2009
Ma te hitahita ore i te mau mea atoa
Novema 2009


Ma te hitahita ore i te mau mea atoa

Te haapiiraa ia riro ei taata hitahita ore i te mau mea atoa, o te hoê ïa horo‘araa varua ta te Varua Maitai e horo‘a mai.

Hōho’a
Elder Kent D. Watson

Ei pahonoraa i te mau ma‘imiraa a te peropheta Iosepha Semita, ua haapii mai te Fatu e : « E aita e ti‘a i te hoê taata ia tauturu i teie nei ohipa maori râ ia haehaa oia e ia î roa ho‘i i te here, ia vai ia’na te faaroo, te ti‘aturi, e te aroha, ma te hitahita ore i te mau mea atoa, noa’tu i te mea e tuu-ti‘aturi-hia ia’na ra ».1

No tatou paatoa teie parau ma te hitahita ore i te mau mea atoa. Eaha te hitahita ore e no te aha te Fatu i hinaaro ai ia hitahita ore tatou ? Te tahi tatararaa iti e nehenehe e parau o te tape‘araa ïa eiaha e amu, mai te mea e parau tatou i te parau no te maa e no te inu. E nehenehe e parau e, teie tatararaa no te parau hitahita ore e riro ïa ei titauraa maitai roa no te haapa‘o i te Parau Paari. I te tahi taime e nehenehe e parau e, te hitahita ore o te tape‘araa ïa i te riri, e aore râ, te tape‘araa eiaha ia tupu te riri. Tera râ, teie na tatararaa, o te tahi noa ïa o te mau huru faaohiparaa o teie parau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

Ia hi‘ohia teie parau i roto i te auraa varua, te hitahita ore o te hoê tera huru hanahana to Iesu Mesia. Te hinaaro nei Oia ia tatou tata‘itahi ia faahotu i te reira huru i roto ia tatou. Te haapiiraa ia riro ei taata hitahita ore i te mau mea atoa, o te hoê ïa horo‘araa varua ta te Varua Maitai e horo‘a mai.

I to te Aposetolo Paulo faaiteraa i te tahi mau hotu o te Varua i roto i ta’na episetole i to Galatia ra, ua parau oia i te parau o te « hinaaro, te oaoa, te hau, te faaoroma‘i, te maru, te maitai, te faaroo, te mamahu, (e) te hitahita ore ».2

I to Paulo papa‘iraa ia Tito, no te faaite ia’na i te mau huru e titauhia i te episekopo no te tauturu i teie ohipa, ua parau oia e, e mea ti‘a i te episekopo « eiaha ei taata maro i to’na hinaaro, eiaha te riri noa,… (ei taata) hitahita ore (râ) ».3 Ei taata hitahita ore o te raveraa ïa i te mau mea atoa na roto i te faatanoraa e aore râ te faaohiparaa i te faaoroma‘i.

A porohaere ai o Alama tamaiti i te fenua ra o Gideona, na ô atu ra oia e :

« E teie to‘u hinaaro, aore outou e faateiteihia i roto i te te‘ote‘o o to outou aau ; oia ïa, o to‘u hinaaro teie, aore outou i tuu i to outou aau i ni‘a i te tao‘a e te mau mea maamaa o teie nei ao ».

« Ua hinaaro vau ia riro outou ei feia haehaa, e te auraro, e te maru, e ei feia a‘o-ohie-hia ; e te î i te faaoroma‘i, e te hitahita ore (i te mau mea atoa) ».4

I muri a‘e, i roto i te hoê a‘oraa na’na ra, ua haapii o Alama i ta’na tamaiti o Sibelona, e ua au atoa te reira ia tatou, ia « hi‘o eiaha oe e faateiteihia i te te‘ote‘o »,5 e mea ti‘a râ ia tatou « ia itoito e ia hitahita ore oe i te mau mea atoa ra ».6 Te auraa o te parau ra hitahita ore o te hi‘opo‘a-maite-raa ïa tatou i ta tatou mau titauraa e to tatou mau hinaaro ; ia itoito e ia faaoroma‘i i roto i te imiraa i te mau titauraa ti‘a.

Te tahi tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, te ho‘i ra vau i te fare na te ohipa mai, e i te hoê taime, e pereoo pani te tere maira na te tahi pae mai i te purumu. Ua matara ê te huira o te pereoo pani e ua pee a‘e ra te huira na ni‘a i te patu ropu e faataa-ê ra i na tereraa purumu e piti. Ua peepee haere noa te huira i to‘u pae aroa. Ua ape-haere noa te mau pereoo i ni‘a i na aroa e piti, ma te ite ore te feia faahoro e, e pee ti‘a râ te huira i tehia vahi. Ua ape au i te pae aui, te hape mau ïa, ua pee maira te huira i ni‘a i te hoê poro o te hi‘o mua o to‘u pereoo.

Ua taniuniu te hoê hoa to‘u i ta‘u vahine no te faaite ia’na i taua ati purumu ra. I muri a‘e, ua parau mai oia ia‘u e, ta’na feruriraa matamua o te mau mutumuturaa ïa na roto i te parariraa te hi‘o. Oia mau, ua î roa vau i te hu‘ahu‘a hi‘o aita roa’tu râ hoê a‘e mutu i ni‘a ia‘u. Tera râ, e ere ïa no to‘u aravihi i te faahoro, no te mea râ, to‘u hi‘o pereoo, ua hamanihia te reira ia au i te hoê rave‘a no te tape‘a i te hi‘o eiaha ia purara te hu‘ahu‘a paparari.

Te hi‘o i hamanihia i te reira huru rave‘a, mai te auri atoa, e tuuhia ïa te reira i roto i te auahi e na te reira rave‘a e haapaari faahou atu â. No reira, eita te hi‘o e parari ohie noa ia hu‘ahu‘a taa-ê roa no te haapepe atu.

Oia atoa te varua hitahita ore – oia te taata haehaa e te î i te aroha – e taata ïa tei î i te puai varua. Na roto i te puai varua, e ti‘a ia tatou ia faananea’tu i te haavi ia tatou iho e ia ora mai te au maite. E haapii tatou ia haavî e aore râ, ia tamaru i to tatou riri, te faaahaaha e te te‘ote‘o. Na roto i te puai varua e nehenehe ta tatou e paruru ia tatou iho i te mau fifi e i te mau faatîtîraa o teie mahana na te ao nei.

Te imi nei tatou paatoa i te hau o te varua e te titau nei tatou i te parururaa e te oaoa no to tatou utuafare. Mai te mea e, te imi nei tatou i te mau fana‘oraa mana‘o-ore-hia i roto i te fifi o te faarava‘iraa faufaa o te matahiti i ma‘iri a‘e nei, penei a‘e na te ati i farereihia e te tahi mau taata e haapii mai ia tatou e, te hau o te varua, te parururaa e te oaoa, eita ïa te reira e roaa na roto i te hooraa mai i te fare e aore râ, te haaputuraa i te tao‘a ia rahi atu â te tarahu i te faufaa i haaputuhia, e aore râ, i te faufaa e ô mai.

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao faaoroma‘i ore e te hitahita, tei î i te papû ore e te ino. E au ïa mai te mau taata o tera faaroo e tera faaroo i te anotau o Iosepha Semita i te 14raa o to’na matahiti, a imi ai oia i te mau pahonoraa i ta’na mau uiraa. Te parau ra o Iosepha e : « To ratou mau mana‘o maitai te tahi i te tahi, mai te mea e te vai mau ra te reira, ua mou roa ïa na roto i te rahi o te mau maroraa parau ».7

Te hau no to tatou utuafare, e tae mai te reira na roto i te haapiiraa i te haavî, te haapaeraa i te mau mea faufaa ore o teie ao, e te hitahita ore i te mau mea atoa. E tae mai te hau i te varua na roto i te faaroo puai ia Iesu Mesia. E tae mai te oaoa na roto i te haapa‘o-itoito-raa i te mau fafauraa i ravehia i roto i te bapetizoraa e i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu.

Eaha te hi‘oraa maitai atu ta tatou e hi‘o no te hitahita ore maori râ, to tatou Faaora o Iesu Mesia.

Ia hitahita ho‘i to tatou aau i te riri na roto i te tama‘i e te faa‘ino‘ino, ua haapii mai te Faaora e, e mea ti‘a ia tatou « ia tatarahapa, ia faariro ia outou iho mai te tamarii aruaru ra ».8 E faahau tatou e to tatou taea‘e, e i reira e haere atu ai i te Faaora ra ma te aau tae mau.9

Mai te mea e, e ino mai vetahi ê, ua haapii mai Iesu e, « eiaha e faaino atu i tei faaino mai ra ».10

E ia roohia tatou i te ati ra, ua parau mai Oia e, « a faaoroma‘i i roto i te ati, eiaha e faaino i tei faaino mai. A faatere i to oe utuafare na roto i te haehaa, e a tamau maite noa ».11

Ia hamani-ino-hia tatou, e tamahanahanahia tatou na roto i te iteraa e, « ua rave-ino-hia oia, e ua faahaehaahia maira, aita râ to’na vaha i parau ».12 « Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto ».13

A mauiui ai Iesu Mesia, o tei hau a‘e i te mau mea atoa, no tatou e ua tahe maira te toto na te mau poa atoa, aita Oia i faatupu i te riri e aore râ, aita oia i faaino i roto i te mauiui. Na roto i te faaoroma‘i faito ore, e aore râ, te hitahita ore, aita Oia i feruri Ia’na iho, ia outou râ e ia‘u nei ho‘i ; E i reira, ma te haehaa e te î i te aroha, na ô a‘e ra Oia e, « area râ, ei hanahana to te Metua, e ua inu vau e ua faaoti ho‘i i ta‘u mau faaineineraa i te tamarii a te taata nei ».14

I te matahiti i mahemo iho nei, ua farii au i te haamaitairaa ia faaite i te iteraa papû no ni‘a i te parau mau o to tatou Faaora e te parau mau o te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia i te feia mo‘a e te mau hoa ati a‘e o Asia. Te rahiraa o ratou, e u‘i matamua ïa o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, o te ora nei i te mau vahi aita i rahi te melo o te Ekalesia. I te reira mahana hopea no te tere i roto i to ratou tuhaa fenua e ere i te hoê haamana‘oraa mai tei tupu i te feia mo‘a matamua no te mahana hopea nei i mutaa iho ra.

I roto i teie ao nehenehe o te mau mea rau i Asia, e hoê ana‘e i ni‘a i te hanere o te huiraatira e mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i reira to’u au-rahi-raa i te parau no te huru Atua o te hitahita ore. Te here nei au e te faatura nei au i teie feia mo‘a tei haapii mai ia‘u na roto i te hi‘oraa maitai i te auraa no te parau ra, ia haehaa e ia î roa ho‘i i te here, « ma te hitahita ore i te mau mea atoa, noa’tu i te mea e tuu-ti‘aturi-hia ia ratou ra »15. Na roto ia ratou, ua rahi atu to‘u ite i te here o te Atua no Ta’na mau tamarii paatoa.

Te horo‘a’tu nei au i to‘u iteraa papû e, te ora nei to tatou Faaora e e farii te mau tamarii atoa a te Atua i Ta’na horo‘a hanahana no te hitahita ore, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 12:8.

  2. Galatia 5:22-23.

  3. Tito 1:7-8.

  4. Alama 7:6, 23.

  5. Alama 38:11.

  6. Alama 38:10.

  7. Iosepha Semita – Aamu 1:6.

  8. 3 Nephi 11:37.

  9. A hi‘o 3 Nephi 12:24.

  10. 3 Nephi 22:10.

  11. PH&PF 31:9.

  12. Mosia 14:7.

  13. Mosia 14:4.

  14. PH&PF 19:19.

  15. PH&PF 12:8.