’Āmuira’a rahi
’O tātou Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


’O tātou Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei

’Ua hau atu te ’Ēkālesia i te mau fare purera’a ’e i te fa’aterera’a nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o ; te ’Ēkālesia ’o tātou ïa te mau melo ’e ’o te Mesia te upo’o ’e te peropheta ’ei ’auvaha ïa nōna.

I muri a’e i tō’u tītau-manihini-ra’a-hia i te fa’anahora’a « haere mai ’e e hi’o »,1 ’ua ’āmui mai au i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, nō te taime mātāmua i te 26ra’a o tō’u matahiti. Nō fa’ata’a-’ē-noa-hia iho nei au i tā’u tāne mātāmua. E tamaiti toru matahiti tā’u ’E ’ua fāri’i i roto iā’u te faufa’a ’ore ’e te ri’ari’a. I tō’u tomora’a mai i roto i te ti’ahapa, ’ua ’ī au i te mahanahana ’a ’ite ai au i te fa’aro’o ’e te ’oa’oa o te fēia e hā’ati ra iā’u. Tei reira mau « te ha’apūra’a ’ia tupu ana’e te vero ».2 Toru hepetoma i muri mai, ’ua rave au i te fafaura’a nō te bāpetizora’a ’e tō’u Metua i te ao ra ’e ’ua ha’amata vau i tō’u tere ’ei pipi nā te Mesia, noa atu ē e ’ere tō’u orara’a i te mea maita’i roa i te roara’a o teie tere.

Nō’u nei, nō te fāri’i i taua mau ha’amaita’ira’a mure ’ore ra, e rave rahi tuha’a i te pae tino ’e i te pae vārua e ti’a ’ia fa’anahohia. ’Ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e ’ua porohia te ’Evanelia a Iesu Mesia ; ’ua patuhia teie fare purera’a ’e ’ua ha’apa’o-maite-hia ; tē vai nei hō’ē fa’aterera’a nō te ’Ēkālesia, mai te peropheta e tae noa atu i te feiā fa’atere o te fenua iho ; ’e te hō’ē ’āma’a tei ’ī i te mau melo nō te fafaura’a tei ineine i te tauahi mai iā’u ’e i tā’u tamaiti, ’a arata’ihia ai māua i te Fa’aora, « ’e tē fa’a’amuhia nei te ta’ata tāta’itahi i te parau maita’i a te Atua »,3 ’e tē hōro’ahia nei te mau rāve’a nō te tāvini.4

Mai te ha’amatara’a mai ā, ’ua ’imi te Atua i te ha’aputuputu ’e i te fa’anaho i tāna mau tamari’i5 nō te « fa’atupu i [tō tātou] tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore ».6 Ma te reira fā, ’ua fa’aue mai ’oia ia tātou ’ia patu i te mau vāhi ha’amorira’a7 i reira tātou e fāri’i ai i te ’ite ’e te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a ; e rave ai ’e e ha’apa’o ai i te mau fafaura’a ’o tē tā’amu ia tātou ia Iesu Mesia ;8 e fa’a’ahuhia ai i te « mana nō te atuara’a » ;9 ’e e putuputu pinepine ai nō te ha’amana’o ia Iesu ’e nō te ha’apūai i te tahi ’e te tahi i roto iāna.10 Tē vai nei te fa’anahonahora’a a te ’Ēkālesia ’e tōna mau ti’ahapa nō tō tātou maita’i i te pae vārua. « Te ’Ēkālesia, […] ’o te pa’epa’e ïa i reira tātou e patu ai i te mau ’utuāfare mure ’ore ».11

’A paraparau ai au i te hō’ē hoa e fa’aruru nei i te fifi i roto i tōna orara’a, ’ua ani atu vau e aha tōna huru i te pae nō te moni. Ma te roimata, pāhono mai ra ’oia ē, tē tauturu nei tōna ’episekōpo iāna nā roto i te moni ha’apaera’a mā’a. ’Ua nā ’ō fa’ahou mai nei ’oia, « ’aita vau i ’ite i hea ra mātou i teie mahana, ’āhiri ’aita te ’Ēkālesia ». Pāhono atu ra vau, « Te ’Ēkālesia ’o te mau melo ïa. ’O rātou tē hōro’a nei ma te ’ā’au tae ’e te ’oao’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a, nō te tauturu i te feiā i rotopū ia tātou tei roto i te hepohepo. Tē fāri’i nei ’outou i te mau hotu o tō rātou fa’aro’o ’e tō rātou onoono ’ia pe’e ia Iesu Mesia.

Tō’u mau hoa pipi nā te Mesia, ’eiaha na tātou e ha’afaufa’a ’ore i te ’ohipa ’ūmerehia tā te Fatu e fa’atupu nei nā roto ia tātou, tāna ’Ēkālesia, noa atu tō tātou mau hapehape. I te tahi taime e feiā hōro’a tātou ’e i te tahi atu taime e feiā fāri’i tātou, ’ua riro rā tātou pā’ātoa ’ei ’utuāfare hō’ē i roto i te Mesia. Tāna ’Ēkālesia ’o te fa’aterera’a ïa, tāna i hōro’a mai nō te arata’i ’e nō te ha’amaita’i ia tātou, ’ia ha’amori ana’e tātou iāna ’e ’ia tāvini ana’e tātou i te tahi ’e te tahi.

’Ua tātarahapa mai te tahi mau tuahine i mua iā’u, i te mana’ora’a ē e ’ere rātou i te melo itoito i roto i te Sōtaiete Tauturu, nō te mea tē tāvini nei rātou i roto i te Paraimere ’aore rā i te Feiā ’Āpī Tamāhine. Tei roto teie mau tuahine i te mau melo itoito roa a’e nō te Sōtaiete Tauturu, nō te mea tē tauturu nei rātou i tā tātou mau tamari’i ’e i te feiā ’āpī tao’a rahi i te ha’apūaira’a i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia.

’Aita te Sōtaiete Tauturu i tā’oti’ahia i te hō’ē piha i roto i te hō’ē ti’ahapa, i te hō’ē ha’api’ira’a i te sābati, i te hō’ē ’ātivite, ’aore rā i te hō’ē peresidenira’a i roto i te fenua iho ’aore rā i te peresidenira’a rahi. Te Sōtaiete Tauturu ’o te mau vahine ïa nō te fafaura’a o te ’Ēkālesia ; ’o tātou ïa—tātou tāta’itahi ’e ’o tātou pā’āto’a. ’O tā tātou « ’āmuira’a nā te ao nei nō te aroha ’e nō te tāvinira’a ».12 Nā te vāhi ato’a ’e i te mau vāhi ato’a e haerehia e tātou, e riro noa tātou ’ei tuha’a nō te Sōtaiete Tauturu, ’a fa’aitoito ai tātou i te fa’atupu i tāna fā hanahana, ’oia ho’i, ’ia rave fa’aoti te mau vahine i te ’ohipa a te Atua ma te ta’ata hō’ē ’e ma te ’āmui13 i te hōro’ara’a i te tauturu : « te tauturura’a i tei veve, te tauturura’a i tei ma’i ; te tauturura’a i tei fea’a, te tauturura’a i tei ’ite ’ore—te tauturura’a i te mau mea atoa e ha’amarirau nei i te […] ’oa’oa ’e te haerera’a i mua ».14

Tē vai ato’a nei te reira huru melora’a i roto i te mau pupu peresibutero ’e i te fa’anahora’a o te ’Ēkālesia, nō te mau fāito matahiti ato’a, ’oia ato’a tā tātou mau tamari’i ’e te feiā ’āpī. ’Ua hau atu te ’Ēkālesia i te mau fare purera’a ’e i te fa’aterera’a nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o ; te ’Ēkālesia, ’o tātou ïa, te mau melo. ’O tātou Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’o te Mesia te upo’o ’e te peropheta ’ei ’auvaha nōna. ’Ua parau mai te Fatu ē :

« Inaha, ’o teie tā’u nei mau ha’api’ira’a tumu—’o rātou ato’a ’o tē tātarahapa ’e ’o tē haere mai iā’u nei, ’o rātou ïa tā’u nei ’ēkālesia […]

’E i teienei, […] ’o ’oia nō tā’u nei ’ēkālesia, ’e ’o tē vai pāpū noa i roto i tā’u nei ’ēkālesia ē tae noa atu i te hope’a ra, ’o ’oia ïa tā’u e fa’atumu i ni’a i tā’u nei papa ».15

Te mau tuahine ’e te mau taea’e, e mata na tātou ’ia ’ite ē, e ha’amaita’ira’a mau te rirora’a ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, i reira tātou e tāhō’ē ai i tō tātou fa’aro’o, te ’ā’au, te pūai, te mana’o ’e te rima nō te fa’atupu i tāna mau temeio pūai rahi. « E ’ere ho’i te tino [nō te ’Ēkālesia a te Mesia] nei i te melo hō’ē, e rave rahi rā ».16

’Ua parau te hō’ē feiā ’āpī tamāroa i tōna metua vahine, « i tō’u na’ina’ira’a, i te mau taime ato’a e hōro’a vau hō’ē tara marite nō te tuha’a ’ahuru, tē mana’o nei au ē nā roto i teie hō’ē tara marite e oti te hō’ē fare purera’a tā’āto’a i te patuhia. E ’ere ānei i te mea ma’ama’a ? »

’Ua putapū ’oia ’ua pāhono atu, « e mea fa’ahiahia roa ! Tē ’ite ra ’oe te reira i roto i tō ’oe ferurira’a ? »

’Ua parau ’oia, « ’Ē !». « E mea nehenehe roa rātou ’e e rave rahi mirioni ! 17

E au mau hoa here, ’ei fa’aro’o tō tātou mai tō te hō’ē tamari’i ’e ’ia ’oa’oa i te ’itera’a ē, noa atu te iti o tā tātou mau tauto’ora’a e fa’atupu te reira i te ta’a-’ē-ra’a rahi i roto i te bāsileia o te Atua.

Tā tātou fā i roto i tōna bāsileia e ti’a ’ia riro te ’āfa’ira’a mai i te tahi ’e te tahi i te Mesia ra. Mai tā tātou e tai’o nei i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’ua hōro’a te Fa’aora i teie anira’a i tō te ’āti Nephi :

« Tē vai ra ānei te feiā ma’i i rotopū ia ’outou ? ’A hopoi mai ia rātou i’ō nei. « E feiā ro’ohia ānei i te tahi atu mau huru ’ati ? ’A hōpoi mai ia rātou i’ō nei, ’e e fa’aora vau ia rātou, e aroha ho’i tō’u ia ’outou na ; ’ua ’ī ho’i tō’u ’ā’au i te aroha.

« … Tē ’ite nei ho’i au ē, ’ua nava’i tō ’outou fa’aro’o ’ia fa’aora vau ia ’outou ».18

’Aita ānei tō tātou pā’āto’a e mau ’ati ’o te au ’ia hōpoihia i te pae ’āvae o te Fa’aora ? ’A fa’aruru ai te tahi pae o tātou i te mau tamatara’a pae tino nei, e rave rahi atu e aro nei i te pae o te ’āehuehura’a, vetahi tē fifi nei i te pae tū’atira’a tōtiare, ’e te ’imi nei tātou pā’āto’a i te hau ’ia tāmata-ana’e-hia tō tātou vairua. Tē ro’ohia nei tātou pā’āto’a i te mau ’ati nā roto te mau huru ato’a.

Tē tai’o nei tātou, « ’haere mai ra te mau ta’ata ato’a, ma te ’ā’au hō’ē, i te hōpoira’a mai i tō rātou feiā ma’i […] ’e te mau ta’ata ato’a i ro’ohia i te mau huru ’ati ato’a ; ’e te feiā i fa’aorahia ’e te mau ta’ata e rave rahi ’a hōpoihia mai ai rātou iāna ra ».

« ’E ’ua nā reira rātou pā’āto’a, ’e te feiā tino maita’i, i te pi’ora’a ia rātou iho i raro i tōna pae ’āvae, ’e ’ua ha’amori atu ra iāna ».19

Mai te hō’ē tamaiti iti tei ’aufau i te tuha’a ’ahuru ma te fa’aro’o, te hō’ē metua vahine ’ōtahi e hina’aro nei i te aroha hōro’a o te Fatu, te hō’ē metua tāne e tauto’o nei nō te aupuru i tōna ’utuāfare, i tō tātou mau tupuna e hina’aro nei i te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a, ia tātou tāta’itahi ’o tē fa’a’āpī nei i te mau fafaura’a ’e te Atua i te mau hepetoma ato’a, tē hinaaro nei tātou i te tahi ’e te tahi, ’e e nehenehe tātou e ’āfa’i i te tahi ’e te tahi i te fa’aorara’a ora a te Fa’aora.

E au mau tuahine ’e mau taea’e here ē, e pe’e ana’e i te anira’a a Iesu Mesia ’ia hōro’a ia tātou iho ’e i tō tātou mau ’ati iāna ra. ’Ia haere ana’e tātou iāna ra ’e ’ia ’āfa’i atu tātou i te feiā tā tātou i here iāna ra, e ’ite ’oia i tō tātou fa’aro’o. E fa’aora ’oia ia rātou ’e e fa’aora ’oia ia tātou.

’Ei « mau ta’ata pe’e i te Mesia ma te hau »,20 tē tūtave nei tātou ’ia riro ’ei « hō’ē ā tō rātou ’ā’au ’e [’ia] hō’ē ā tō rātou ferurira’a »21 ’e ’ia riro ’ei ta’ata ha’eha’a ; te auraro ; te marū ; ’ōhie ’ia tāparu atu ; tei ’ī i te fa’a’oroma’i ’e te hitahita ’ore ; te au maita’i i te mau mea ato’a ; te itoito i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua i te mau taime ato’a ; tei ’ī i te fa’aro’o, te ti’aturi, ’e te here, ’e i reira e rahi ai te mau ’ohipa maita’i ».22 Tē tūtava nei tātou ’ia riro mai ia Iesu Mesia ra.

Tē fa’a’ite papū nei au ē, ’ei ’Ēkālesia nā te Mesia, ’e mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i, ’o tātou te mau rāve’a « e rave [ai] tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara, ’o Iesu Mesia, i tāna mau ’ohipa rahi roa a’e mai teienei [atu] ē [tae atu i] te taime e ho’i fa’ahou mai ai ’oia ».23

’Ua parau te Fatu ē :

« Inaha, e rave ’oi’oi au i tā’u ’ohipa i te tau mau nō te reira ».

« ’E tē hōro’a atu nei au ia ’outou … te fa’auera’a ’ia ha’aputuputu ’āmui mai ’outou ia ’outou iho, ’e ’ia fa’anahonaho ia ’outou iho, ’e ’ia fa’aineine ia ’outou iho, ’e ’ia ha’amo’a ia ’outou iho ; ’oia ïa, ’ia tāmā i tō ’outou ’ā’au, ’e ’ia horoi tāmā ho’i i tō ’outou mau rima ’e tō ’outou mau ’āvae i mua iā’u nei, ’ia ti’a iā’u nei ’ia tāmā atu ia ’outou na ».24

’A pāhono ana’e i teie anira’a a te Atua, ma te ’ī i te ’oa’oa, nō te ha’aputuputu ’āmui, te fa’anahonaho, te fa’aineine ’e te ha’amo’a ia tātou iho, ’o tā’u ïa pure ha’eha’a, i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.