ia fana‘o i te oaoa faito ore o to outou utuafare e tae roa’tu i to outou ruauraa mai te mea e, e imi tamau noa outou i te maitai i roto i te tahi e te tahi, mai te taiamoni ra te huru, e na te manuia e te manui-ore, na te ati e te oaoa, e faahinuhinu i te reira, ia anaana e ia purapura noa, noa’tu e tei roto roa i te poiri ta‘ota‘o o te po.10

Eaha te a‘oraa tei horo‘ahia i te feia aita â i farii i te faaipoiporaa mure ore?

Te vai nei te tahi pae o outou aita to ratou e hoa i te utuafare. Te tahi pae o outou ua mo‘e ta outou vahine e aore râ, ta outou tane e aore râ, aitâ te hoê hoa i itehia’tura ia outou. Tei rotopu ia outou te tahi mau melo faahiahia roa o te Ekalesia—e mau melo haapa‘o, e te itoito, e o te tautoo nei ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu, no te patu i te basileia i ni‘a i te fenua nei, e no te tavini i to outou mau taata tupu.

E faufaa rahi ta te oraraa nei i faaineine no outou. A rohi ia upootia outou i roto i ta outou mau titauraa. Ua rau te mau rave‘a e iteahia ai ia outou te oaoa rahi, i roto i te taviniraa i te feia tei here-roa-hia e outou, i roto i te rave-maitai-raa i te mau ohipa e vai ra i mua ia outou i roto i ta outou vahi ohiparaa e aore râ, i roto i te utuafare. Ua rau te mau rave‘a o ta te Ekalesia e horo‘a nei ia outou no te tauturu i te mau varua, haamata na ni‘a ia outou iho, ia roaa ia ratou te oaoa o te ora mure ore.

Eiaha e vaiiho i te oto e te haaparuparu ia faaatea ê ia outou i te e‘a o ta outou i ite e, e e‘a ti‘a. A horo‘a i to outou feruriraa i roto i te tautururaa ia vetahi ê. No outou nei, e auraa taa‘e to te mau parau a te Fatu: “O tei tape‘a i to’na ora, e ere ïa oia i te ora; area te tuu noa i to’na ora no’u nei, e ora ïa to’na.” (Mataio 10:39).11

E haavâ te Fatu ia tatou nei eiaha i ni‘a noa i ta tatou mau ohipa, i ni‘a atoa râ i te mana‘o o to tatou aau. …No reira, [te mau vahine] tei ere i te mau haamaitairaa o te ti‘araa vahine e aore râ, o te ti‘araa metua vahine i roto i te oraraa nei—e tei parau hoi i roto i to ratou aau e, ahiri e, e ti‘a ia‘u ia rave, e rave mau ihoa vau, e aore râ, e horo‘a mau vau ahiri e te vai ra ta‘u, tera râ, aita ta‘u e vai ra—e haamaitai mai te Fatu ia outou mai te huru e, ua na reira mau outou, e na te ao i muri nei e horo‘a i ta ratou o tei faatupu i roto i to ratou aau i te hinaaro i te mau haamaitairaa ti‘a o tei ore hoi e roaa ia ratou, i te mea e, e ere i te hape no ratou.12

Outou e te mau vahine e titau maoro nei ia riro ta outou mau tane ei mau taata itoito i roto i te Ekalesia, ma te hinaaro ia parahi mai ratou i ô nei i teie mahana, eiaha râ te aau etaeta i roto ia ratou, ma te feruri e, eaha o te ti‘a ia ravehia ia nehenehe ia outou i te hoê mahana … ia haere atu e o ratou i roto i te hiero o to tatou Atua. E o outou e te mau tane faaipoipo o te hinaaro nei ia parahi ta outou mau vahine i piha‘i iho ia outou. Te parau atu nei matou ia outou e, mai te mea e, e haapa‘o maite outou i ta outou ohipa, e roaa te here ia outou i ta outou mau tane, e i ta outou mau vahine, e e tamau outou i te pure i te ahiahi e i te po-‘ipo‘i, i te ao e i te po, e na roto i te mana o te Varua Maitai, i reira te hoê mana e tae mai ai i roto ia outou, outou e te mau melo o te Ekalesia, o tei bapetizohia e tei haapa‘o, inaha, e ti‘araa to outou no te farii i te reira. E ia faaohipa outou i taua mana ra, e ti‘a ïa ia outou ia haamou i te aau pato‘i e vai ra i roto i to outou mau hoa faaipoipo e ia haafatata mai ia ratou i te faaroo ra.13

E riro paha te tahi pae o outou i te faaoti ia faaipoipo ia outou i rapae i te Ekalesia ma te tiaturi e, e faafariu mai outou i to outou hoa faaipoipo i roto i ta outou faaroo. E mea papu roa a‘e outou i te farii i te oaoa i roto i to outou oraraa faaipoipo mai te mea e, e tupu taua faafariuraa ra na mua a‘e i te faaipoiporaa.14

Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te feia apî ia haroaroa i te mau haamaitairaa o te faaipoiporaa hiero e ia faaineine ia ratou no te reira?

Te maitai o te hoê utuafare no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei tei roto ïa i te huru o te faaipoiporaa i ravehia no taua utuafare ra. Te hoê faaipoiporaa tei ravehia no ô nei noa e no teie noa nei tau, e mea papu ïa e, no teie noa nei ïa ao to’na ti‘araa. Te hoê faaipoiporaa tei ravehia no te tau mure ore, e mea taa‘e roa ïa to’na hi‘oraa e to’na haamauraa. …

… Oia mau, e ite tatou e, ia haere noa tatou i te hiero ma te faaineine ore ia tatou i roto i te mau tuhaa atoa, eita ïa te reira e hopoi mai i te mau haamaitairaa o ta tatou e titau nei. Ua faatumuhia te faaipoiporaa mure ore i ni‘a i te paari e te fafauraa, na roto hoi i te reira—e na roto i te oro‘a hiero e te mau oro‘a—e matara ai te mau uputa o te ra‘i, a manii mai ai te mau haamaitairaa e rave rahi i ni‘a ia tatou nei.

…E ere te faaipoiporaa hiero i te hoê noa vahi i reira e faatupuhia ai taua oro‘a ra; Ua riro râ ei aratairaa tumu no te oraraa, no te faaipoiporaa e no te utuafare. E faaiteraa te reira no to tatou hinaaro hohonu ia patu i te Ekalesia, e faaiteraa hoi no te taiata ore, e no to tatou auraa e te Atua– -e no te tahi atu â mau mea e rave rahi. No reira, eita e nava‘i i te poro-noa-raa i te parau no te faaipoiporaa hiero. E mea ti‘a i to tatou mau pô utuafare, ta tatou mau haapiiraa evanelia na te feia apî e te feia apî paari, e te mau p∂p∂ tauturu, ia faatumuhia i ni‘a i teie opuaraa—eiaha na roto noa i te faaitoitoraa—na roto râ i te faaiteraa e, te mau mana‘o e te mau peu e titauhia i roto i te faaipoiporaa hiero, o te mau mana‘o e te mau peu ïa o te hopoi mai i ô nei e i roto i te tau mure ore, i te huru oraraa o ta te rahiraa o te mau taata e hinaaro papu nei no ratou. Ia rave maitaihia hoi te reira, e ti‘a ïa ia tatou ia faaite i te huru-ê-raa i “tei mo‘a e tei faanoa ra” [Ezekiela 44:23] i reira te mau mana‘o metua vahine e vai ai i roto i te tamahine apî o te otiatia noa ra i rotopu i taua mau mana‘o ra e i te e‘a o te arearearaa. Na roto i te haavâraa papu e te rohiamuiraa i te haapiiraa, e nehenehe ta tatou e faaite i te feia apî e, te haerea o te ao nei,—noa’tu te huru faateniteni e te aminamina o te mau peu faatiani o teie nei ao—e haerea ïa no te oto; e haerea ïa o te faaino roa i te mau mana‘o hohonu i roto ia’na no ni‘a i to’na utuafare e i te mau oaoa o te ti‘araa metua tane.15

Eita paha te taatoaraa o te mau fifi o te oraraa nei e hope i te faatitiaifarohia na roto i te hoê faaipoiporaa hiero, e mea papu râ e, no te feia atoa e tomo i roto i te reira ma te tiama, e riro mai ïa ei vahi no te hau mai te ra‘i ra, e ei tutau no te varua, ia farara mai te mau vero o te oraraa nei. …

Ua roaa ia‘u te hoê iteraa faufaa roa, inaha, no te hoê roaraa fatata e piti ahuru matahiti, i te mau hopea hepetoma atoa, ua fariihia vau i roto i te tahi o te mau utuafare maitai roa o te Ekalesia, e i te tahi atoa a‘e pae, fatata atoa pauroa te hepetoma, ua ti‘a atoa ia‘u ia apetahi atu to’u mata i roto i te tahi pae o te mau utuafare oaoa ore. Na roto i te reira mau iteraa, ua tupu mai i roto i to’u feruriraa te tahi mau haapapuraa: A tahi, to tatou mau utuafare oaoa roa a‘e, o te mau utuafare ïa ua faaipoipohia na metua i roto i te hiero. A piti, e mea manuïa a‘e te faaipoiporaa hiero mai te mea e, e rave te tane e te vahine faaipoipo i te mau oro‘a mo‘a o te hiero ma te tino, te mana‘o e te aau ma e te viivii ore. A toru, e mea mo‘a a‘e te faaipoiporaa hiero mai te mea e, ua haapii- paari-hia na pae e piti atoa ra, i te tumu mau o te oro‘a hiero mo‘a, e i te mau hopoi‘a a te tane e a te vahine i muri a‘e, ia au i te mau haapiiraa tei fariihia e raua i roto i te hiero. A maha, te mau metua aita i tau‘a maitai roa i ta ratou mau fafauraa no te hiero, eiaha atoa ïa ratou e tiaturi e, e maitai roa atoa’tu ta raua mau tamarii na roto i to raua iho hi‘oraa ino.

I teie mahana, ua faaino roa te mau peu, te faahohoaraa, te mau faahuaraa, e te haapi’oraa a te ao nei, i te mau ture mo‘a o te utuafare e o te faaipoiporaa, e tae roa’tu i te oro‘a iho o te faaipoiporaa. Ua haamaitaihia te metua vahine paari o tei faaite i te hoê hohoa ora i mua i ta’na tamahine no ni‘a i te hoê oro‘a mo‘a e tupu i roto i te hoê piha taatiraa hanahana au maitai, i reira hoi te hoê tamahine e te hoê tamaiti faaipoipo nehenehe e tuiau ai i to raua rima na ni‘a iho i te fata mo‘a, ma te paruruhia raua i te mau mea atoa o te ao nei, e i mua i te aro o te mau metua e o te mau hoa piri roa o te utuafare. Haamauruuru i te Atua no taua metua vahine ra o tei faaite i ta’na tamahine e, i teie nei vahi, oia te vahi fatata roa a‘e i te ra‘i i ni‘a i te fenua nei, e paraparau te aau e te aau, ma te here te tahi e te tahi, e na taua here ra e omua i te tahi hoêraa, o te aro ia mou te mau ino o te ati, o te aau oto, e aore râ, o te mauruuru ore, e o te faatupu hoi i te faaitoitoraa puai no te rave i te mau ohipa teitei a‘e o te oraraa nei!16

E farii te Atua ia haamaitaihia te mau utuafare o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e ia vai i reira te oaoa i ô nei, e te niu no te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera i roto i te ao a muri a‘e.17

Te Mau mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te ti‘a i te mau tane e te mau vahine faaipoipohia ia rave no te faariro noa i ta ratou fafauraa no te faaipoiporaa mure ore ei mana‘ona‘oraa matamua na ratou i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa? Ia faaipoipohia ana‘e te tane e te vahine no te tau mure ore, eaha ta te reira e faatupu i ni‘a i to raua huru te tahi i ni‘a i te tahi, e i ni‘a atoa i te tamarii?

  • Nahea tatou ia haapii i te faufaa o te faaipoiporaa mure ore i ta tatou mau tamarii?

  • No te aha “te here rahi. … i patuhia‘i i ni‘a i te faatusiaraa rahi”? Nahea te haamo‘eraa ia’na iho i te haapaariraa i te hoê faaipoiporaa?

  • Eaha ta te feia e ere to ratou hoa faaipoipo i te mea itoito roa i roto i te Ekalesia e ti‘a ia rave no te haapaari i to ratou faaipoiporaa? E te feia aitâ i faaipoipohia, nahea ratou i te faaî i to ratou oraraa i te here o te Atua e te faatusiaraa?

  • I to outou feruriraa, eaha te auraa no te parau ra e, “te hoêraa” i roto i te faaipoiporaa?

  • Nahea te mau apiti i roto i te faaipoiporaa e tupu ai i te “rahi roa’tu [i roto i] to ratou here e tae roa’tu i te îraa i mua i te aro o te Fatu iho”?

Faahororaa

  1. Decisions for Successful Living (1973), api 174–75.

  2. Decisions for Successful Living, api 125–27; paratarafa ê atu

  3. The Teachings of Harold B. Lee, nene‘iraa a Clyde J. Williams (1996), api 169.

  4. The Teachings of Harold B. Lee, api 239–40.

  5. Ye Are the Light of the World (1974), api 339.

  6. The Teachings of Harold B. Lee, api 236.

  7. The Teachings of Harold B. Lee, api 254.

  8. The Teachings of Harold B. Lee, api 249.

  9. The Teachings of Harold B. Lee, api 243.

  10. Decisions for Successful Living, api 177–78.

  11. Decisions for Successful Living, api 249.

  12. Ye Are the Light of the World, api 291–92.

  13. A‘oraa tei horo‘ahia i te amuiraa t¥t¥ noVirginia, i te 30 no Tiunu 1957, Aup∂p∂ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

  14. Decisions for Successful Living, api 129.

  15. “Special Challenges Facing the Church in Our Time,” Apooraa na te mau ti‘a retioni, i te 3 no Atopa 1968, api 13–14.

  16. “My Daughter Prepares for Marriage,” Relief Society Magazine [Te Ve‘a a te Sotaiete Tauturu], Tiunu 1955, api 349–51.

  17. I roto i te Conference Report, Atopa 1948, api 56.

Ua haapii mai te Peresideni Harold B. Lee e, “E patuhia te here rahi i ni‘a i te faatusiaraa rahi; e te fare i reira e faaitehia ai i te mau mahana atoa te parau no te faatusiaraa no te maitai o te tahi e te tahi, o te fare ïa tei reira te here rahi.”