Pāpa’ira’a mo’a
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 96


Tufa’a 96

E heheura’a tei hōro’ahia mai ia Iosepha Semita te peropheta, nō te fa’a’ite i te huru nō te fa’anahonahora’a nō te ’oire ’e ’aore rā te titi nō Ziona i Kirtland, i Ohio, i te 4 nō Tiunu 1833, ’ei hi’ora’a nā te feiā mo’a i Kirtland. ’Ua ravehia te reira i te taime nō te hō’ē ’āmuira’a nā te mau tahu’a rahi, ’e te parau rahi i ’āparauhia nō te ’ōperera’a ïa i te tahi mau fenua i parauhia te fenua fa’a’apu French, ’o tei fatuhia e te ’Ēkālesia, piri ia Kirtland. ’E nō te mea ’aita te ’āmuira’a i tāhō’ē ē ’o vai tē ha’apa’o i teie fenua fa’a’apu, ’ua tāhō’ē ihora rātou ’ia ani i te Fatu nō ni’a i taua ’ohipa ra.

1, ’Ia ha’apūaihia te titi Kirtland nō Ziona ; 2–5, Nā te ’episekōpo e ’ōpere i te mau fenua ’āi’a i te feiā mo’a ; 6–9, ’ia riro John Johnson ’ei melo nō te ha’apa’ora’a tāhō’ē.

1 Inaha, tē parau atu nei au ia ’outou na, teie te pa’ari, nā roto i te reira e ’ite ai ’outou i te rāve’a ti’a nō te ha’apa’o i teie nei ’ohipa, inaha e mea ti’a roa iā’u ’ia ha’apūai-roa-hia teie nei titi tā’u i fa’ata’a nō te pūai o Ziona.

2 Nō reira, ’ia ha’apa’o tō’u tāvini ra ’o Newel K. Whitney i te vāhi ’o tei fa’ata’ahia i rotopū ia ’outou na, i ni’a iho i te reira tē ’ōpua nei au ’ia fa’ati’a i tō’u fare mo’a.

3 ’E teie fa’ahou ā, ’ia tātufa’ahia atu te reira ’ei mau ’āua na’ina’i, mai te au i te pa’ari ra, ’ei maita’i nō rātou ’o tē tītau nei i te mau fenua ’āi’a, mai te au i te fa’ata’ahia i roto i te ’āpo’ora’a i rotopū ia ’outou na.

4 Nō reira, ’a mata na ’outou i te ha’apa’o i teie nei ’ohipa, ’e i te reira tufa’a ’o tē tītauhia ’ei maita’i nō tā’u ha’apa’ora’a tāhō’ē, nō te ’āfa’ira’a i tā’u parau i te tamari’i a te ta’ata nei.

5 Inaha ho’i, ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, e mea ti’a roa teie mea iā’u nei, ’ia ’āfa’ihia atu tā’u parau i te tamari’i a te ta’ata nei, nō te tāmarūra’a i te ’ā’au o te tamari’i a te ta’ata nei ’ei maita’i ho’i nō ’outou na. ’Oia ïa. ’Āmene.

6 ’E teie fa’ahou ā, ’oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, e mea pa’ari ’e e mea ti’a ho’i iā’u nei i tō’u tāvini ra ia John Johnson ’o tei fāri’ihia tāna ō e au nei, ’o tei fa’aro’ohia tāna mau pure e au nei, ’oia ’o tā’u e hōro’a atu nei i te fafaura’a nō te ora mure ’ore mai te mea e ha’apa’o ’oia i tā’u mau fa’auera’a mai teie nei atu ā—

7 Nō te mea e hua’ai ’oia nō Iosepha ’e e tufa’a tāna nō te mau ha’amaita’ira’a nō te fafaura’a i fafauhia na i tōna mau metua—

8 ’Oia mau tē parau atu nei au ia ’outou na, e mea ti’a ïa iā’u nei ’ia riro ’oia ’ei melo nō te ha’apa’ora’a tāhō’ē, ’ia ti’a iāna ’ia tauturu i te ’āfa’ira’a i tā’u parau i te mau tamari’i a te ta’ata nei.

9 Nō reira e fa’atōro’a ’outou iāna i teie nei ha’amaita’ira’a, ’e ’ia tītau itoito ho’i ’oia ’ia ’īriti ’ē atu i te mau tārahu e vai nei i ni’a i te fare i fa’ahitihia atu i rotopū ia ’outou na, ’ia ti’a iāna ’ia pārahi i reira. ’Oia ïa. ’Āmene.