2009
A mau maite noa
Novema 2009


A mau maite noa

Aita to tatou Metua i te Ao ra i vaiiho otare noa mai ia tatou i roto i to tatou ao tamataraa. Ua horo‘a a‘e na Oia ia tatou te taatoaraa o te « mau rave‘a paruru » e titauhia no te ho‘i atu Ia’na ra.

Hōho’a
Ann M. Dibb

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haru to‘u mata i ni‘a i te hoê tuhaa parau i roto i te ve‘a o ta‘u e haamana‘o noa nei â i teie nei. « Maha taata tei pohe e e hitu rave ohipa tei ora mai i muri a‘e i to ratou tape‘a-noa-raa, hau atu i te hoê hora, i ni‘a i te raro-a‘e-raa o te hoê e‘a turu e 38 metera i te teitei i St. Catharines, Ontario, [Canada,] i muri a‘e i te maruaraa o te paepae o ta ratou e tamau ra… » (« News Capsules », Deseret News, Tiunu 9, 1993).

Ua au roa vau i teie aamu poto e tae noa mai i teie nei. I muri noa mai i to‘u tai‘oraa i teie parau, ua niuniu vau i te hoê hoa te faaea ra i St. Catharines. Ua faataa mai oia e te peni ra te mau rave ohipa i te e‘a turu no Garden City Skyway fatata hoê matahiti e te toe ra e piti hebedoma no te faaoti i taua ohipa ra, tupu atu ra te ati. I muri a‘e i teie ati, ua anihia i te mau taata faatere e eaha te tumu e aita to teie mau taata e rave‘a paruru ia ratou. Mea ohia roa te pahonoraa : te vai ra ta ratou mau rave‘a paruru, ua ma‘iti râ ratou ia ore e oomo i te reira. I to te paepae maruaraa, ua tape‘a te feia i ora mai i ni‘a i te hiti o te auri tarava e 2 tenetimetera e te afa te meumeu e ua ti‘ati‘a i te hiti o te auri e 20 tenetimetera te meumeu e hau atu i te hoê hora e tae noa’tu ua noaahia e te mau pŭpŭ faaora. Ua faati‘a mai nei te hoê taata ora e, a tape‘a noa ai oia i ni‘a i te e‘a turu, ua mana‘o puai oia i to’na utuafare. Ua parau oia, « Te haamauruuru rahi nei au i te Fatu no to‘u vairaa mai i teie mahana… Te parau atu nei au e mea ri‘ari‘a mau » (i roto i te Rick Bogacz, « Skyway Horror », Standard, 9 no Tiunu, 1993).

Te vai nei e rave rahi mau haapiiraa e noaa mai e e mau faahohoaraa no roto mai i teie ati. Eita paha te rahira o tatou e faarii noa‘e i teie huru ati i roto i to tatou oraraa, oia ho‘i te vairaa i ropu i te ora e te pohe, e rave rahi o tatou e mana‘o nei e tei roto tatou i te hoê taime ati roa o to tatou oraraa

Te mana‘o nei paha tatou e mai te mea ra e te tape‘a nei tatou mai to tatou mana‘o i te hoê tapu aiuri. E ere to tatou mau tamataraa i te mea ohie, e ere te reira no te hoê noa taime. Ua fana‘o tatou i te haereraa mai i ni‘a i teie fenua e no te farii i te hoê tino tahuti. E fana‘oraa teie oraraa no tatou ia faaite e ia faaohipa i te ti‘amaraa (a hi‘o Aberaham 3:25). E nehenehe tatou e ma‘iti i te pee i te faanahoraa no te faaoraraa a te Metua i te Ao ra (a hi‘o Iaroma 1:2 ; Alama 42:5 ; Mose 6:62) e te taraehara (a hi‘o Iakobo 6:8 ; Alama 12:25 ; 42:11), e aore râ e nehenehe tatou e tamata i te imi to tatou iho e‘a. E nehenehe tatou e rave e e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e aore râ e nehenehe tatou e haapa‘o ore i te reira e ia faaoroma‘i i te mau ati o te tae mau mai.

No teie tumu, te vai atoa nei ta tatou ohipa e e hopoia fifi. E ti‘a ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa. E faaruru paha tatou i te hoê oraraa otahi, te mau auraa taata etaeta, te mau faahemaraa, te ofatiraa i te ti‘aturiraa, te hoê tino huma, e aore râ te ereraa i te ohipa hinaaro-rahi-hia. E farii paha tatou i te mau mana‘o inoino no te mea aita to tatou mau hinaaro e mau moemoearaa ti‘a i tupu mai te au i te taime ta tatou i faataa. E uiui paha tatou i te huru o to tatou aravihi e e mata‘u tatou i te oreraa e manuïa, e i roto atoa i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia e te utuafare. Te mau tutavaraa e te mau fifi o ta tatou e farii nei i teie mahana, e te faati‘a-noa-raa i te hara a to te ao nei, ua tohuhia ïa te reira e te mau peropheta i tahito ra e te ora nei. E mea papû ore ïa e te fifi mai te au i te maruaraa mai e 38 metera, e pohe atu ai, na ni‘a mai i te hoê e‘a turu teitei.

E ere to‘u oraraa i te mea maitai roa. Te faaruru nei au e rave rahi mau titauraa. Te na reira nei tatou paatoa. Ua ite au e te vai noa ra te mau faahemaraa a te enemi e te mau fifi o te tahuti nei e te tahae nei ia tatou tata‘itahi. Te farii nei au i te faahitiraa a te rave ohipa o tei faaorahia mai, no ni‘a i te huru fifi i te tape‘a-noa-raa i te hiti o te auri tarava « e te parau atu nei au e mea ri‘ari‘a mau roa,

Noa’tu râ e mea faufaa roa ia ite e, i roto i te mau papa‘iraa mo‘a mea iti roa te mau aamu o te feia o tei ora i roto i te hoê oaoa hope ore e o tei ore i faaruru te tamataraa. E haapii mai tatou e e haere tatou i mua na roto i te haaviraa i te mau fifi ma te faaroo, te tamau-noa-raa, e te oraraa parau-ti‘a noa. Te ti‘aturi rahi o te peresideni Thomas S. Monson i to tatou Metua i te Ao ra e ia tatou, ua haapuai ïa te reira ia‘u. Ua parau oia, « A haamana‘o e e haamaitaihia outou e to tatou Metua i te [Ao ra] i roto i teie ohipa. Aita Oia i pii ia outou ia haere otahi noa, ma te arata‘iraa ore, ma te ti‘aturi i te mea o te tupu noa mai. Tera râ, ua ite Oia i to outou aravihi, e to outou horo‘araa ia outou iho, e e taui Oia i to outou mau paruparu rii ei puai. Ua fafau Oia e : ‘E haere au i mua i to outou aro. Tei te pae atau e tei te pae aui au ia outou, e e vai noa to‘u varua i roto ia outou e e haaati ta‘u mau melahi ia outou, no te paturu ia outou’ » (« Sugar Beets and the Worth of a Soul », Liahona, Tiurai 2009, 3-4).

Aita to tatou Metua i te Ao ra i vaiiho otare noa mai ia tatou i roto i to tatou ao tamataraa. Ua horo‘a a‘e na Oia ia tatou te taatoaraa o te mau rave‘a paruru e titauhia no te ho‘i atu Ia’na ra. Ua horo‘a mai Oia ia tatou te pure, te mau papa‘iraa mo‘a, te mau peropheta ora, e te Varua Maitai no te arata‘i ia tatou. I te tahi mau taime, e au ra e te faaopiraa i teie mau rave‘a, e mea teimaha, mea auraa ore e e peu tahito roa. E titau te faaohipa-maitai-raa i teie mau mea i to tatou rave itoito-noa-raa, te haapa‘oraa, e te tamau-noa-raa. O vau nei râ, ua ma‘iti ïa vau i te faaohipa i te reira. E ti‘a ia tatou paatoa ia ma‘iti i te faaohipa i te reira.

I roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te haapii mai nei tatou no ni‘a i te hoê tuhaa faufaa o te rave‘a paruru – te hoê « tapu auri ». Ua titauhia i te mau pĭpĭ a to tatou Faaora, o Iesu Mesia, ia mau maite i ni‘a i taua tapu auri ra ia iteahia te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra. Te faahiti nei au i te orama a Lehi no te tumu raau no te ora i roto i te Buka a moromona.

Na roto i te hoê heheuraa hanahana, ua faaitehia ia Lehi, te peropheta no te Buka a Moromona, e i ta’na tamaiti ia Nephi, te hoê orama no ni‘a i to tatou ao tamataraa e te mau fifi e tupu mai. Te parau nei o Lehi, « Tupu a‘e ra te mahu poiri; e mahu poiri taotao ra, e te taata i haamata i te haere na te e‘a ra, ua moe roa te e‘a ia ratou, haere ê atu ra ratou, moe roa’tura » (1 Nephi 8:23). Inaha « ua ite oia i te tahi atu â mau pŭpŭ taata i te neneiraa mai; haere maira ratou e ua mau ihora ratou i te auru o taua auri ra; nenei maira ratou ma te mau maite i taua auri ra, e tae maira ratou i reira, ma‘iri ihora ratou i raro, amu ihora i te hotu o taua raau ra, oia ho‘i te tumu raau no te ora » (1 Nephi 8:30).

Mai roto mai i te orama a Lehi, te ite nei tatou e ti‘a roa ia tatou ia mau maite i teie auri paruru, teie tapu auri, e vai ra i te hiti o to tatou iho e‘a afaro e te pirihao e ia mau maite noa e tae noa’tu ai i te taime e tapae ai tatou i ta tatou fâ teitei roa ra no te ora mure ore i piha‘iho i to tatou Metua i te Ao ra. Ua fafau mai o Nephi i te feia o tei mau maite i te auri, « e ore ïa ratou e pohe, e ore ho‘i te mau faahemaraa e te mau ohi auahi o te enemi ra e haapoiri ia ratou ia arata‘i ia ratou i te pohe » (1 Nephi 15:24).

Te ani nei au ia outou ia tai‘o faahou i te taatoaraa o teie mau parau o teie orama faaûruhia. A tuatapapa, a feruri hohonu, e a faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa i te mau mahana atoa. I roto i te parau no teie tau, e parauhia e ua anihia tatou ia « a tape‘a tamau noa ». E ti‘a ia tatou ia mau papû te tapu auri e eiaha e faaru‘e.

Ua haapii te peresideni Harolde B. Lee, te peropheta i to‘u apîraa e, « Mai te mea te vai ra te hoê ohipa hau atu e hinaarohia i teie tau hepohepo e te ominomino, ia paruparu ana‘e te mau tane e te mau vahine, e te feia apî e te feia apî paari i te imiraa i te mau pahonoraa no te mau fifi e faaruruhia nei e te taata, o te hoê ia « tapu auri » ei arata‘i papû na ni‘a i te puromu afaro no te e‘a o te ora mure ore, i ropu i te mau puromu êê e te taa ore o te faatapae atu i te haamouraa e i te faainoraa i te mau mea maitai, te mau mea faahiahia, e aore râ te mau mea roo maitai » (« The Iron Ron », Ensign, Tiunu 1971, 7)

E mea tano tei faahitiraa parau i to‘u apîraa, e ua tano mau roa paha te reira no teie mahana. E faaara, e haapii e e faaitoito i te parau mau te mau parau a te mau peropheta, mai te mea ua parauhia 600 Hou te Mesia, 1971, e aore râ 2009. Te faaitoito nei au ia outou ia faaroo, ia ti‘aturu, e ia rave i te mau parau faaûruhia a te feia o ta tatou i paturu ei mau peropheta, ei mau mau hi‘o e ei mau heheu parau.

Te mau-maite-raa i ni‘a i te tapu auri, e ere ïa i te mea ohie i te mau taime atoa. E faaru‘e paha tatou no te tura‘iraa a te mau hoa e te te‘ote‘o, ma te mana‘o e nehenehe noa ta tatou e ho‘i mai i muri – amuri a‘e. Ia na reira ana‘e tatou, te vaiho nei tatou i to tatou mau rave‘a paruru i muri. I roto i te orama a Lehi, ua ite oia e rave rahi o tei faaru‘e i te tapu auri. Ua parau oia : « E rave rahi tei pohe i roto i te pape pihaa ra ; e e rave rahi ho‘i tei moe ê atu ia’na i te haereraa’tu i te mau e‘a éê ra » (1 Nephi 8:32). I te mau taime fifi o to tatou iho mau oraraa, e ite paha tatou e tei ni‘a atoa tatou i « te mau e‘a ĕê. » Te haapapû atu nei au ia outou e nehenehe noa â ia tatou ia ho‘i mai na roto i te tatarahapa, o tei faati‘ahia na roto i te tusia taraehara a to tatou Faaora, o Iesu Mesia, e nehenehe ta tatou e mau faahou e tape‘a faahou i te tapu auri e ia ite faahou â i te arata‘iraa a to tatou Metua here i te Ao ra. Ua horo‘a mai te faaora i te hoê titauraa papû ia tatou: A tatarahapa, a mau maite, e eiaha e faaru‘e.

Mai ia Nephi, te ti‘aoro atu nei au ia outou ma te puai atoa o to‘u varua ia « haapa‘o i te parau a te Atua e ia haamana‘o ho‘i i te haapa‘o i ta’na mau faaue i te mau mea atoa ma te tuutuu ore » (1 Nephi 15:25). A faaohipa i te mau rave‘a paruru ta’na i faataa no outou. A mau maite e a ti‘aturi e haamaitai to tatou metua i te Ao ra ia outou no to outou haapa‘o maitai.

Ua ite au e parau mau te evanelia tei faaho‘i-hia-mai, e ua ite au e te arata‘ihia nei tatou e te hoê peropheta ora na te Atua, te peresideni Thomas S. Monson. E haamaitairaa rahi roa no‘u i te riroraa ei tamahine na’na. Ua here rahi au i to‘u na metua.

I te hoê ahiahi ua paruparu rii to‘u mana‘o e ua parau vau, « e papa, te mau haamaitairaa ta tatou e ite nei ei melo no te ekalesia e te mau haamaitairaa o tei fafauhia no te hiero, e mea maitai roa ïa, mai te mea e titau tatou e e ma‘iti tatou i te farii i te reira. » Ua pahono mai oia ma te feaa ore, « E Ann, o te reira te mau mea atoa »

Ia mau maite tatou i ni‘a i te mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia no te mea o ratou mau te mau « mea atoa », o ta‘u ïa pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.