2010–2019
Hi’o maita’i ’aore rā e tāu’a ’ore
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


Hi’o maita’i ’aore rā e tāu’a ’ore

’A rahi noa ai te mau mana o te ao nei i te fāri’i i te ’ino, e ti’a ia tātou ’ia tūtava itoito ma te ti’a pāpū i ni’a i te ’ē’a e arata’i ia tātou i tō tātou Fa’aora ma te pāruruhia.

’Ua ’ite a’ena vau i te hō’ē tāpa’o nā roto i te māramarama o te hō’ē fare toa e nā ’ō ra : « Te ’oa’oa, $15.00 ». Nō tō’u hina’aro e ’ite e fea ’oa’oa tā’u e nehenehe e ho’o i terā $15, ’ua tomo atu vau nō te hi’o. Te mea tā’u i ’ite, ’o te mau tauiha’a faufa’a ’ore noa ïa ’e te fa’atauaroha ho’o māmā—’aita hō’ē a’e mea tā’u i ’ite e nehenehe e hōro’a mai i te ’oa’oa tā te tāpa’o e fa’atīani ra ! I roto i te mau matahiti i ma’iri ’ua feruri au e rave rahi taime i taua tāpa’o rā ’e te ’ōhie e hi’ohia te ’oa’oa i roto i te mau tao’a ho’o māmā ’e te tau poto. Tātou te mau melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei, ’ua ha’amaita’ihia tātou i te mea ē, ’ua ’ite tātou i hea te ’oa’oa mau e ’itehia mai ai. Tei roto ïa i te ora-māite-ra’a i te ’evanelia i ha’amauhia e tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’e tei roto i te tūtavara’a ’ia riro mai iāna te huru.

E hoa rahi tō mātou, e fa’atere mātini pere’o’o auahi ’oia. I te hō’ē mahana, tē fa’ahoro ra ’oia i te pere’o’o auahi, ’ite ihora ’oia i te hō’ē pere’o’o tei tāpe’a i mua iāna, i ni’a i te purūmu pere’o’o auahi. ’Ua ta’a ’oi’oi ’oia ē, ’ua mau terā pere’o’o, e’ita e nehenehe e tere fa’ahou. Tu’u a’enei ’oia i te pere’o’o auahi i ni’a i te fa’anahora’a ’ati, huti a’era i te mau ferēni (frein) o te mau pere’o’o tāta’itahi e toru tuata maile (1,2 km) i muri mai i te pere’o’o mātini, e 5 900 tane te teiaha. ’Aita e rāve’a mātēria e mau ai te pere’o’o auahi hou te reira e ū ai i ni’a i te pere’o’o. ’Aua’a a’e rā, ’ua fa’aro’o te mau ta’ata o te pere’o’o i te pū fa’aara a te pere’o’o auahi ’e ’ua horo atura i rāpae nā mua a’e te pere’o’o e ū. ’A paraparau noa ai te ta’ata fa’atere mātini i te mūto’i, haere mai nei te hō’ē vahine riri. Tūtuō a’enei ’oia ē, ’ua ’ite ’oia i te ’ohipa i tupu ’a nā ’ō ai ē, ’aita te fa’atere mātini i tāmata ri’i a’e i te ’ape i te pere’o’o !

Te mea pāpū rā, ’āhani ’ua ti’a i te ta’ata fa’atere mātini ’ia ’ape i te ’ati ’e ’ia taui i te purūmu, ’o te pere’o’o ’auahi tā’āto’a ïa tē pēpē atu i te haerera’a i rāpae i tōna purūmu ’e te mau-tā’ue-ra’a. ’Aua’a a’e nōna, ’ua tāpe’a noa taua purūmu ’āuri ra i te huira o te pere’o’o auahi ’ia ’ohu noa i mua i tōna tāpaera’a noa atu ā te fifi i ni’a i tōna ’ē’a. ’Aua’a a’e nō tātou, tei ni’a ato’a tātou i te hō’ē purūmu, te ’ē’a nō te fafaura’a ’o tā tātou i fafau i te taime ’a bāpetizohia ai tātou ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei. Noa atu ā e fa’aruru tātou i te tahi mau fifi i ni’a i te ’ē’a, e fa’ahaere noa teie ’ē’a ia tātou i mua i te tāpaera’a mure ’ore rahi nō tātou, mai te mea e vai pāpū noa tātou i ni’a iho.

Hōho’a
Te ʼōrama a Lehi nō te tumu rāʼau nō te ora

Tē fa’a’ite nei te ’ōrama nō te rā’au o te ora i te huru te tāu’a ’ore e nehenehe e fa’aātea ’ē ia tātou i te ’ē’a nō te fafaura’a. ’A feruri na i te ’āuri ’e te ’ē’a piriha’o ’e te oaoa, ’aore rā te ’ē’a nō te fafaura’a e arata’i ’āfaro i te rā’au nō te ora, i reira te mau ha’amaita’ira’a ato’a maoti tō tātou Fa’aora ’e tāna tāra’ehara e roa’a ai i te feiā ha’apa’o. ’Ua ’ite-ato’a-hia i roto i te ’ōrama te hō’ē ’ānāvai pape e fa’ahōho’a i te vi’ivi’i o te ao nei. Tē fa’a’ite nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, tē tahe ra teie ’ānāvai « i pīha’i a’e » i te tumu rā’au, ’eiaha rā i taua tumu rā’au ra. ’Ua teimaha roa te ao i te mau fa’anevanevara’a e nehenehe e fa’ahema ato’a i te feiā i mā’itihia, e mea tāu’a ’ore atura rātou i te orara’a i tā rātou mau fafaura’a—’ua nā pīha’i iho noa atura i te tumu rā’au, ’aita rā i tāpae i reira. ’Ia ’ore ana’e tātou e hi’o maita’i nō te ora i tā tātou mau fafaura’a ma te ti’a, e nehenehe tā tātou mau tauto’ora’a huru tāu’a ’ore e arata’i ia tātou i te mau ’ē’a au ’ore ’aore rā i te ’āmuira’a atu ia rātou tei tomo a’ena i roto i te fare rahi ’e te ’ā’ano. ’Ia ore ana’e tātou e hi’o maita’i, e nehenehe tātou e topa roa atu i roto i te hōhonu o te hō’ē ’ānāvai vi’ivi’i.1

Tē vai nei te huru hi’o maita’i ’e te huru tāu’a ’ore nō te rave i te mau mea ato’a, nō te ora ato’a i te ’evanelia. ’Ia hi’o tātou i tā tātou pūpūra’a i te Fa’aora, e mea hi’o maita’i ānei tātou ’aore rā e mea tāu’a ’ore ānei ? Nō tō tātou nātura tāhuti nei, ’aita ānei tātou e fa’ati’ati’a nei i tā tātou mau peu, ’e i te tahi taime, e nā ’ō tātou ē, e hōho’a tā tātou mau ’ohipa i te ū rehu ’oia ho’i ’ua ’āmuihia te maita’i i te maita’i ’ore ri’i ? I te mau taime ato’a e fa’ahiti tātou i te parau « terā rā », « ’eiaha rā » ’e « ’āre’a rā » nō te pe’e i te parau a’o a tō tātou mau fa’atere peropheta ’aore rā nō te hi’o maita’i i te orara’a i te ’evanelia, tē parau nei ïa tātou ē : « E ’ere terā parau nō’u ». E nehenehe tā tātou e fa’ati’a i tō tātou hina’aro, teie noa rā,’aita e rāve’a ti’a nō te rave i te mea hape !

Nō roto mai te tumu parau 2019 a te Feiā ’Āpī i te Ioane 14:15, tē nā ’ō ra te Fatu ē : « ’Ua hina’aro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u parau ». Mai te mea ’ua here tātou iāna mai tā tātou e parau nei, e’ita ānei ïa tā tātou e nehenehe e fa’a’ite i taua here ra nā roto i te hi’o-maita’i-atu-ā-ra’a i te orara’a i tāna mau fa’auera’a ?

E ’ere te hi’o-maita’i-ra’a i te orara’a i te ’evanelia i te ha’apeura’a ’aore rā te fa’aha’umanira’a. Te aura’a ra, ’o te fa’atanora’a i tō tātou mau mana’o ’e tā tātou mau peu ’ei pipi nā Iesu Mesia. ’Ia feruri tātou i te huru nō te hi’o maita’i ’e te tāu’a ’ore i roto i te orara’a ’evanelia, teie te tahi mau mea e feruri :

E mea hi’o maita’i ānei tātou i tā tātou ha’amorira’a i te sābati ’e i tā tātou fa’aineinera’a nō te rave i te ’ōro’a mo’a i te hepetoma ato’a ?

E ti’a ānei ia tātou ’ia hi’o maita’i atu ā i tā tātou mau pure ’e te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, ’e ’ia rave itoito atu ā i te Mai pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ?

E mea hi’o maita’i ānei tātou i tā tātou ha’amorira’a i te hiero ’e e mea hi’o maita’i ānei tātou ’e e mea hina’aro ānei tātou ’ia ora i te mau fafaura’a tā tātou i rave i te bāpetizora’a ’e i te hiero ? E mea hi’o maita’i ānei tātou i tō tātou hōho’a ’e te huru o tō tātou ’ahu, i te mau vāhi ’e i te mau taime mo’a iho ā rā ? E mea hi’o maita’i ānei tātou i te huru tātou e ’ō’omo nei i te ’ahu mo’a o te hiero ? ’Aore rā nā te huru ’ahu a tō te ao nei e tu’u i tāna peu tāu’a ’ore ri’i ?

E mea hi’o maita’i ānei tātou i tā tātou aupurura’a ia vetahi ’ē ’e tā tātou ravera’a i tō tātou mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, ’aore rā e mea ha’apa’o ’ore ānei ’e te tāu’a ’ore i tō tātou pi’ira’a ’ia tāvini ?

E mea hi’o maita’i ānei tātou i te mea tā tātou e tai’o nei ’e e māta’ita’i nei i ni’a i te ’āfata teata ’e i ni’a i te mau mātini ’āfa’ifa’i ? E mea hi’o maita’i ānei tātou i tā tātou huru paraparau ? ’Aore rā e mea huru tāu’a ’ore tātou i tō tātou vaha repo ’e te parau faufau ?

Tē vai ra i roto i te buka iti Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī te tahi mau fa’aturera’a, ’e ’ia pe’e-maita’i-hia te reira, e tae mai ïa te mau ha’amaita’ira’a tao’a rahi ’e e fa’aea tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. Noa atu ā ’ua pāpa’ihia te reira nō te maita’i o te feiā ’āpī, e’ita teie mau fa’aturera’a e hope ’ia fa’aru’e ana’e tātou i te Feiā ’Āpī Tamāhine ’e te Feiā ’Āpī Tamāroa. E tano te reira nō tātou tāta’itahi, i te mau taime ato’a. E nehenehe te hi’o-fa’ahou-ra’a i teie mau fa’aturera’a e fa’a’ite mai i te tahi atu mau rāve’a nō te hi’o maita’i atu ā i te huru tātou e ora nei i te ’evanelia.

’Eiaha tātou e tu’u i raro i tā tātou mau fa’aturera’a nō te fa’atano atu i ni’a i te tahi atu ta’ata, ’ia vai au noa ’oia. E mau pipi tātou nā Iesu Mesia, ’e nō reira, e fa’ateitei tātou ia vetahi ’ē, ma te fa’ateitei ia rātou i te hō’ē fāito teitei a’e ’e te mo’a a’e i reira rātou e ’ō’oti ato’a ai i te mau ha’amaita’ira’a rahi a’e.

Tē ani nei au ia tātou tāta’itahi ’ia ’imi i te arata’ira’a a te Vārua Maita’i nō te ’ite i te mau fa’atanora’a e tītauhia e rave i roto i tō tātou orara’a, nō te fa’atano maita’i atu ā i ni’a i te rēni o tā tātou mau fafaura’a. Tē tāparu ato’a nei au ia ’outou ’eiaha e vahavaha i te tahi atu mau ta’ata i ni’a i taua tere nei. « Tei iā’u ho’i te fa’ahapa, tē nā reira mai ra te Fatu ra ».2 Tei roto tātou pā’āto’a i terā ’ohipa nō te tupura’a ’e te tauira’a.

E ’ohipa fa’ahiahia nō’u te ’ā’amu i fa’ati’ahia i roto i te Buka a Moromona nō ni’a i te feiā tāiva ra te mau ’āti Amaliki. ’Ei rāve’a nō te fa’a’ite ia vetahi ’ē ’aita fa’ahou rātou i tā’amuhia ia Iesu Mesia ’e tāna ’Ēkālesia, ’ua tu’u rātou i te hō’ē tāpa’o ’ute’ute i ni’a i tō rātou rae ’ia ’ite mai te tā’āto’ara’a.3 I tō tātou nei pae, tātou te mau pipi nā Iesu Mesia, e aha tā tātou tāpa’o ? E ti’a ānei i te mau ta’ata ’ia ’ite i tōna hōho’a i tō tātou nei mata, ’e ’ia ’ite i te ta’ata nōna tātou e ti’a nei, i te huru tātou e hi’o maita’i nei nō te fa’atere i tō tātou orara’a ?

Tātou te nūna’a nō te fafaura’a, ’eiaha tātou ’ia rapuhia ’e te toe’a o te ao nei. ’Ua parauhia tātou « ’ei nūna’a ta’a ’ē » 4—e parau ha’apōpou ïa ! ’A rahi noa ai te mau mana o te ao nei i te tauahira’a i te ’ino, e mea tītau ia tātou ’ia tūtava itoito nō te ti’a pāpū i ni’a i te ’ē’a e arata’i atu i tō tātou Fa’aora ma te pāruru, ’e e ’ā’ano atu ā te āteara’a i roto i tō tātou orara’a fafaura’a ’e te mau mana o te ao nei.

’A feruri ai au i te noa’ara’a te ’oa’oa vai maoro, tē ’ite nei au ē, i te tahi taime tei roto iho ā tātou i te ’ū rehu. E’ita e nehenehe e ’ape i te māhu pōiri ’a rātere ai tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. E nehenehe te ’umera’a ’ia hara ’e te huru tāu’a ’ore e fa’ahahi marū noa i tō tātou ’āvei’a i roto i te pōiri o te ao ’e i te ātea o te ’ē’a nō te fafaura’a. ’Ia tupu noa atu taua mea ra, ’ua a’o mai tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson, ’ia ho’i mai i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’ia rave vitiviti i te reira. E māuruuru rahi tō’u i te hōro’a nō te tātarahapara’a ’e i te mana o te tāra’ehara a te Fa’aora.

E’ita iho ā e nehenehe e ora i te hō’ē orara’a hape ’ore. Hō’ē ana’e ta’ata tei ora i te orara’a hape ’ore ’a noho ai i ni’a i teie paraneta tiretia. ’O Iesu Mesia. Noa atu rā ’aita tātou i tae i te fāito maita’i roa, te mau taea’e ’e te mau tuahine, e nehenehe tātou ’ia vai ti’amā : ti’amā nō te rave i te ’ōro’a mo’a, ti’amā nō te mau ha’amaita’ira’a o te hiero ’e ti’amā nō te fāri’i i te heheura’a nō tātou iho nei.

’Ua fa’a’ite pāpū te ari’i Beniamina nō te mau ha’amaita’ira’a ’e te ’oa’oa e tae mai i te feiā e hi’o maita’i i te pe’era’a i te Fa’aora : « [Hau atu] ’ua hina’aro ho’i au ’ia ha’amana’o ato’a ’outou i te maita’i ’e te ’oa’oa o te ta’ata e ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua. Inaha ho’i, e ha’amaita’ihia rātou i te mau mea ato’a, o te tino nei ’e ’o te Vārua ato’a ho’i ; ’e ’ia ha’apa’o maita’i rātou ē tae noa atu i te hope’a, e fāri’ihia rātou i te ra’i, ’ia pārahi rātou ’e te Atua ato’a i roto i te ’oa’oa hope ’ore ra ».5

E nehenehe ānei e ho’o mai i te ’oa’oa e $15 ? ’Aita. E tae mai te ’oa’oa hōhonu ’e te vai maoro nā roto i te orara’a i te ’evanelia a Iesu Mesia ma te hina’aro mau ’e ma te hi’o maita’i. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.