2010–2019
Fa’aineinera’a nō te ho’ira’a mai o te Fatu
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


Fa’aineinera’a nō te ho’ira’a mai o te Fatu

Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ana’e tei ha’amanahia ’e tei tonohia nō te fa’aoti i te mau fa’aineinera’a e tītauhia nō te tae-piti-ra’a mai o te Fatu.

I roto e piti hepetoma, e fa’ahanahana tātou i te Pāsa. Tē ha’apāpū nei te ti’a-fa’ahou-ra’a i te huru Atua o Iesu Mesia ’e te vai-mau-ra’a o te Atua te Metua. E fāriu tō tātou mau mana’o i ni’a i te Fa’aora, ’e e feruri hōhonu tātou i « tōna orara’a fāito ’ore ’e te peu maita’i mure ’ore o tōna tusia tāra’ehara rahi ».1 Tē ti’aturi nei au ē, e feruri ato’a tātou i tōna ho’ira’a mai e tīa’ihia nei « i reira ’oia e fa’atere ai ’ei Ari’i nō te mau Ari’i ’e ’ei Fatu nō te mau Fatu ».2

I te tahi a’e nei tau i Buenos Aires, ’ua ’āmui atu vau i roto i te hō’ē ’āmuira’a ’e te mau ti’a fa’atere nō te mau fa’aro’o e rave rahi. E mea pāpū maita’i tō rātou here i te ta’ata tupu. ’Ua hina’aro rātou e tāmarū i te māuiui ’e e tauturu i te ta’ata ’ia upo’oti’a i roto i te ha’avīra’a ’e te veve. ’Ua feruri au i te mau ’ohipa tauturura’a i te ao nei e rave rahi a teie ’Ēkālesia, mai te mau ’ōpuara’a ’ohipa ma te ’āpiti atu i te mau pupu fa’aro’o i ti’a mai i roto i te ’āmuira’a. ’Ua ’ī roa tō’u ’ā’au i te māuruuru nō te ’ā’au hōro’a o te mau melo o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tei fa’atupu i teie huru tāvinira’a mai tā te Mesia te huru.

I taua taime ra, e piti ’ohipa tā te Vārua i ha’apāpū mai iā’u. ’A tahi, e mea faufa’a roa te aupurura’a i te mau hina’aro nō te pae tino nei ’e ’ia tāmau-noa-hia i te reira e ti’a ai. Te piti, e mea mana’o-’ore-hia ïa, e mea pūai rā ’e te māramarama maita’i. Teie ïa : i’ō atu i te ’ohipa tāvinira’a, e mea faufa’a rahi ’ia fa’aineine i te ao nei nō te tae-piti-ra’a mai o te Fatu o Iesu Mesia.

’Ia haere mai ’oia, e’ita te ha’avīra’a ’e te parau-ti’a ’ore e iti noa, e ’ore roa rā te reira.

« ’Ei reira te luko e pārahi ato’a ai rāua o te ’ārenio ; ’e te taita e ta’oto ai rāua o te tamaiti iti, ’e te fanau’a pua’atoro, ’e te liona ’āpī, hō’ē ā ’āmuira’a mai, ’e nā te hō’ē tamaiti iti e arata’i.

« E ’ore roa rātou e ha’uti, e ’ore e rave ’ino, i tō’u ato’a nei mou’a mo’a, e ’ī ho’i te fenua i te ’ite ia Iehova, mai te vaira’a miti e ’ī i te miti ra ».3

E’ita te veve ’e te mamae e topa noa, e mo’e ’ē rā :

« E ’ore rātou e po’ia fa’ahou, e ’ore ho’i e po’ihā fa’ahou ; e ’ore ho’i rātou e ti’ari’a e te mahana ’e te ve’ave’a.

« Nā te ’ārenio ho’i tei pārahi i rōpū i te terono ra e fa’a’amu ia rātou, ’e e arata’i ho’i ia rātou i te mau pape ora piha’a ra : ’e nā te Atua e horoi hua i tō rātou roimata ».4

Tae noa atu i te māuiui ’e te ’oto o te pohe, e fa’a’orehia ïa :

« I te reira mahana e ’ore roa te tamari’i ’aru’aru e pohe e tae noa atu i te taime ’oia e rū’au roa ai ; ’e e riro tōna orara’a mai tō te orara’a o te tumu rā’au i te maoro ;

« ’E ’ia pohe atu ’oia ra e ’ore ho’i ’oia e ta’oto atu, ’oia ho’i i roto i te repo, e fa’ahuru-’ē-hia rā ’oia i te taime nō te hō’ē ’amora’a mata ra, ’e e tahitihia atu ’oia i ni’a, ’e e riro ho’i tōna fa’aeara’a ’ei mea hanahana ».5

’Oia mau ïa, e rave ana’e tātou i te mau mea ato’a nō te tāmarū i te mamae ’e te ’oto i teienei, ’e e fa’aitoito rahi atu tātou i te rave i te mau fa’aineinera’a e hina’arohia nō te mahana e ha’amouhia ai te māuiui ’e te ’ino, i te taime « e pārahi tino roa ai te Mesia i ni’a i te fenua nei ; ’e e fa’a’āpīhia te fenua ’e e fāri’i i tōna ra hanahana pārasaito ».6 E riro ïa ’ei mahana fa’aorara’a ’e te ha’avāra’a. ’Ua tātara maita’i te ’episekōpo Peretāne nō Durham, Dr. N. T. Wright, i te aura’a o te tāra’ehara o te Mesia, te ti’afa’ahoura’a, ’e te ha’avāra’a nō te upo’oti’a i ni’a i te parau-ti’a ’ore, ’e te tu’ura’a i te mau mea maita’i ato’a.

’Ua parau ’oia : « ’Ua fa’ata’a te Atua i te hō’ē mahana e ha’avā ai ’oia i te ao nei ma te ’āfaro nā roto i te hō’ē ta’ata tāna i mā’iti—’e ’ua ha’apāpū ’oia i te reira i te mau ta’ata ato’a nā roto i te fa’ati’ara’a i teie ta’ata mai te pohe mai. Te mau mea nō ni’a ia Iesu nō Nazareta, nō ni’a ihoa rā i tōna ti’afa’ahoura’a mai te pohe mai, o te niu ïa o te ha’apāpūra’a ē, e ’ere te ao nei i te ’ohipa feruri-’ore-hia I te pae hōpe’a, e ’ere ïa i te hō’ē ’āhuehuera’a ; ’ia rave tātou i te parau-ti’a i teie tau, ’aita tātou e hi’o i roto i te pōiri, ma te tāmata i te fa’ati’a fa’ahou i te hō’ē fare tei haruru, ’e ’aore rā, ’ia hāmani i te hō’ē pere’o’o uira fa’aru’e. I te fa’ati’ara’a mai te Atua ia Iesu mai te pohe mai, o te reira ïa te ’ohipa ha’iha’i roa, tei roto i te reira te ’ohipa ha’avāra’a rahi hope’a mai te hō’ē huero, te huero ïa… o te ti’aturira’a hope’a. ’Ua parau te Atua, ma te pūai rahi ē, o Iesu Mesia nō Nazareta mau te Mesia. Te vāhi huru ’ē o te ’ā’amu, ’ua fāri’i o Iesu iho i te ha’avāra’a ri’ari’a ’e te ti’a ’ore, ma te haere mai i te vāhi i fa’ahōho’ahia ’e i ’āmuihia te mau ’ino ’e te mau ’ohipa ti’a ’ore o te ’ā’amu, nō te amo i te reira ’āhuehuera’a, te reira pōiri, te reira peu taehae, te reira parau-ti’a ’ore, i roto iāna iho, ’e nō te ha’aparuparu i tōna mana ». 7

I roto i te ’āmuira’a i Buenos Aires tā’u i fa’ahiti atu na i raua’e ra, ’ua ha’apāpū mai te Vārua iā’u ē, Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hōpe’a nei ana’e tei ha’amanahia ’e tei tonohia nō te fa’aoti i te mau fa’aineinera’a e tītauhia nō te tae-piti-ra’a mai o te Fatu ; ’oia mau, ’ua fa’ati’a-fa’ahou-hia ’oia nō te reira tumu. E ’itehia ānei ia ’outou i te tahi atu vāhi, hō’ē nuna’a ’o te fāri’i nei i teie tau ’ei « tau nō te ’īra’a o te mau tau » tei tohuhia, i reira ho’i te Atua e « ha’aputuputu ai i te mau mea ato’a ’ei hō’ē i roto i te Mesia ra » ?8 Mai te mea ē, ’aita e ’itehia ia ’outou i’ō nei hō’ē ’āmuitahira’a e hina’aro nei e rave i te mau mea e tītauhia ’ia rave nō te feiā ora ’e nō tei pohe, nō te fa’aineine nō taua mahana ra, mai te mea ē, ’aita e ’itehia ia ’outou i’ō nei hō’ē pupu e hina’aro e hōro’a i te taime ’e i te faufa’a rahi nō te ha’aputuputura’a ’e nō te fa’aineinera’a i te hō’ē nuna’a fafauhia tei ineine nō te fari’i i te Fatu, e’ita ïa e ’itehia ia ’outou i te tahi atu vāhi.

Nō ni’a i te ’Ēkālesia i te matahiti 1831, ’ua parau te Fatu :

« ’Ua hōro’ahia atu te mau tāviri nō te bāsileia o te Atua i te ta’ata nei i ni’a i te fenua nei, ’e mai reira atu te ’evanelia e tere atu ai e tae noa atu i te mau hope’a o te ao nei.

« ’A ti’aoro atu i te Fatu, ’ia tere atu tōna bāsileia i ni’a i te fenua nei, ’ia ti’a i te mau ta’ata ’ia fāri’i i te reira, ’e ’ia vai fa’aineinehia nō te mau mahana e tae mai ra, i roto i te reira e tae mai ai te Tamaiti a te ta’ata i raro nei i roto i te ao ra i fa’a’ahuhia i te ’ana’anara’a o tōna ra hanahana, ’ia fārerei mai i te bāsileia o te Atua o tei fa’atupuhia i ni’a i te fenua nei.9

E aha te nehenehe ia tātou ’ia rave nō te fa’aineine i teienei nō taua mahana ra ? E ti’a ia tātou ’ia fa’aineine ’ei nūna’a ; e ti’a ia tātou ’ia ha’aputuputu i te nūna’a fafauhia a te Fatu ; ’e ’ia tauturu i te fa’atupu i te fafaura’a nō te fa’aorara’a « i fafauhia i te mau metua », tō tātou ïa mau tupuna.10 Tītauhia ’ia tupu te reira ma te rahi hou te Fatu ’a ho’i fa’ahou mai ai.

’A tahi, e mea faufa’a roa nō te ho’ira’a mai o te Fatu, ’o te vaira’a ïa i ni’a i te fenua nei te hō’ē nūna’a ta’ata ineine nō te fāri’i iāna i tōna taera’a mai. ’Ua parau ’oia ē, o rātou o te pārahi noa i te fenua nei i taua mahana ra « mai tei iti a’e e tae noa atu i tei rahi roa ra, e fa’a’īhia ho’i i te ’ite i te Fatu, ’e e ’ite ho’i mata i te mata, e fa’ateitei mai ho’i rātou i tō rātou ra reo, e nā roto i te reo tāhō’ē e hīmene mai ai i teie nei hīmene ’āpī i te nā-ō-ra’a mai ē : ’Ua ha’aputuputu mai te Fatu i te mau mea ato’a ’ei hō’ē ra. ’Ua āfa’i mai te Fatu ia Ziona i raro mai ni’a mai ra. ’Ua āfa’i mai te Fatu ia Ziona i ni’a mai raro mai ra.11

I mūta’a ihora, ’ua rave atu te Atua i te ’oire parau-ti’a o Ziona iāna ra.12 ’Āre’a rā ’ia tae i te mau mahana hope’a, e fāri’i te Ziona ’āpī i te Fatu ’ia ho’i mai ’oia.13 Ziona o te ’ā’au mā ïa, e nūna’a ’ā’au hō’ē ’e te mana’o hō’ē, ma te pārahi i roto i te parau-ti’a, ’aore ho’i e veve i rotopū ia rātou.14 ’Ua parau te peropheta Iosepha Semita, « e ti’a ia tātou ’ia fa’ariro i te patura’a o Ziona ’ei fā rahi a’e nā tātou ».15 E patu tātou ia Ziona i roto i tō tātou ’utuāfare, pāroita, ’āma’a, ’e te mau titi nā roto i te tāhō’ē, te huru Atua ’e te aroha.16

Tītauhia ia tātou ’ia ’ite ē, e tupu te patura’a o Ziona i roto i te mau tau ’āehuehu—« ’ei mahana nō te riri rahi, ’ei mahana nō te ’amara’a i te auahi, ’ei mahana anora’a, nō te mihira’a, te ’otora’a, ’e nō te auera’a ; ’e e tae mai te reira i ni’a i te tino o te ao pā’āto’a nei mai te hō’ē puahiohio ra te huru, tē nā reira mai nei te Fatu ».17 Nō reira, e riro te ha’aputuputura’a i roto i te mau titi ’ei « vāhi ha’apūra’a nō te vero, ’e i te riri ’ia nini’ihia atu te reira ma te ’āno’i ’ore i ni’a i te ao pā’āto’a nei »18

Mai mūta’a ihora, « e ʼua ʼāmui pinepine rātou ʼia haʼapae i te māʼa, e ʼia pure, ʼe ʼia parau te tahi i te tahi i te maitaʼi o tō rātou mau vārua. ’E […] ’ia rave i te pane ’e te [pape] ’ei mana’ora’a i te Fatu ra ia Iesu ».19 Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i fa’ata’a mai i roto i te ’āmuira’a rahi o te ’āva’e ’ātopa i ma’iri a’e nei, « te fā tau maoro a te ’Ēkālesia ’o te tauturura’a ïa i te mau melo ato’a ’ia fa’arahi i tō rātou fa’aro’o i tō tātou Fatu ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara, ’ia tauturu ia rātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a ’e te Atua ’e ’ia ha’apūai ’e ’ia tā’ati ho’i i tō rātou ’utuāfare ».20 E nō reira, ’ua ha’apāpū ’oia i te faufa’a o te mau fafaura’a o te hiero, te fa’ahanahanara’a i te sābati, ’e te poupoura’a i te ’evanelia i te mau mahana ato’a, fa’atumuhia i te fare ’e pāturuhia nā te hō’ē fa’anahora’a ha’api’ira’a i te ’ēkālesia. Hina’aro tātou ’ia ’ite nō ni’a i te Fatu, ’e hina’aro tātou ’ia ’ite i te Fatu. 21

Te ’ohipa i muri mai i te patura’a ia Ziona, ’o te ha’aputuputura’a ïa i te nūna’a fafauhia o te Fatu tei purara-maoro-hia i teienei.22 « Te ti’aturi nei mātou ē, e ha’aputuputuhia ’Īsera’ela ’e e fa’aho’ihia mai nā ’ōpu tino ’ahuru ».23 Te feiā ato’a e tātarahapa, e ti’aturi i te Mesia, ’e e bāpetizohia, o rātou ïa tōna nūna’a fafauhia.24 Te Fatu iho tei tohu ē, hou tōna ho’ira’a mai, e porohia te ’evanelia i te ao ato’a nei25 « ’ia fa’aho’i mai i (tōna] mau ta’ata, o tō te ’utuāfare o ’Īsera’ela ho’i rātou »,26 « ’e i reira ïa te hōpe’a e tae mai ai ».27 Tē tupu nei te parau tohu a Ieremia :

« Tē nā ō mai ra Iehova, tē fātata mai ra te tau, e ’ore e parau-fa’ahou-hia ē, tē ora ra Iehova, o tei arata’i mai i te tamari’i a ’Īsera’ela mai te fenua mai ra mai Aiphiti ;

« ’Āre’a rā, tē ora ra Iehova, o tei arata’i mai i te tamari’i a ’Īsera’ela mai te fenua i te pae i apato’erau ra, e mai te mau fenua mai i tīahihia atu ai rātou e āna ; e fa’aho’i mai ho’i au ia rātou i tō rātou ihora fenua i hōro’ahia atu e au nō tō rātou ra mau metua ».28

’Ua ha’apāpū tāmau noa te peresideni Nelson ē, te ha’aputuputura’a o Iseraela o te ’ohipa faufa’a roa a’e ïa o tē tupu nei i ni’a i te fenua nei i teie mahana. ʼAita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te faufaʼa rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te hanahana. E mai te mea e māʼiti ʼoutou, e nehenehe ʼoutou e riro ʼei tufaʼa faufaʼa rahi nō te reira ».29 ’Ua riro tāmau noa te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei ’ei nūna’a ta’ata misiōnare. E rave rahi hānere tauatini tei pāhono i te mau pi’ira’a misiōni mai te ’ōmuara’a mai o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ; rave rahi ’ahuru tauatini ’o tē tāvini nei i teie taime. E mai tā Elder Quentin L. Cook i ha’api’i mai nei, e nehenehe tātou pauroa e rave i te reira nā roto i te mau ravera’a ’ōhie, te here, te anira’a ia vetahi ’ē ’ia ’āmui mai ia tātou i te fare purera’a, ’ia haere mai i te fare, ’ia riro ’ei tuha’a nō tā tātou ’āmuitahira’a. ’Ua riro te nene’ira’a o te Buka a Moromona ’ei tāpa’o fa’a’ite ē, ’ua ha’amata te ha’aputuputura’a.30 ’Ua riro te Buka a Moromona ’ei mauiha’a nō te ha’aputuputura’a ’e nō te fa’afāriura’a.

Te hō’ē ato’a mea faufa’a roa nō te tae-piti-ra’a mai, ’o te ’ohipa fa’aorara’a rahi ïa ’ei maita’i nō tō tātou mau tupuna. ’Ua fafau mai te Fatu e tono mai ’oia i te peropheta Elia hou te tae-piti-ra’a mai, « te mahana rahi mata’u o Iehova ra »,31 nō te « fa’a’ite… i te ’autahu’ara’a » ’e nō te « tanu i roto i te ’ā’au o te mau tamari’i te mau fafaura’a i fafauhia i te mau metua ».32 ’Ua haere mai Elia mai tei fafauhia mai. Te tai’o mahana i te 3 ïa nō ’ēperēra 1836 ; i te hiero nō Keterani Ohio. I roto i taua vāhi ra ’e i taua taime ra, ’ua hōro’a mai ’oia i te ’autahu’ara’a i fafauhia mai ra, te mau tāviri nō te fa’aorara’a o te feiā pohe ’e te tā’atira’a o te mau tāne, te mau vahine ’e te mau ’utuāfare nā roto i te mau u’i ato’a o te mau tau ’e nā roto i te mau tau e a muri noa atu.33 ’Āhiri ’aita te reira, e mou ïa te ’ōpuara’a nō te poietera’a, tē aura’a ra, e ta’irihia te fenua nei i te ’ino ’e ’aore rā, e riro « ’ei mea faufa’a ’ore ».34

I roto i te purera’a nā te feiā ’āpī nā mua a’e i te ha’amo’ara’a o te hiero nō Roma i Italia, ’ua fa’a’ite te rahira’a hānere feiā ’āpī tamāroa ’e tamahine i roto i te ’āmuira’a i te peresideni Nelson i te mau tāreta tā rātou i fa’aineine nō te mau i’oa o tō rātou mau tupuna. ’Ua ineine rātou nō te tomo i roto i te hiero nō te rave i te mau bāpetizora’a mono nō te reira mau tupuna ’ia matara ana’e te hiero. E taime ’oa’oa te reira, ’ua riro ato’a rā ’ei hi’ora’a nō te ha’ape’epe’era’a i te ’ohipa ha’amaura’a ia Ziona nō te mau u’i i reva nā mua ra.

’A rohi ai tātou ma te itoito nō te patu ia Ziona, ’e tā tātou tuha’a ’ohipa i roto i te ha’aputuputura’a ’o tei mā’itihia e te Fatu ’e te fa’aorara’a i te feiā pohe, e tano ia tātou ’ia pārahi ri’i nō te ha’amana’o ē, o te ’ohipa teie a te Fatu ’e tē rave nei ’oia i te reira. O ’oia te Fatu nō te ō vine, ’e o tātou tōna mau tāvini. Tē fa’aue nei ’oia ia tātou ’ia ha’a i roto i te ō vine ma tō tātou pūai nō teie « taime hōpe’a » ’e e ha’a ’oia i pīha’i iho ia tātou.35 E mea tano a’e paha ’ia parau ē, ’ua fa’ati’a ’oia ’ia ha’a tātou i pīha’i iho iāna. Mai tā Paulo i parau ra, « nā’u ho’i i tanu, e nā Apolo i fa’arahi i te pape, nā te Atua rā i fa’atupu ».36 Nāna e rave ’oi’oi nei i tāna ’ohipa i roto i te tau mau nō te reira.37 Ma te fa’a’ohipa i tā tātou mau tauto’ora’a e ’ere i te mea maita’i roa, tā tātou « mau rāve’a ha’iha’i », e fa’atupu te Fatu i te mau mea rarahi.38

Te patu nei teie tau tu’ura’a ’evanelia rahi hope’a i tōna fāito teitei roa—Ziona i ni’a i te fenua nei, i natihia i te Ziona nō ni’a mai i te taime e ho’i mai ai te Fa’aora ma te hanahana. ’Ua ha’amanahia Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nō te fa’aineine---’e ’ia fa’aineine---i te ao nei nō taua mahana ra. ’E nō reira, i teie Pāsa, e fa’ahanahana mau ana’e i te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia ’e te mau mea ato’a tāna e tohu nei : Tōna taera’a mai nō te fa’atere e tauatini matahiti ma te hau, hō’ē ha’avāra’a tano ’e hō’ē parau-ti’a maita’i roa nō te tā’āto’ara’a, te tāhuti ’ore nō te feiā ato’a tei ora na i te fenua nei ’e te faufaura’a nō te ora mure ’ore. Te ti’afa’ahoura’a o te Mesia ’o te ha’apāpūra’a hope’a te reira ē ’ua fa’a’āfarohia te mau mea ato’a. E ha’a ana’e i roto i te patura’a ia Ziona nō te ha’ape’epe’e i te reira mahana. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.