’Āmuira’a rahi
’Āueue ’ore i roto i te vero
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


’Āueue ’ore i roto i te vero

’Ia tae ana’e mai te vero o te orara’a, e nehenehe ’outou e vai ’āueue ’ore noa nō te mea tē ti’a ra ’outou i ni’a i te papa o tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia.

E au mau taea’e ’e mau tuahine here, ’ua ha’amaita’ihia tātou i teie mahana ’ia fa’aro’o i te mau tāvini fa’auruhia o te Atua, ’ia hōro’a mai i te mau parau a’o ’e te fa’aitoitora’a. I te mau vāhi ato’a tei reira tātou, ’ua ’ite tātou tāta’itahi ē, tē ora nei tātou i te tau tē rahi noa atu ra te ’ati. Tē pure nei au ’ia ti’a iā’u ’ia tauturu ia ’outou ’ia ti’a pāpū i roto i te mau vero tā tātou e fa’aruru nei, ma te hau i roto i te ’ā’au.1

Te vāhi ha’amatara’a ’o te ha’amana’ora’a ïa ē, e tamari’i here tātou tāta’itahi nā te Atua ’e e mau tāvini fa’auruhia tōna. ’Ua ’ite ātea mai te reira mau tāvini tō te Atua i te tau tā tātou e ora nei. ’Ua pāpa’i te ’āpōsetolo Paulo ia Timoteo, « e tupu te ’ati rahi i taua ’anotau hope’a nei, ’ia ’ite mai ’oe ».2

Te ta’ata e mata tōna nō te hi’o i te tāpa’o o te mau tau, ’e e tari’a nō te fa’aro’o i te mau parau a te mau peropheta, ’e ’ite ïa ē, e parau mau te reira. Te mau ’ati fifi roa a’e nō roto mai ïa i te mau pūai o te ’ino. Tē mara’a noa ra te reira mau pūai. ’E nō reira, e riro ïa ’ei mea fifi atu, ’eiaha rā ’ei mea ’ōhie a’e, ’ia fa’atura i te mau fafaura’a e ti’a ia tātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o nō te ora i te ’evanelia a Iesu Mesia.

Nō rātou i rotopū ia tātou nei e ha’ape’ape’a nei nō tātou iho ’e nō te feiā tā tātou e here nei, tē vai ra te ti’aturira’a i roto i te parau fafau tā te Atua i parau nō te hō’ē vāhi pāpū i roto i te mau vero i muri nei.

Teie te hō’ē hōho’a ta’o nō taua vāhi ra. ’Ua fa’ata’a mai te mau peropheta ora i te reira e rave rahi taime. ’Ei hi’ora’a, mai tei pāpa’ihia i roto i te Buka a Moromona, ’ua parau te hō’ē metua tāne fa’auruhia ’e te here i tāna nā tamaiti nāhea ’ia ha’apūai ia rāua iho nō te fa’aea ’āueue ’ore noa i roto i te mau vero e tīa’i mai ra ia rātou : « ’E i teienei, e tā’u nā tamaiti, ’a ha’amana’o, ’a ha’amana’o, e mea ti’a roa ia ’ōrua ’ia ha’amau i tō ’ōrua niu i ni’a i te papa o tō tātou Tāra’ehara, ’o te Mesia, te Tamaiti a te Atua ; ’e ’ia fa’atae mai te diabolo i tāna ra mau mata’i ’ū’ana, ’oia ïa, ’e tāna mau ’ohe nā roto i te pūāhiohio, ’oia ïa, ’e ’ia ma’iri mai te tā’āto’ara’a nō tāna ra ūa pa’ari, ’e tāna vero rahi i ni’a iho ia ’ōrua, ’aita roa tō te reira e mana i ni’a iho ia ’ōrua, nō te huti ia ’ōrua i raro i te ’ābuso nō te mamae ’e te ’oto hope ’ore, maoti ho’i te papa i ni’a iho ’ōrua i te patuhia, e niu pāpū ho’i, ’e mai te mea e patu te ta’ata ia rātou i ni’a i taua niu ra, e ’ore ïa rātou e ma’iri i raro ».3

Te mamae ’e te ’oto hope ’ore tāna i parau ra, ’o te mau hope’ara’a ri’ari’a ïa o te mau hara mai te mea, ’aita tātou e tātarahapa hope roa i te reira. Te mau vero e tupu noa i te rahira’a ’o te mau fa’ahemara’a ïa ’e te mau ’arora’a e haere noa i te rahira’a a Sātane. ’Aita ā i faufa’a a’e nei hau atu i teie mahana, ’ia māramarama ē, nāhea ’ia patu i ni’a i taua niu pa’ari ra. Nō’u nei, ’aita e vāhi maita’i atu nō te hi’o, hau atu i te a’ora’a hope’a a te ari’i Bēniāmina, tei pāpa’i-ato’a-hia i roto i te Buka a Moromona.

E tano te mau parau tohu a te ari’i Bēniāmina nō tātou i teie mahana. ’Ua ’ite ’oia iho i te mau mea ri’ari’a o te tama’i. ’Ua pāruru ’oia i tōna mau ta’ata i roto i te ’arora’a, ma te turu’i i ni’a i te mana o te Atua. ’Ua ’ite pāpū ’oia i te mau mana ri’ari’a o Lucifero nō te fa’ahema, nō te tāmata i te upo’oti’a ’e nō te ha’aparuparu i te mau tamari’i a te Atua.

’Ua ani ’oia i tōna mau ta’ata ’e ia tātou ’ia patu i ni’a i te papa pāpū hō’ē roa, ’oia ho’i, te Fa’aora. ’Ua ha’apāpū ’oia ē, e ti’amāra’a tō tātou ’ia mā’iti i te maita’i ’aore rā i te ’ino, ē, e’ita tā tātou e nehenehe e ’ape i te mau hope’ara’a o tā tātou mau mā’itira’a. ’Ua parau ’āfaro mai ’oia ’e ma te ’eta’eta, nō te mea ’ua ’ite ’oia e aha te ’oto e tae mai i ni’a iho i te feiā e ’ore e fa’aro’o ’e e ha’apa’o i tāna mau fa’aarara’a.

Teie tāna tātarara’a nō te mau hope’ara’a i muri a’e i tā tātou mā’itira’a, e pe’e ānei i te muhumuhu a te Vārua ’aore rā e pe’e ānei i te mau poro’i ’ino nō ’ō mai ia Sātane ra, tei hina’aro ho’i e fa’ahema ia tātou ’e ’ia ha’amou ia tātou.

« Inaha ho’i, ’ua fa’a’itehia na te utu’a e tae mai i ni’a i te ta’ata ’o tē fa’aro’o atu i tā taua vārua ra ; ’e ’ia fa’aro’o atu ’oia iāna, ’e ’ia pārahi noa ’e ’ia pohe ho’i i roto i tāna ra mau hara, ’ua inu ïa ’oia i te pohe nō tōna ihora vārua ; ’e e fāri’i ho’i ’oia i te fa’autu’ara’a mure ’ore ’ei utu’a nāna, nō te mea ’ua ’ōfati ’oia i te ture a te Atua, mai tei ’ore i au i tōna ihora ’ite […]

« Nō reira, ’ia ’ore taua ta’ata ra ’ia tātarahapa, ’e ’ia pārahi noa ’oia ’ei ’enemi ’e ’ia pohe ho’i ’ei ’enemi nō te Atua, e fa’aaraara mai ïa te tītaura’a o te parauti’a mo’a i tōna vārua tāhuti ’ore, ’ia ’ite pāpū ’oia i tāna ihora hapa, tei fa’a’ōtemutemu iāna i mua i te aro o te Fatu, ’e tei fa’a’ī i tōna ’ōuma i te ’oto, ’e te māuiui, ’e te ’auē, mai te auahi pohe ’ore ra, ’o tē pe’e atu tōna ura i ni’a ē a muri ē a muri noa atu ».

’Ua parau fa’ahou ā te ari’i Beniamina :« E te mau ta’ata ruhiruhiā ato’a, ’e te mau ta’ata ’āpī, ’e te mau tamari’i ri’i ho’i ’o tei māramarama i tā’u nei mau parau, i parau pāpū na ho’i au ’ia māramarama ’outou, ’e tē pure nei au ’ia ara ’outou i te ha’amana’ora’a i te ti’ara’a ri’ari’a o te mau ta’ata i ma’iri i roto i te ’ōfatira’a ture ».4

Nō’u nei, nō te pūai o taua fa’aarara’a ra ’ia tātarahapa, ’ua fa’atupu te reira i roto i tō’u ferurira’a i te hō’ē hōho’a o te taime pāpū e ti’a atu ai ’outou ’e ’o vau nei i mua i te Fa’aora i muri a’e i teie orara’a. E hina’aro tātou ma tō tātou ’ā’au ato’a, ’eiaha e ’ōtohe e hi’o rā i ni’a iāna, ’ia ’ite iāna ’ia ’ata’ata, ’e ’ia fa’aro’o iāna ’ia parau, « ua ti’a roa, e teie nei tāvini maita’i ’e te ha’avare ’ore : … ’a tomo [i roto] ».5

Tē fa’ata’a maita’i nei te ari’i Bēniāmina nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia fāri’i i te ti’aturira’a ’ia fa’aro’o i teie mau parau mai te mea e ’itehia ia tātou te rāve’a i roto i teie orara’a ’ia taui i tō tātou huru nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia. ’O te reira te rāve’a hō’ē roa e nehenehe ai tātou e patu i ni’a i te niu pāpū ’e ’ia ti’a pāpū noa i roto i te mau vero o te mau fa’ahemara’a ’e te mau tāmatara’a i muri nei. Tē fa’ata’a nei te ari’i Bēniāmina i te reira tauira’a i roto i tō tātou huru nā roto i te hō’ē fa’ahōho’ara’a nehenehe ’o tei ha’aputapū noa i tō’u ’ā’au. ’Ua fa’a’ohipahia te reira nā te mau peropheta i te roara’a e rave rahi tauatini matahiti ’e nā te Fatu iho. Teie ïa : ’ia riro tātou mai te hō’ē tamari’i e ti’a ai—e tamari’i na’ina’i.

E ’ere i te mea ’ōhie nō vetahi ’ia fāri’i i te reira. Tē hina’aro nei te rahira’a o tātou ’ia pūai. E nehenehe tātou e ’ite maita’i ’ia riro mai te hō’ē tamari’i ’a paruparu ai tātou. Te rahira’a o te mau metua, tē tīa’i nei rātou i te mahana e iti ai te peu tamari’i a tā rātou mau tamari’i. Terā rā, ’ua māramarama maita’i te ari’i Bēniāmina, mai te mau huru ta’ata tāhuti ato’a nei, i te aura’a ’ia riro ’ei ta’ata pūai ’e te itoito, ’ua ha’apāpū ’oia ē, te rirora’a mai te tamari’i te huru, ’e ’ere ïa i te ravera’a i te peu tamari’i. ’O te rirora’a rā mai te Fa’aora te huru, tei pure i tōna Metua nō te fāri’i i te pūai nō te ha’apa’o i te hina’aro o tōna Metua ’e ’ia pohe nō te mau hara a te mau tamari’i ato’a a tōna Metua, ’e i muri iho ’ua rave i te reira. E ti’a i tō tātou mau huru ’ia tauihia ’ia riro mai te hō’ē tamari’i, ’ia noa’a ho’i te pūai e tītauhia e tātou nō te vai pāpū noa ’e ma te hau i roto i te mau taime fifi.

Teie te tātarara’a putapū a te ari’i Beniamina nō ni‘a i te huru o taua tauira’a ra ’ia tupu mai : « Nō te mea te ta’ata tino nei, ’o te ’enemi ïa o te Atua, ’e e ’enemi ’oia mai te hi’ara’a ’o ’Adamu mai â, ’e e ’enemi ho’i amuri ’e amuri noa atu, ’āre’a ’ia auraro ’oia i te parau a te Vārua Maita’i, ’e ’ia fa’aru’e i te mau peu a te ta’ata tino nei, ’e ’ia riro ’ei ta’ata mo’a nā roto i te tāra’ehara a te Mesia ra te Fatu, ’e ’ia riro ho’i mai te tamari’i ra i te marū ’e i te māmahu, ’e i te ha’eha’a, ’e i te fa’a’oroma’i, ’e i te ’ī i te aroha, ’e ma te hina’aro ’ia auraro i te mau mea ato’a tā te Fatu e hina’aro ’ia tu’u i ni’a iāna, mai te tamari’i e auraro ho’i i tōna ra metua ».6

E fāri’i tātou i te reira tauira’a ’ia rave ’e ’ia fa’a’āpī ana’e tātou i te mau fafaura’a ’e te Atua. Nā te reira e hōro’a mai i te mana o te tāra’ehara a te Mesia nō te fa’atupu i te hō’ē tauira’a i roto i tō tātou ’ā’au. E nehenehe tātou e ’ite i te reira i te mau taime ato’a e rave tātou i te ’ōro’a mo’a, e rave i te hō’ē ’ōro’a hiero nō te hō’ē tupuna tei pohe, e fa’a’ite pāpū ’ei mau ’ite nō te Fa’aora, ’aore rā e aupuru i te hō’ē ta’ata e hina’aro i te tauturu ’ei pipi nā te Mesia.

I roto i taua mau ’itera’a ra, e riro mai tātou, i te roara’a o te tau, mai te hō’ē tamari’i, i roto i tō tātou ti’ara’a ’ia here ’e ’ia ha’apa’o. E haere mai tātou e ti’a i ni’a i te niu pāpū. E arata’i tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ia tātou ’ia tātarahapa ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. ’Ia ha’apa’o tātou, ’e e roa’a ia tātou te mana nō te pāto’i i te fa’ahemara’a, ’e e roa’a ia tātou te auhoara’a fafauhia mai o te Vārua Maita’i.

E taui tō tātou huru ’ia riro mai mai te hō’ē tamari’i ri’i, te ha’apa’o te parau a te Atua ’e te here rahi a’e. Nā taua tauira’a ra e tauturu ia tātou ’ia fāna’o i te mau hōro’a nō roto mai i te Vārua Maita’i. Nā te fāri’ira’a i te auhoara’a o te Vārua e tāmāhanahana, e arata’i, ’e e ha’apūai ia tātou.

’Ua ha’api’i mai au ’ia hāro’aro’a i te aura’a o te tahi mau parau a te ari’i Bēniāmina, ’a parau ai ’oia ē, e nehenehe tātou e riro mai te hō’ē tamari’i ri’i i mua i te Atua. ’Ua ha’api’i mai au nā roto i te mau ’itera’a rau ē, e mea pinepine a’e te Vārua Maita’i i te paraparau mai ma te hō’ē reo marū, ’o tē fa’aro’o-’ōhie-hia a’e ’ia vai ana’e te hō’ē ’ā’au māmahu ’e te marū, mai tō te hō’ē tamari’i. Nō reira, te pure ’o te tupu maita’i ’oia ho’i « ’aita vau e hina’aro i te mea tā ’oe e hina’aro. ’A parau noa mai e aha te reira. E rave au i te reira ».

’Ia tae ana’e mai te vero o te orara’a, e nehenehe ’outou e vai pāpū noa nō te mea tē ti’a ra ’outou i ni’a i te papa o tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia. Nā te reira fa’aro’o e arata’i ia ’outou i te tātarahapara’a i te mau mahana ato’a, ’e i te ha’apa’ora’a tāmau i te mau fafaura’a. ’Ei reira ho’i ’outou e ha’amana’o ai iāna i te mau taime ato’a. ’E i roto i te mau vero o te riri ’e te ’ino, ’e ’ite ’outou i te vai-pāpū-ra’a ’e te ti’aturira’a.

Hau atu i te reira, e ’ite ’outou ia ’outou iho ’ia toro i te rima nō te fa’ati’a mai ia vetahi ’ē i te vāhi hau i ni’a iho i te papa i pīha’i iho ia ’outou. I te mau taime ato’a, e arata’i te fa’aro’o ia Iesu Mesia i te mau mana’o aroha ia vetahi ’ē, ’oia ho’i te here mau o te Mesia.

Tē fa’a’ite atu nei au ia ’outou i tō’u ’itera’a pāpū ē, ’ua hōro’a mai te Fatu Iesu Mesia ia ’outou i te anira’a manihini « e haere mai ’outou iā’u nei ».7 Tē ani mai nei ’oia ia ’outou, nō tōna here ia ’outou ’e ’o rātou tā ’outou i here, ’ia haere mai iāna ra nō te hau i roto i teie orara’a ’e te ora mure ’ore i roto i te ao a muri a’e. ’Ua ’ite pāpū ’oia i te mau vero tā ’outou e fa’aruru nei i roto i tā ’outou tāmatara’a i roto i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa.

Tē tāparu atu nei au ia ’outou ’ia fāri’i i te anira’a manihini a te Fa’aora. Mai te hō’ē tamari’i māmahu ’e te here, ’a fāri’i i tāna tauturu. ’A rave ’e ’a fa’atura i te mau fafaura’a tāna e pūpū nei i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. E ha’apūai ’oia ia ’outou. ’Ua ’ite te Fa’aora i te mau vero ’e i te mau vāhi pāpū i ni’a i te ’ē’a e tae atu ai iāna ra ’e i tō tātou Metua i te ao ra. ’Ua ’ite ’oia i te ’ē’a. ʼO ʼoia te ’ēʼa. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa mo’a ’o Iesu Mesia, ’āmene.