2010–2019
Te Mesia : Te māramarama e ’ana’ana i roto i te pōiri
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2019


Te Mesia : Te māramarama e ’ana’ana i roto i te pōiri

Mai te mea tē ’ite ra ’outou ē tē tūtāperepere ra te ti’arama o tō ’outou ’itera’a pāpū ’e tē ha’afātata mai ra te pōiri, ’a fa’aitoito. ’A tāpe’a i tā ’outou parau i mua i te Atua.

E hi’ora’a nehenehe te hiero nō Roto Miti ’ia hi’ohia mai tā’u piha tōro’a i te fare rahi a te Sōtaiete Tauturu. I te ahiahi, mai te ’ohura’a uāti mātauhia, e ’ama te mau mōrī rāpae o te hiero, i te tapera’a mahana. E ti’arama pāpū ïa ’e te tāmarū te hiero i mua noa i tō’u māramarama.

Hōho’a
Te hiero no Roto Miti i te tapera’a mahana

I te hō’ē pō nō Fepuare i mā’iri iho nei, e mea huru mohimohi tā’u piha tōro’a i te tapera’a mahana. I te hi’ora’a vau nā te māramarama, e mea pōiri te hiero. ’Aita te mau mōrī i ’ama. Tupu a’enei te mana’o ’ārumaruma. E’ita e nehenehe e ’ite i te mau ’oe’oera’a tā’u i ’ite noa e rave rahi matahiti.

Hōho’a
’Aita te mau te’a o te hiero nō Roto miti i ’ama.

I tō’u ’itera’a i te pōiri i te vāhi ’ua mātau vau ’ia ’ite i te mōrī, ’ua ha’amana’o mai au ē, hō’ē o te mau hina’aro faufa’a roa a’e nō te tupu i te rahi, ’o te fa’aea-tū’ati-noa-ra’a ïa i te puna nō te māramarama—’o Iesu Mesia. ’O ’oia te puna nō tō tātou pūai, te Māramarama ’e te Ora o te ao nei. ’Aita ana’e e tū’atira’a ’e ’ōna, e ha’amata tātou i te pohe i te pae vārua. Nō tōna ’ite i te reira, e tāmata Sātane i te fa’a’ohipa i te mau nē’ira’a (pression) ato’a o te ao nei tā tātou e fa’aruru. E ha’a ’oia nō te ha’amohimohi i tō tātou mōrī, nō te fa’a’ino i te tū’atira’a, nō te tāpū i te uira, nō te vaiiho ia tātou i roto i te pōiri. E mau nē’ira’a mātau teie nō te tāhuti nei, tē fa’aitoito roa nei rā Sātane i te ha’amo’emo’e ia tātou ma te parau ē, ’o tātou ana’e teie e fa’aruru nei i te reira.

’Ua paruparu vetahi o tātou i te ’oto

’Ia roa’ahia tātou e te mau ’ati, ’ia ha’amāuiui mau te orara’a ia tātou ’e e’ita e nehenehe fa’ahou e huti i te aho, ’ia tā’irihia tātou mai te ta’ata i ni’a i te purōmu nō Ieriko tei vaiihohia mai te hō’ē ta’ata pohe ra, e haere mai Iesu ’e e mani’i mai ’oia i te hinu i ni’a i tō tātou mau pēpē, e amo marū mai ’oia ia tātou, e ’āfa’i ’oia ia tātou i te fare tīpaera’a, e aupuru ’oia ia tātou 1 ’Ua parau ’oia i te feiā i rotopū ia tātou e māuiui nei : « E nā’u ho’i e ha’amāmā i te mau hōpoi’a teiaha i tu’uhia i ni’a i tō ’outou tāpono, e’ita roa o tō ’outou tāpono e māuiui… tō’u ra mau ta’ata i tō rātou mau ati ».2 E fa’aora te Mesia i te mau pēpē.

’Ua rohirohi roa vetahi o tātou

’Ua parau mai Elder Jeffrey R. Holland ē : « ’Aita e tīa’ihia ra ’ia horo tātou i te vitiviti e au ’ore i tō tātou pūai… Noa atu rā, ’ua ’ite au ē e mea rahi i roto ia ’outou e horo vitiviti [roa] nei ’e e ’itehia te pūai ’e te itoito manava ’ua fātata i te pau i te tahi taime ».3 ’Ia rahi roa ana’e te mau tītaura’a, e nehenehe tātou e fa’afa’aea ri’i nō te ani i tō tātou Metua i te Ao ra e aha tē vaiiho atu. Hō’ē tumu nō te orara’a ’o te ha’api’ira’a ïa e aha te mau mea ’eiaha e rave. Noa atu rā, i te tahi taime e mea rohirohi te orara’a. « E haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi ’e tei teiaha i te hōpoi’a, e nā’u ’outou e fa’aora ».4

’Ua ineine te Mesia nō te ’āmui mai ia tātou i raro a’e i te zugo nō te huti, ’ia māmā tā tātou mau hōpoi’a. ’O te Mesia te fa’afa’aeara’a nō tātou.

Tē mana’o nei vetahi o tātou ’aita rātou i hōho’a roa i te rahira’a o te mau melo

Nō te tahi tumu rau, tē mana’o nei tātou ē, tē au-’ore-hia ra tātou ’aore rā e mea au ’ore tātou. Tē fa’a’ite nei te Faufa’a ’Āpī i te tauto’ora’a rahi a Iesu nō te toro i te rima i te mau huru ta’ata ato’a : te mau lēpera, te mau putu tute, te mau tamari’i, tō Galilea, te mau vahine tai’ata, te mau vahine, te mau pharisea, te feiā hara, tō Samaria, te mau vahine ’ivi, te mau fa’ehau nō Roma, te feiā fa’aturi, te feiā vi’ivi’i ’ia au i te ture ’ati Iuda. Fātata i roto i te mau ’ā’amu ato’a, e fa’atoro ’oia i te rima i te hō’ē ta’ata au-’ore-hia e te sōtaiete i terā tau.

Tē fa’ati’a nei te Luka 19 i te ’ā’amu nō te telona nō Ieriko ’o Zakaio. ’Ua pa’uma ’oia i ni’a i te hō’ē tumu rā’au nō te hi’o ia Iesu e haere mai ra. E rave ’ohipa ’o Zakaio nā te hau nō Roma, ’e e hi’o te ta’ata iāna ’ei ta’ata ha’avare ’e te rave hara. ’Ua ’ite atu Iesu iāna i ni’a i te tumu rā’au ’e ’ua pi’i iāna ma te parau, « e Zakaio ’a pou mai i tena na, ’ei tō fare ho’i au e pārahi ai auanei ».5 ’E ’a ’ite ai Iesu i te ’ā’au maita’i o Zakaio ’e te mea tāna e rave ra nō vetahi, ’ua fāri’i ’Oia i tāna ō ma te parau ē : « ’Ua tae mai te ora i teie nei fare i teienei mahana, e tamaiti ato’a ho’i ’oia nā Aberahama ».6

’Ua parau marū te Mesia i te ’āti Nephi, « Tā’u i fa’aue atu ia ’outou, ’eiaha te hō’ē e haere ’ē atu ».7 I roto i te Te mau ’Ohipa 10, tē vai ra tō Petero teie mana ’a parau ai ’oia : « ’Ua fa’a’ite mai ra te Atua iā’u ē, ’eiaha vau e parau i te ta’ata ē, e vi’ivi’i ’e te mā ’ore ho’i ».8 E tītaura’a pāpū nō te mau pipi a te Mesia ’e te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ’ia fa’a’ite i te here mau i te tahi ’e te tahi.9 Tē parau mai nei Iesu i te hō’ē ā anira’a tāna i rave nō Zakaio : « Inaha tē ti’a noa nei au i te ’ūputa, tē pātōtō atu nei ; ’ia fa’aro’o mai te hō’ē ta’ata i tā’u reo, ’e ’ua ’īriti i te ’ōpani ra, e haere atu vau i roto ia [’outou] ra, ’amu atu ai i te mā’a i’ō [’outou] ra, ’e e ’amu ato’a [’outou] i’ō nei i ō’u nei ».10 E ’ite te Mesia ia tātou i ni’a i tā tātou tumu rāa’u.

’Ua fatifati roa vetahi o tātou i te mau uira’a

Tau matahiti ri’i i ma’iri a’e nei, ’ua teimaha tō’u ferurira’a ’e ’ua ’īriā ho’i i te mau uira’a ’o tei ’ore i ’itehia iā’u te mau pāhonora’a. I te hō’ē mahana mā’a ’ā’ahiata, ’ua fāri’i au i te hō’ē moemoeā ’iti. I roto i te moemoeā, ’ua ’ite atu vau i te hō’ē vāhi fa’afa’aeara’a ’e ’ua ’apo mai au ē e ti’a iā’u e haere i roto. ’Ua fa’a’atihia teie vāhi e pae ’āpou, ’e e mea ’ōfa’i rā te mau māramarama. ’Ua amuamu vau i roto i te moemoeā, ’aita vau i hina’aro e haere i roto nō te mea ’aita e vāhi mātaratara. I reira ’ua tae mai te mana’o nō te taea’e o Iareda tei fa’atahe māite i te mau ’ōfa’i ’ei hi’o ’ana’ana. Te hi’o, ’o te ’ōfa’i ïa tei nā roto i te hō’ē tauira’a huru. I tō te Fatu tāpe’ara’a i te mau ’ōfa’i a te taea’e o Iareda, ’ana’ana ihora te reira mai te mōrī i roto i te mau pahī pōiri.11 Hina’aro tā’ue a’era vau ’ia ō atu i roto i taua vāhi fa’afa’aeara’a rā hau atu i te tahi ’ē atu vāhi. ’O te vāhi mau—te vāhi ana’e—e ti’a ai iā’u ’ia « ’ite » mau. ’Aita te mau uira’a ’o tei ha’ape’ape’a iā’u i mo’e ’ē, ’ua māramarama rahi mai rā i roto i tō’u ferurira’a teie uira’a i te arara’a vau : « Nāhea ’oe i te fa’arahi atu i tō ’oe fa’aro’o, mai te taea’e o Iareda, ’ia taui tā ’oe mau ’ōfa’i ’ei māramarama ?12

’Ua hāmanihia tō tātou roro tāhuti nei nō te ’imi i te māramarama ’e te aura’a i roto i te mau pū’ohu ri’i ’āpapa. ’Aita vau i ’ite i te mau tumu ato’a e mea me’ume’u te pāruru i ni’a i te tāhuti nei. E ’ere teie te tuha’a nō tō tātou fa’amāhiera’a mure ’ore i reira e roa’a ai ia tātou te mau pāhonora’a ato’a. E tuha’a ho’i i reira tātou e fa’ananea ai i tō tātou ti’aturira’a pāpū (’aore rā i te tahi taime tō tātou tīa’ira’a) i roto i te mau mea ’aore e hi’ohia nei. E tae mai te ti’aturi pāpū ma te mau rāve’a e ’ere i te mea ’ōhie noa ’ia tuatāpapa, tē vai ra rā te mōrī i roto i tō tātou mau pōiri. ’Ua parau Iesu : « ’O vau te māramarama, ’o vau te ora, ’e ’o vau te parau mau o te ao nei ».13 Nō te feiā e ’imi i te parau mau, e nehenehe te reira e riro i te taime mātāmua ’ei vāhi mātaratara ’ore ma’ama’a ma te māramarama ’ōfa’i. Nā roto rā i te fa’a’oroma’i ’e te mau uira’a ’ā’au fa’aro’o, e nehenehe Iesu e fa’ariro i tō tātou māramarama ’ōfa’i ’ei hi’o ’e ’ei māramarama.E māramarama te Mesia e ’ite ai tō tātou mata.

Tē mana’o nei vetahi o tātou ē, e’ita roa atu e nava’i tō rātou fāito maita’i

’Aita te ’ū ’ute’ute i roto i te Faufa’a Tahito i te ’ū pūai noa, ’ua tāpuru-roa-hia rā te reira, tē aura’a ra, e mau roa teie ’ū ’ute’ute i ni’a i te vavai ’e e’ita e marau, noa atu e hia taime te reira e pu’ahia.14 E fa’a’ohipa Sātane i te reira mana’o ’ei rā’au tā’iri : E’ita roa te vavai ’ute’ute e riro fa’ahou mai e mea ’uo’uo. ’Ua parau rā Iesu Mesia : « Tō’u ra haere’a e teitei ïa i tō ’outou haere’a »,15 ’e te temeio o tōna aroha, ’oia ho’i, ’ia tātarahapa tātou i tā tātou mau hara, e fa’aho’i mai tōna toto ’ute’ute ia tātou e mea mā. E ’ere i te mana’o pa’ari, e parau mau rā.

Hōho’a
Te taura ’ute’ute

Hōho’a nā iStock.com/iinwibisono

« ’Ia ’ute’ute roa tā ’outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; ’e ’ia ’ura’ura noa atu mai te fa’aio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea ».16 ’Ua parau ’ū’ana te Fatu ē : « ’O ’oia o tei tātarahapa i tāna ra mau hara, ’ua fa’a’orehia ïa te reira, ’e e ’ore ho’i au, ’o te Fatu e ha’amana’o fa’ahou ā i te reira ».17 Te aura’a ra : Haere mai, feruri ’āmui ana’e. 18 ’Ua hape ’outou ; te tā’āto’ara’a tē hapehape.19 ’A haere mai iā’u ’e ’a tātarahapa.20 E’ita vau e ha’amana’o fa’ahou i te hara.21 E ora mai ’outou.22 E ’ohipa tā’u nā ’outou e rave.23 E fa’a’uo’uo te Mesia i te vavai ’ute’ute.

E aha rā te mau ta’ahira’a ? E aha te tāviri nō te fa’atū’ati fa’ahou ā i te mana o Iesu Mesia i te taime e tūtāperepere tātou ? ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson ē e mea ’ōhie roa te reira : « Te tāviri maori rā, ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a… E ’ere i te rāve’a fifi roa ».24 Fa’ariro i te Mesia ’ei pū nō tō ’outou orara’a.25

Mai te mea tē ’ite ra ’outou ē tē tūtāperepere ra te ti’arama o tō ’outou ’itera’a pāpū ’e tē ha’afātata mai ra te pōiri, ’a fa’aitoito. ’A tāpe’a i tā ’outou parau i mua i te Atua. ’A ui i tā ’outou mau uira’a. ’A fa’atahe māite i te ’ōfa’i ’ei hi’o. ’A fariu atu i ni’a ia Iesu Mesia, tē here noa nei ’oia ia ’outou.

Tē nā ’ō ra Iesu : « ’O vau nei te māramarama ’o tē ’ana’ana mai nei i roto i te pōuri, ’e ’aita ho’i te pōuri e ’ite mai ».26 Te aura’a ra, noa atu te mau tauto’ora’a, e’ita te pōiri e nehenehe e tūpohe i teie mōrī. E’ita roa atu. E nehenehe ’outou e ti’aturi ē tei reira tōna māramarama nō ’outou.

Hōho’a
Te hiero nō Roto Miti i mārama fa’ahou

E pōiri paha tātou, ’aore rā te feiā ’ua here tātou, nō te tahi taime poto. Nō te hiero nō Roto Miti, ’ua fāri’i ’oi’oi roa te ti’a’au mātini, te taea’e Val White, i te hō’ē niuniu. ’Ua ’ite mai te mau ta’ata. E aha te fifi nō te mau mōrī o te hiero ? Nā mua, ’ua haere te mau rave ’ohipa e hi’o i te mau ’āfata uira tāta’itahi o te hiero ’e ’ua fa’a’ama rima noa i te mau mōrī. I muri iho, ’ua taui rātou i te mau putu uira o te vāhi fa’a’īra’a ’e ’ua tāmatamata i te reira nō te ’ite mai e aha te fifi.

E mea fifi ’ia tū’ama fa’ahou i te mōrī ’o ’outou ana’e. Tītauhia te mau hoa. Tītauhia te tahi ’e te tahi. Mai te mau rave ’ohipa o te hiero, e nehenehe tātou e tauturu te tahi ’e te tahi ma te fa’a’itera’a mai ia tātou iho, ma te fa’aīra’a i tā tātou mau putu uira pae vārua, ma te tāta’ira’a i te vāhi fifi.

Hōho’a
Te hiero nō Roto Miti i te tau noela

E riro paha tō tātou iho māramarama mai te hō’ē noa ’ōpūpū mōrī i ni’a i te tumu rā’au. Tē tū’ama nei rā tō tātou mōrī iti, ’e tātou pā’āto’a, mai te hiero i te tau noela, e ’ume mai tātou i nau mirioni ta’ata i te fare o te Fatu. Hau atu, mai tā te peresideni Nelson i fa’aitoito mai, e nehenehe tātou e hōpoi i te māramarama o te Fa’aora ia tātou iho ’e i te feiā faufa’a rahi nō tātou nā roto noa i te ha’apa’ora’a i tā tātou mau fafaura’a. Nā roto i te rāve’a rau, e ha’amāuruuru te Fatu i te feiā ha’apa’o i te mana ’e te ’oa’oa.27

Tē faʼaʼite nei au ē, e feiā herehia ’outou. ’Ua ’ite te Fatu tē fa’aitoito nei ’outou i te tāmata noa. Tē haere nei ’outou i mua. ’A tāmau ā. Tē ’ite nei ’oia i tā ’outou mau fa’atusiara’a mo’emo’e ato’a ’e tē tai’o nei ’oia i te reira nō tō ’outou maita’i ’e te maita’i o te feiā tā ’outou i here. ’Aita tā ’outou ’ohipa i riro ’ei mea faufa’a ’ore. ’Aita ’outou i vai ’outou ana’e. Te aura’a o tōna i’oa iho ’o Emanuela, ’o « Te Atua i’ō tātou ».28 Mea pāpū tei i’ō ’oia ia ’outou ra.

’A haere te tahi a’e ta’ahira’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, noa atu e mea pōiri roa nō te ’ite i te āteara’a. E ’ama fa’ahou mai te mau mōrī. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te parau mau i roto i te mau parau a Iesu ’e ’ua ’ī te reira i te māramarama : « ’A ha’afātata mai iā’u nei ’e e ha’afātata atu ïa vau ia ’outou na ; ’a ’imi itoito noa mai iā’u nei ’e e ’ite mai ho’i ’outou iā’u, ’a ani mai ’e e fāri’i ïa ’outou ; ’a pātōtō mai ’e e īritihia atu ïa ’outou na » 29 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.