1 Nefi 18–19

Urmând indicaţiile Domnului, Nefi şi membrii familiei sale au terminat de construit corabia şi au navigat către ţara făgăduinţei. În timpul călătoriei lor, mulţi dintre cei de pe corabie, conduşi de Laman şi Lemuel, s-au răzvrătit. Drept urmare, Liahona a încetat să mai funcţioneze şi o furtună mare a pus în pericol vieţile tuturor celor aflaţi la bord. După ce răzvrătiţii s-au pocăit şi Nefi s-a rugat cu credinţă, Liahona a început să funcţioneze, iar Domnul a potolit furtuna şi i-a îndrumat, din nou, în călătoria lor. După ce au sosit în ţara făgăduinţei, Nefi i-a îndemnat pe membrii familiei sale să-şi aducă aminte de Salvator şi să facă astfel încât scripturile să li se potrivească. În timp ce studiaţi 1 Nefi 18–19, potriviţi experienţa lui Nefi de a-şi înfrunta încercările cu greutăţile voastre de a vă înfrunta încercările. Căutaţi să urmaţi exemplul lui Nefi.

De ce este important atât să lucrăm cu sârguinţă, cât şi să căutăm îndrumare din partea Domnului? Cum a demonstrat Nefi ambele calităţi atunci când a construit corabia? Citiţi 1 Nefi 18:1–8.

1. În jurnalul pentru studiul scripturilor, enumeraţi toate cuvintele şi expresiile, din 1 Nefi 18:1–8, care descriu efortul depus de Nefi şi de membrii familiei sale. Apoi, identificaţi toate cuvintele şi expresiile care arată cum i-a îndrumat şi i-a ajutat Domnul. Ce legătură observaţi între efortul depus de Nefi şi ajutorul pe care l-a primit din partea Domnului?

Experienţa lui Nefi ne învaţă că, pentru a îndeplini ceea ce Domnul ne porunceşte, trebuie să-I cerem ajutorul şi să depunem eforturi personale.

2. Gândiţi-vă la o situaţie în care vă aflaţi acum şi pentru care aveţi nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi ce puteţi să faceţi pentru a căuta îndrumarea Domnului şi ce efort trebuie să depuneţi.

În viaţă, când avem parte de încercări sau de greutăţi, este normal să ne întrebăm de ce avem parte de astfel de încercări. Probabil că voi sau cineva pe care îl cunoaşteţi v-aţi întrebat „De ce?” într-un moment de restrişte.

Vârstnicul L. Whitney Clayton, din Preşedinţia celor Şaptezeci, a identificat trei surse privind greutăţile de care avem parte. În timp ce citiţi, subliniaţi sursele pe care dânsul le descrie.

Imagine

Vârstnicul L. Whitney Clayton

„În general, poverile noastre provin din trei surse. Unele poveri sunt rezultatul firesc al condiţiilor din lumea în care trăim. Boala, dizabilităţile fizice, uraganele şi cutremurele au loc din când în când, fără ca noi să avem vreo vină…

Alte poveri ne sunt impuse din cauza comportamentului necuviincios al celorlalţi. Abuzul şi dependenţa ne pot transforma căminul în orice, numai nu în raiul pe pământ pentru membrii nevinovaţi ai familiei. Păcatul, tradiţiile incorecte, subjugarea şi delictele fac multe victime împovărate de-a lungul vieţii. Chiar şi fapte mai puţin grave cum ar fi bârfa şi lipsa de bunătate le pot provoca celorlalţi suferinţă adevărată.

Propriile noastre greşeli şi defecte cauzează multe dintre problemele noastre şi ne pot pune poveri grele pe umeri. Cea mai apăsătoare povară pe care o aducem asupra noastră este povara păcatului. Cu toţii am cunoscut remuşcarea şi durerea care urmează, inevitabil, atunci când nu ţinem poruncile” („Ca poverile dumneavoastră să fie uşoare”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 13).

Imagine

Nefi legat de catarg.

După ce Nefi şi membrii familiei sale au început să navigheze către ţara făgăduinţei, au avut parte de numeroase greutăţi. În timp ce studiaţi 1 Nefi 18, căutaţi unul dintre tipurile de suferinţă discutate de vârstnicul Clayton. Citiţi 1 Nefi 18:9–11 şi identificaţi exemple de alegeri greşite făcute de unii dintre cei de pe corabie.

Deşi nu este greşit să dansezi, să asculţi muzică sau să te distrezi, în 1 Nefi 18:9 se precizează că ei au făcut aceste lucruri cu „o nemaipomenită grosolănie”. Cuvântul grosolănie înseamnă mojicie, bădărănie sau mitocănie. Satana poate folosi dansul, muzica şi felul în care vorbim pentru a ne corupe inimile şi minţile şi pentru a ne face să pierdem însoţirea Duhului Sfânt.

Potrivit celor relatate în 1 Nefi 18:10, ce s-a temut Nefi că se va întâmpla dacă cei care s-au răzvrătit nu se pocăiau? .

Ce a făcut Nefi în legătură cu aceasta? Cum aţi reacţiona dacă un părinte sau un conducător al Bisericii v-ar ruga să schimbaţi muzica pe care o ascultaţi, modul în care dansaţi sau să vă abţineţi să folosiţi un limbaj vulgar? Aţi fi dornici să ascultaţi şi să faceţi schimbări?

Citiţi 1 Nefi 18:12–14, 17–19 şi căutaţi consecinţele răzvrătirii lor. Cum au suferit Nefi şi alţi membri ai familiei sale din cauza acţiunilor celorlalţi? Remarcaţi cum faptele de răzvrătire ale unora au afectat capacitatea întregului grup de a primi îndrumare de la Dumnezeu.

Faptele celor care s-au răzvrătit ne indică faptul că păcatul ne provoacă suferinţe nouă şi, uneori, chiar şi altora.

3. Printre ispitele de care au parte adolescenţii din ziua de astăzi se numără faptul de a nu fi respectuoşi cu părinţii şi conducătorii, de a copia la examene, de a bârfi, de a se îmbrăca indecent, de a încălca legea castităţii, de a nu ţine Cuvântul de înţelepciune (tutun, alcool şi droguri) şi de a viziona materiale pornografice. Alegeţi două sau mai multe dintre acele ispite şi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi cum poate fiecare să-i afecteze pe membrii familiei sau pe prietenii cuiva care cade în acea ispită.

Restul capitolului 1 Nefi 18 ne învaţă cum să reacţionăm când avem parte de greutăţi, indiferent dacă ele rezultă din alegeri greşite pe care le facem sau fără a avea noi vreo vină. Citiţi 1 Nefi 18:15–16, 20–23 şi marcaţi expresiile care ne învaţă ce să facem în oricare dintre situaţii.

În aceste versete, sunt ilustrate mai multe doctrine şi principii. După fiecare dintre afirmaţiile de mai jos, scrieţi numărul versetului sau numerele versetelor din 1 Nefi 18:15–16, 20–23 care credeţi că exemplifică acel adevăr.

• Putem să privim către Dumnezeu şi să rămânem credincioşi în timpul încercărilor noastre.

• Rugăciunea ne poate ajuta să găsim pace în timpul încercărilor noastre.

4. Alegeţi unul dintre versetele pe care le-aţi folosit în exerciţiul precedent şi care are o însemnătate specială pentru voi şi explicaţi, în jurnalul pentru studiul scripturilor, de ce vă place. Includeţi ce aţi învăţat din acel verset şi ce învăţături aţi desprins din el cu privire la modul în care să reacţionaţi în caz de greutăţi. Dacă aţi văzut vreun exemplu în viaţa voastră sau în a altcuiva legat de ceea ce vă învaţă acest verset, scrieţi şi despre acest lucru.

Imagine

Lehi şi poporul său ajung în ţara făgăduinţei.

În pofida greutăţilor de care au avut parte, Nefi şi membrii familiei sale au ajuns, în cele din urmă, în ţara făgăduinţei. Pe măsură ce căutaţi îndrumarea Domnului şi o urmaţi cu sârguinţă, şi voi vă puteţi încheia cu succes călătoria pe care Domnul v-a dat-o de făcut pe pământ.

Vârstnicul L. Whitney Clayton a depus următoarea mărturie:

„Indiferent de greutăţile pe care le întâlnim în viaţă ca urmare a condiţiilor naturale, a comportamentului necuviincios al celorlalţi sau a propriilor noastre greşeli şi defecte, noi suntem, cu toţii, copii ai unui Tată Ceresc iubitor, care ne-a trimis pe pământ ca parte a planului Său veşnic pentru creşterea şi progresul nostru. Experienţele noastre personale unice ne pot ajuta să ne pregătim pentru a ne întoarce la El. Adversitatea şi suferinţele prin care trecem, oricât de greu ar fi de suportat, durează, din perspectiva Cerului, doar «un scurt timp; şi după aceea, dacă [îndurăm] bine, Dumnezeu [ne] va exalta în cer» [D&L 121:7–8]. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să ne purtăm poverile «bine» oricât ar dura acel «scurt timp» în care trebuie să le purtăm…

Eu ştiu că, pe măsură ce ţinem poruncile lui Dumnezeu şi legămintele noastre, El ne ajută să ne ducem poverile. El ne întăreşte. Când ne pocăim, El ne iartă şi ne binecuvântează cu o conştiinţă împăcată şi cu bucurie” („Ca poverile dumneavoastră să fie uşoare”, p. 13–14).

După ce a ajuns în ţara făgăduinţei, Nefi a profeţit despre venirea Salvatorului şi despre modul cum El urma să fie primit de poporul Său. Citiţi 1 Nefi 19:8–10 şi identificaţi expresiile care ne învaţă despre natura şi caracterul lui Isus Hristos.

5. În jurnalul pentru studiul scripturilor, consemnaţi cum ceea ce aţi învăţat din 1 Nefi 19:8–10 vă sporeşte dragostea pentru Salvator.

Încheiaţi lecţia de astăzi citind 1 Nefi 19:18–19, 23 şi subliniind ceea ce Nefi şi-a dorit să-i convingă să facă pe cei din poporul său şi pe toţi aceia care citesc Cartea lui Mormon. Căutaţi, astăzi, ocazia de a vă împărtăşi mărturia despre Salvator unui prieten sau unui membru al familiei, sau depuneţi-vă mărturia în cadrul unei activităţi sau adunări a Bisericii. Făcând astfel, i-aţi putea ajuta să-şi aducă aminte de Mântuitorul lor şi să creadă în El.

6. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi moduri în care puteţi urma exemplul lui Nefi în viaţa voastră.

7. În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

   Am studiat 1 Nefi 18–19 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

   Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: