Liahona
’Ua hā’atihia vau e te ta’ata ’ua vai ’ōtahi noa rā vau
Māti 2024


« ’Ua hā’atihia vau e te ta’ata, ’ua vai ’ōtahi noa rā vau », Liahona, Māti 2024.

Feiā ʼāpī paʼari

’Ua hā’atihia vau e te ta’ata ’ua vai ’ōtahi noa rā vau

I tō’u fa’aāteara’a i tō’u fare, ’ua tauturu tō’u tū’atira’a ’e te ra’i iā’u ’ia upo’oti’a i ni’a i te vai-’ōtahi-ra’a.

Hōho’a
hō’ē vahine tei atihia ’e te hihi māramarama, ’a hāhaere noa ai te ta’ata rau ’ati a’e iāna

’Ua ta’a ānei ia ’outou i terā nino’a mana’o, ’a hā’atihia ai ’outou e te ta’ata ma tē ’itera’a rā i tō ’outou vai-’ōtahi-ra’a hope ?

Mai te taime ’a fa’aru’e ai au i tō’u fenua ’āi’a nō Ouganda ’e ’a haere ai au e noho i Dubaï nō te ’ohipa, e ’ite au fātata i te mau taima ato’a i te vai-’ōtahi-ra’a. I tō’u fenua, i roto i tō’u aroā, e aroha noa te ta’ata i te tahi ’e te tahi i ni’a i te purūmu. ’Ua mātau mātou i te tahi ’e te tahi. ’Ua pāturu mātou i te tahi ’e te tahi. E rave rahi tō’u mau hoa ’e te mau melo o te ’utuāfare e hō’ē ā tā’u ha’apa’ora’a fa’aro’o.

E ’ere rā hō’ē ā huru i’ō nei. Tē ora nei au i roto i te hō’ē ta’ere ta’a ’ē mau, i roto i te hō’ē ’oire rahi ’e ma te hā’atihia e te mau ta’ata e ha’a nei i roto i te mau ’ohipa taupupū. ’E noa atu tē haere nei au i tā’u pāroita, ’e ’ua tāmata vau i te ha’amātau i te tahi atu feiā ’āpī pa’ari ’e te mau melo nō te pāroita, nō te taupupū o tā mātou mau hora ’ohipa, fātata e’ita roa atu mātou e nehenehe e fārerei i te tahi ’e te tahi, i muri a’e i te tahi tau hora tā mātou e haere nei i te purera’a i te mau hepetoma ato’a.

E fenua rahi ’e te nehenehe o Dubaï, ’e tē māuruuru nei au ’ia tae mai i’ō nei. E nehenehe rā te reira e riro ’ei mea teimaha, ’ia ’ite ana’e ’oe te vai-’ōtahi-ra’a. E mea rahi tā te ta’ata ’ohipa i’ō nei ’e mai te mea ra ’ua ta’a ia rātou i tō rātou orara’a. Teie rā, ’a ora ai au i rotopū i teie mau mea ’una’una ’e i teie mau fare nehenehe, e uiui au iā’u iho i te tahi taime :

E aha tā’u e rave nei nō tō’u orara’a ? ’O teie ānei te vāhi maita’i nō’u ?

Te ’ite-fa’ahou-ra’a mai i tōna rirora’a

’Ua fa’ata’a mai Elder D. Todd Christofferson nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ē, « te ’itera’a ē, nō roto ato’a tātou i te hō’ē pupu, e mea faufa’a te reira nō tō tātou maita’i pae tino, pae ferurira’a ’e pae vārua ».1 ’Aita vau roa a’e au i ’ite i te faufa’a rahi o taua nino’a mana’o nō te rirora’a, e tae roa i te taime ’aita vau i putapū fa’ahou i te reira—’aita i te fare purera’a ’e ’aita i te tahi atu vāhi, e ’oia mau.

E nāhea vau i te ’ite fa’ahou i te reira i teienei, i te ātea ’ē i te mau ta’ata ato’a ’o tā’u i here ?

I te roara’a o te tau, ’ua ha’amata vau i te ’ite i « te ti’ara’a pāpū o Iesu Mesia i roto i te parau nō te rirora’a ’ei melo nō te hō’ē pupu ».2

Noa atu tē mihi noa nei ā vau i tō’u mau hoa ’e tō’u ’utuāfare, ’ua ha’amata vau i te ’ite ē, e ’aita roa vau i fa’ata’a-’ē-hia i te mau ta’ata ato’a i roto i tō’u orara’a, ’a nu’u ’ē ai au i te nohora’a—tē vai noa ra ā iā’u hō’ē Fa’aora ’e hō’ē Metua here i te ao ra, ’o tē hina’aro nei ’ia vai tū’ati noa iā’u.

Nō reira ’ua ha’amata vau i te rave i te mea tā’u e nehenehe nō te tū’ati maita’i a’e iā’u ia rāua i te mau mahana ato’a. ’Ua ha’amata vau i te fa’aro’o i te mau rīpene tuatāpapara’a nō te Mai, pe’e mai ’ia haere ana’e au e horohoro. ’Ua tāmau vau i tā’u fa’aro’o tari’a i tā’u vāhi ’ohipara’a ’e ’ua fa’aro’o vau i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a rave fa’aoti ai au i te mau ’ohipa.

Te mea faufa’a roa atu, ’ua ha’api’i mai au ē e hōro’a fa’ahiahia mau te nehenehera’a e pure ’āfaro ti’a atu i te Metua i te ao ra. E paraparau pinepine atu ā vau iāna ’e ma te rāve’a feruri a’e ’aita i nā mua a’e nei. ’Ia ’ite ana’e au i te vai-’ōtahi-ra’a e pure au ’e e putapū vau i tāna tāmāhanahanara’a. ’Ia patapata ana’e au i te hō’ē rata uira ’e ’ia tāmata ana’e au ’ia vai fa’a’oroma’i noa i tō’u mau hoa ’ohipa, e pure au ’e e ani iāna i te tauturu.

E mea au roa nā’u te mea tā peresideni Thomas S. Monson (1927–2018) i parau nō ni’a i te pure : « I te feiā … ’o tē fa’aruru nei i te mau tāmatara’a ’e te mau fifi rarahi ’e te mea na’ina’i, nā te pure e hōro’a mai i te pūai pae vārua ; e puta rātere te reira e tae atu ai i te hau. ’Ua riro te pure ’ei rāve’a nā te reira e ha’afātata atu ia tātou i tō tātou Metua i te ao ra, tei here ia tātou. ’A paraparau atu iāna nā roto i te pure ’e i muri iho, ’a fa’aro’o i te pāhonora’a. E fa’atupuhia te mau temeio nā roto i te pure ».3

Ma te fa’ata’ara’a i te taime nō rāua i roto i tō’u orara’a, nā roto iho ā rā i te pure ’ā’au tae mau, ’ua ha’amata vau i te ’ite ē, noa atu ’aita vau i hā’atihia e tō’u nuna’a ’e tō’u iho hīro’a tumu, e nehenehe noa ā vau e hā’atihia e te Vārua ’e e putapū i te here o te Atua.

E nehenehe noa ā tātou ’ia tū’atihia.

’Ua fifi rahi atu ā te mau mea, tē vai nei tō’u tīa’ira’a nō te ananahi. ’E ’ua tae mai iā’u te ti’aturira’a i te mea tā te taea’e Milton Camargo, tauturu hō’ē i roto i te peresidenira’a rahi o te Ha’api’ira’a Sābati, i ha’api’i : « Tē ora nei te Fatu o Iesu Mesia i teie mahana. E nehenehe ’oia e riro ’ei tuha’a ora i roto i tō tātou orara’a tāmahana. ’O ’oia te rāve’a nō tō tātou mau fifi, e ti’a rā ia tātou e hi’o te mata i ni’a ’e ’ia hi’o nō te ’ite atu iāna ».4

E putapū fa’ahou nei ā vau i te ’ōtahira’a i te tahi taime, ’ua ’ite rā vau ē e nehenehe noa vau i te mau taime ato’a e pure i tō’u Metua i te ao ra ’e ’ia fa’ari’i i te Tāra’ehara a Iesu Mesia.

Ma te ti’a noa ’aore rā ma te tūturi, ’o vau ana’e ’aore rā i roto i te hō’ē pupu, e nehenehe au e pure.

E nehenehe au e ti’aoro atu i te Metua i te ao ra.

E nehenehe au e ha’amāuruuru iāna.

E nehenehe au e ani i te arata’ira’a ’e te pārurura’a.

’E maoti tā’u tā’amura’a o te fafaura’a, ’ua ’ite au ē, ’o vau te hō’ē tamāhine nā te hō’ē Metua here i te ao ra, e riro noa vau e nāna. Nā roto i tāna arata’ira’a, e nehenehe au e ti’aturi ē, tei te vāhi ti’a vau ’e tē rave nei i te mea tāna e hina’aro iā’u ’ia rave.