’Āmuira’a rahi
Tē tere maita’i ra ānei te fa’anahora’a ?
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


Tē tere maita’i ra ānei te fa’anahora’a ?

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē tere maita’i nei te fa’anahora’a nō te ’oa’oa. ’Ua hāmanihia te reira e tō ’outou Metua i te ao ra, ’o tē here pāpū roa ia ’outou.

Tē tere maita’i ra ānei te fa’anahora’a ?

’Aita i māoro a’enei, ’ua paraparau atu vau i te hō’ē taure’are’a pa’ari tei rave i tāna tau misiōni e rave rahi matahiti i ma’iri, ’e ’o tē ha’apa’o nei i teienei i tōna tōro’a ’ohipa. ’Ia hi’ohia, e mea maita’i tōna orara’a. Terā rā, tē topatopa ra tōna fa’aro’o. Tē paremo ra ’oia i roto i te moana nō te fē’a’a i te Fa’aora ’e i tāna ’Ēkālesia. ’Ua fa’ata’a mai ’oia ē, ’aita ’oia e fāri’i nei i te mau ha’amaita’ira’a tāna e tīa’i nei mai roto mai i te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. ’Aita ’oia e ’ite ra, i te tere-maita’i-ra’a te fa’anahora’a o te ’oa’oa a te Atua i roto i tōna orara’a.

Tā’u poro’i i teie nei mahana, nō te feiā ato’a ïa tei roto ia rātou teie huru mana’o. Tē parau nei au i te feiā ē, i te hō’ē taime « ’ua tupu tō ’outou hina’aro i te hīmene i te reo ha’amaita’i i te aroha fa’aora », terā rā ’aita te « mana’o i nā reira i taua taime ra. »1

’Ua fa’anaho tō tātou Metua i te ao ra i te hō’ē fa’anahora’a fa’ahiahia roa nō tō tātou ’oa’oa mure ore. ’Ia ’ore ana’e rā te orara’a e tere mai te au i tō tātou hina’aro, e nehenehe e mana’ohia ē, ’aita te fa’anahora’a a te Metua e tere maita’i nei.

Pēnei a’e tē fāri’i ra tātou i te mea tā te mau pipi a Iesu i fāri’i i ni’a i te pahī ra, « i te tiria-haere-ra’a-hia e te mata’are, tē nā mua mai ra ho’i te mata’i »2

E inaha, i te maha o te arara’a o te ru’i ra :

« ’Ua haere atu ra Iesu ia rātou ra nā ni’a i te ’are.

« ’E ’ite mai ra te mau pipi iāna i te haere-noa-ra’a atu nā ni’a i te ’are, huehue atu ra rātou […] ’e ’ua ’auē iho ra i te māta’u.

« ’Ua parau atu ra rā Iesu ia rātou i reira ra, nā ’ō atu ra, ’a fa’aitoito, ’o vau, ’eiaha e māta’u.

« ’Ua parau mai ra Petero iāna, nā ’ō mai ra, e te Fatu, ’o ’oe ra, e parau mai iā’u ’ia haere atu vau ia ’oe na nā ni’a i te ’are.

« ’Ua parau atu ra Iesu, ’a haere mai. Tei raro atu ra Petero fa’aru’e mai ra i te pahī, haere ti’a atu ra ia Iesu ra nā ni’a i te ’are.

« ’Ia ’ite rā ’oia i te ’ū’ana o te mata’i, māta’u iho ra ’e tē paremo ra i raro, ’ua pi’i atu ra, e te Fatu, ’ia ora vau.

« ’Ua fa’atoro mai ra Iesu i tāna rima i reira ra, haru mai ra iāna, nā ’ō mai ra e teie nei ta’ata fa’aro’o hara’ini ē, e aha ’oe i māta’u ai ? »3

E nehenehe ānei tā’u e fa’a’ite atu ia ’outou e toru parau tumu tei ’apohia mai e au, nā roto mai ia Petero ? Tē pure nei au, ’ia riro teie mau parau tumu ’ei tauturura’a i te feiā e mana’o nei ē, ’aita te fa’anahora’a nō te ’oa’oa e ’ohipa nei i roto i tō rātou orara’a.

’A tahi, ’a ’ohipa nā roto i te fa’aro’o ia Iesu Mesia.

Tē fa’atura nei au i te fa’aro’o o Petero. I tō Iesu anira’a ’a « haere mai », ’ua fa’arue atu ’oia i te pahī ’o tē tiria-haere-hia ra e te mata ’are. E au ra ’ua ’ite mau ’oia ē, ’ia ani ana’e Iesu Mesia iāna ’ia rave i te hō’ē ’ohipa—e rave iho ā ’oia i te reira.4 Mea pūai a’e te fa’aro’o o Petero i te Fa’aora, i tōna ti’aturi i tōna pahī. ’E ’ua hōro’a teie fa’aro’o iāna te mana nō te rave ma te itoito, i roto i te hō’ē taime tapitapi ’e te ri’ari’a.

’Ua fa’aha’amana’o te fa’aro’o o Petero iā’u i te hō’ē ’ohipa tā Elder José L. Alonso i fa’ati’a mai iā’u. I muri noa mai i te pohera’a te tamaiti a Elder Alonso, ma te vaiiho mai i te hō’ē utuafare ’e mau tāmari’i na’ina’i, ’ua fa’aro’o atu Elder Alonso i te mau tāmari’i e paraparau ra.

« E aha tā tātou e rave i teienei ? » ’ua ui rātou.

’Ua pāhono mai te hō’ē tamāhine e 9 matahiti : « Mea maita’i roa pāpā. Tē poro nei ’oia i te ’evanelia a Iesu Mesia ».

Mai ia Petero, ’ua hi’o ātea teie tāmahine iti i ni’a a’e i tōna mai fifi ’e ’ua ti’aturi ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara. E hōpoi mai te fa’aro’o i te Fa’aora i te hau ’e te pūai nō te nu’ura’a i mua.

’Ia hi’o ana’e ’outou i muri, i tō ’outou orara’a, tē ti’aturi nei au ē tē ’ite nei ’outou ē ’ua fa’a’ohipa ’outou i tō ’outou fa’aro’o e rave rahi taime. Te tomora’a mai i roto i te ’Ēkālesia e ’ohipa nō te fa’aro’o. Te paraparaura’a i te Metua i te ao nā roto i te pure e ’ohipa nō te fa’aro’o. Te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a e ’ohipa nō te fa’aro’o. Te fa’aro’ora’a i tā’u parau poro’i i roto i teie ’āmuira’a rahi, e ’ohipa nō te fa’aro’o ïa. Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i parau : « ’Eiaha roa e fa’aiti te fa’aro’o tei mau-a’ena-hia e ’outou ».5

Te tahi atu ā ha’api’ira’a ta’u i ’apo mai nā roto mai ia Petero ’o teie ïa :

I roto i te mau taime ’ārepurepu, ’a fāriu vitiviti atu i ni’a ia Iesu Mesia.

’A haere ai ’oia i te Fa’aora ra, ’ua fa’ari’ari’ahia Petero e te mata’i ’e ’ua ha’amata a’era i te paremo. I te ’itera’a rā Petero i te ’ohipa e tupu ra, ’aita ’oia i tāmata i te haere tāmau noa ’ōna ana’e ’aore ra i ’au atu i te pahi ra. Maoti i te fa’aru’era’a i tōna fa’aro’o i te Mesia, ’ua mau pūai atu ā ’oia ma te pi’i hua ē, « e te Fatu, ’ia ora vau ».

« ’Ua fa’atoro mai ra Iesu i tāna rima i reira ra, haru mai ra iāna ».10

Tē fa’aruru nei tātou pā’āto’a i te māniania o te mata’i ’o tē nehenehe e fa’a’āueue i tō tātou fa’aro’o, ’e e fa’aparemo ia tātou. ’Ia tupu noa atu te reira, ’a ha’amana’o ē tē vai ra te tahi atu i’oa o te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua i te ao ra—Te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a. ’Aita te fa’anahora’a i riro nō tātou ’ei fa’ahe’era’a ma te ’ōhie i roto i te orara’a, ma te ’ore roa e tūrorirori, e ’ore roa e paremo, ma te hōho’a mata ’ata’ata noa. ’Ua ’ite tō tātou Metua i te ao ra e hina’aro tātou ’ia fa’aorahia tātou. Nō reira ’oia i fa’aineine ai i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a.7 Nō reira ’oia i tono mai i te hō’ē Fa’aora. Tei roto ana’e tātou i te fifi—ta’a noa atu te tumu—e ’ere tōna aura’a ē, ’aita te fa’anahora’a e tere maita’i nei. I te reira taime tātou e hina’aro rahi ai i te fa’anahora’a.

I roto i te reira mau taime, ’a pe’e i te hi’ora’a o Petero. ’A fāriu vitiviti atu i ni’a i te Fa’aora.

« Inaha hoʼi, ’o te taime teie, ʼe te mahana o tō ʼoutou ora […] « ’Eiaha ’outou e fa’aroa roa i te mahana o tā ’outou tātarahapa ».8

’Aita e hi’ora’a te vāhi tei reira tātou ’e te vāhi o tō tātou haere’a, ’o te tātarahapa te e’a e ti’a ’ia pe’e. ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson :

« ’Aita e ’ohipa fa’ati’amā a’e ’e te fa’ahanahana a’e ’e te faufa’a a’e nō tō tātou tāta’itahi haerera’a i mua maori rā te fa’atumura’a tāmau ’e te fa’atumura’a tāmahana i ni’a i te tātarahapa […]

« Mai te mea tē haere māite ra ’outou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’aore rā ’ua he’e, ’aore rā ’ua ta’ahi tō ’outou ’āvae i rāpae i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’aore rā ’aita roa atu ’outou e ’ite ra i te ’ē’a nā te vāhi i reira outou, tē tāparu nei au ia ’outou ’ia tātarahapa. ’A tāmata i te mana ha’apūai o te tātarahapa tāmahana—i te ha’amaita’i-atu-ā-ra’a i tā tātou ’ohipa ’e ia tātou iho, i te mahana tāta’itahi ».9

Te haerera’a i te Mesia, ’ua hau atu tōna aura’a i te feruri noa iāna, ’aore rā te paraparau-noa-ra’a nōna ’aore rā i te herera’a iāna. Tōna aura’a ’o te pe’era’a ïa iāna. Tōna aura’a ’o te orara’a ïa mai tāna i ha’api’i ia tātou ’ia ora ’E nō tātou pā’ātoa, tōna aura’a ’o te tātarahapara’a ïa, i te mau taime ato’a.

Hō’ē o tā’u mau tamāhine tē rave ra i te ’ohipa i te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare. ’Ua parau mai ’oia iā’u nō te hō’ē elder tāna i ha’api’i ’o tei fa’a’ite mai iāna ē, ’aita ’oia i pāpū maita’i e parau mau ānei te Buka a Moromona ’Ua pure ’oia ’e ’ua pure ā nō te hō’ē ’itera’a pāpū pae vārua, ’aita rā ’oia i fāri’i i te pāhonora’a.

’Ua pure tā’u tamāhine nō te ’ite e nāhea ’oia i te tauturu i teie misiōnare. Te mana’o i tae iāna ’oia ho’i ’aita te mau pāpa’ira’a mo’a i hōro’a-noa-hia mai nō te tai’o ’e nō te fāri’i i te hō’ē ’itera’a pāpū ; ’ua hōro’a-ato’a-hia mai ra te reira nō te ha’api’i mai ia tātou ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua. ’Ua fa’a’ite atu tā’u tāmahine i teie mana’o i te misiōnare.

I muri iho, ’ua fārerei fa’ahou atu ’oia i taua misiōnare ra, e mata huru ’oa’oa a’e. ’Ua parau mai ’oia iāna, ’ua fāri’i ’oia i teienei i te ’itera’a pāpū ē e parau mau te Buka a Moromona. ’Ua ’ite ’oia ē, ’ua tae mai teie ’itera’a pāpū nō te mea ’ua tūtava ’oia nō te rave i te mea tā te Buka a Moromona e ha’api’i nei.

Pe’e ana’e i te hi’ora’a o Petero i te fāriura’a i ni’a i te Fa’aora i roto i te mau tāmatara’a. ’A pe’e ia Iesu Mesia ’eiaha ra e turu’i i ni’a i tō ’outou iho pa’ari ’e tō ’outou pūai. Noa atu te rahira’a taime tō ’outou tāmatara’a i te ta’ahi i ni’a i te ’are ’aita ’oia, ’aita i tāere roa nō te fa’atoro atu i te rima iāna. Tē tere maita’i nei te fa’anahora’a !

Te toru o te parau tumu tā’u i ’apo mai nā roto mai ia Petero ’e te ’ohipa i tupu nōna, ’o teie ïa :

’A fa’aha’eha’a ia ’outou i mua i te Fatu, ’e e fa’ateitei ’oia ia ’outou i ni’a i te mau mea rahi a’e.

’Ua fa’a’ite Petero i te fa’aro’o, nā mua i tōna ta’ahira’a nā ni’a i te ’are ’e te torora’a i te rima i te Fa’aora, i te taime ’ua hina’aro ’oia i te tauturu. Noa atu te reira, ’ua ’ite te Fa’aora i roto ia Petero i te faufa’a maita’i hau atu a’e. « E teie nei ta’ata fa’aro’o hara’ini », ’ua parau ’oia, « e aha ’oe i mata’u ai ? »10

’Ua nehenehe roa ia Petero e māuruuru ’ore i teie huru parau. ’Ua fāri’i rā ’oia i te reira ma te ha’eha’a. ’E ’ua tāmau ā ’oia i te ’imi i te fa’aro’o rahi a’e ia Iesu Mesia. Nā roto e rave rahi atu ā mau ’itera’a rau nō te patura’a i te fa’aro’o—vetahi o te reira e mea fifi mau roa—i te pae hōpe’a, ’ua riro mai Petero ’ei ta’ata fa’atere pa’ari mai te ’ōfa’i ’o tā te Fatu i hina’aro ’ia riro mai ’oia. ’Ua fa’aoti ’oia i te mau ’ohipa rarahi i roto i te tāvinira’a i te Fatu.

E aha te mau ’ohipa rarahi tā te Fatu e hina’aro nei ’ia fa’aoti ’outou ? I roto i tāna ’Ēkālesia ’e tōna bāsileia, e rave rahi rāve’a nō te tāvini ’e nō te aupuru ia vetahi ’ē, mai tā te Fa’aora i rave. Tē hina’aro nei ’oia ’ei tuha’a ’outou i roto i tāna ’ohipa rahi. E’ita roa te fa’anahora’a nō te ’oa’oa e riro mai ’ei ’ohipa mau nō ’outou, ē tae roa i te taime e tauturu ai ’outou ia vetahi ē ’ia ora i te reira.

I roto i te ha’apa’arira’a i tō’u iho fa’aro’o, ’ua taui teie mau parau a Alama i tō’u orara’a : « E ao ho’i tō rātou, ’o tē fa’aha’eha’a noa ia rātou iho, ’aore i tu’u-’ū’ana-hia i raro ».11 Fa’aha’eha’a ana’e ia tātou i ni’a i te hō’ē ti’ara’a i reira Iesu e nehenehe ai e fa’ateitei ia tātou, e arata’i ia tātou ’e e ha’amaita’i rahi atu ā i tō tātou ’aravihi.12

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē tere maita’i nei te fa’anahora’a nō te ’oa’oa. ’Ua hāmanihia te reira e tō ’outou Metua i te ao ra, ’o tē here pāpū roa ia ’outou. Tē tere maita’i nei nō te mea ’ua upo’oti’a Iesu Mesia i te hara ’e i te pohe nā roto i te Tāra’ehara. ’A haere mai iāna ra, ’a pe’e iāna, ’e « e fa’atupu-vave-hia te rāve’a rahi o te ora nō ’outou ».13 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.