2009
Te faufaa ai‘a hopea ore o te Sotaiete Tauturu
Novema 2009


Te faufaa ai‘a hopea ore o te Sotaiete Tauturu

Ua papa‘ihia te parau e te numera o te faufaa ai‘a e te aamu o te Sotaiete Tauturu, tera râ, ua horo‘ahia te reira i roto i tera e tera aau.

Hōho’a
President Henry B. Eyring

E oaoa rahi to‘u ia tae mai i rotopu ia outou i teie pô. Te faatae atu nei au i te tapa‘o no te here e te mauruuru o te peresideni Monson e te peresideni Uchtdorf. Mai te tau o to’na haamau-raa-hia i te matahiti 1842, ua haamaitaihia te Sotaiete Tauturu na roto i te faatereraa maitai e te here o te peropheta o te Atua. I te haamataraa i Navu, ua haapii Iosepha Semita i te feia faatere e i te mau melo i haaputuputu mai.

Ua ite au e, te vai ra taua aamu hanahana ra i roto ia outou, e no reira, ua ite au e, e hopoi‘a teimaha mau te aniraa a te peresideni Monson e paraparau ia outou. I roto i te hoê o taua mau putuputuraa a te Sotaiete i mutaa ihora, ua haamaere te peropheta Iosepha Semita i te episekopo Newel K.Whitney na roto i te aniraa ia’na ia paraparau oia ei monoraa ia’na. Ua parau te episekopo Whitney e, ua oaoa oia ia haere mai ma te feruri e, e faaroo oia i te peropheta. Te taa ra ia‘u to’na mana‘o anaanatae ore, e to outou atoa paha.

E no reira a faaineine ai au ia‘u no teie hora, ua ani au i te peresideni Monson eaha to’na mana‘o no ni‘a i te mea maitai a‘e no outou ia faaroo. Ua riro ta’na parau ei haapapûraa i te mau mana‘o tei tupu i roto ia‘u a tuatapapa ai au e a pure ai.

I teie pô e paraparau atu vau ia outou i te faufaa ai‘a rahi tei horo‘ahia mai ia outou na te feia tei reva’tu na mua ia outou i roto i te Sotaiete Tauturu Te tuhaa o te niu ta ratou i haamau no outou ta‘u e mana‘o nei, o te tuhaa faufaa roa ïa maori râ, te parau ïa no « te aroha » tei riro ei mafatu no te Sotaiete, e ua titauhia ia ô i roto i te aau o te mau melo atoa, ia riro ei tuhaa no to ratou huru mau. No ratou, e auraa rahi to te aroha, e ere i te mana‘o here noa. Ua niuhia te aroha i ni‘a i te faaroo ia Iesu Mesia e na To’na Taraehara te reira i faatupu i roto i te aau o te mau melo. E rave rahi mau pŭpŭ vahine here e rave nei i te ohipa maitai. E rave rahi o te faaite nei i te aroha rahi no te feia veve, te feia ma‘i e te feia nava‘i ore. Tera râ, e mea taa ê roa teie pŭpŭ, mai te haamataraa mai â.

I roto i te niu ta ratou i haamau, ua tuu taua mau tuahine faahiahia ra i te parau ra « e ore te aroha e mou » i ropu mau. Ua tavini te reira ia ratou i te haamataraa mau; ua tavini ia ratou i roto i te pu‘e tau rahi i muri mai; ua tavini ia ratou i teie nei i roto i teie tau apî ; e e tavini â te reira i te Sotaiete Tauturu i roto i te mau tau i muri nei.

Tei roto i teie Sotaiete te mau vahine aau aroha na roto i to ratou haapa‘oraa i te mau fafauraa e itehia i roto ana‘e i te Ekalesia mau a te Fatu. To ratou aau aroha, no roto mai ïa Ia’na na roto i To’na Taraehara. Ua riro to’na hi‘oraa ei hoho‘a no ta ratou mau ohipa aroha, no to ratou ho‘i mauruuru i Ta’na horo‘a mure ore o te aroha e na roto ho‘i i te Varua Mo‘a, Ta’na i tono mai no te pee i To’na mau tavini i roto i ta ratou ohipa no te aroha. E na roto i te reira, ua rave ratou e e ti‘a ia ratou ia rave i te mau ohipa taa ê roa no vetahi ê e ia roaa te oaoa noa’tu e, ua rahi roa’toa to ratou nava‘i ore.

Ua î te aamu o te Sotaiete Tauturu i te mau aamu no te mau ohipa taviniraa faahiahia. I te anotau ri‘ari‘a o te hamani-ino-raa e te rava‘i ore te maa, a ratere ai te feia faaroo mai Ohio haere atu i Missouri, i Illinois, na roto i te medebara i te pae tooa o te râ, ua aupuru te mau tuahine i te taata, noa’tu to ratou iho veve e te ati. E oto outou mai ia‘u mai te mea e, e tai‘o atu vau ia outou i teie nei i te tahi mau parau i roto i to outou aamu. E putapû outou i to ratou aau horo‘a, e rahi roa’tu, ia ite outou i te faaroo tei pa‘epa‘e e tei paturu ia ratou.

Ua rau te huru o to ratou oraraa. Ua ite ratou i te mau tamataraa e te mau mauiui o te oraraa. Tera mana‘o puai to ratou, no roto mai i te faaroo, ia tavini i te Fatu e ia vetahi ê, mai te mea ra e, aita te reira i paruru ia ratou i te vero o te oraraa nei, ua arata‘i roa râ ia ratou i roto roa. Te tahi pae o ratou e mea apî, te tahi pae e mea paari. No roto mai ratou i te mau fenua e te mau nunaa e rave rahi mai ia outou i teie mahana. Tera râ, e aau e e mana‘o hoê to ratou, e te hinaaro hoê. Ua hinaaro mau ratou e tauturu i te Fatu ia patu i To’na Ziona, i reira ho‘i e itehia ai te oraraa oaoa ta te Buka a Moromona i faaite maramarama ia ratou. Te haamana‘o ra outou i te tahi mau hoho‘a no roto mai i te buka 4 a Nephi ta ratou i tape‘a i roto i to ratou aau i te mau vahi atoa i arata‘ihia ratou e te Fatu i roto i to ratou tere i Ziona :

« E ia tae i te matahiti e toru ahuru ma ono, ua hope te taata i te fenua e ati noa‘e, o te ati Nephi e te ati Lamana atoa ho‘ i, i te faafariuhia i te Fatu, aita roa e maro e te tama‘i i roto ia ratou, e ua rave te mau taata atoa ra i te mea ti‘a te tahi i te tahi.

« E ua amui-noa-hia ta ratou atoa ra, no reira aita o roto ia ratou te taata tao‘a rahi e te taata veve, aita te feia tîtî e te feia ti‘amâ, area ua riro ratou atoa ei ti‘amâ, e ei feia i noaa ta te ra‘i ra ».1

« E no te aroha o te Atua tei roto i te aau o te mau taata, aore atu ra e maroraa i te fenua ra ».2

Aita te mau melo o te Sotaiete Tauturu i tomo i roto i taua huru hau ra. Ua parahi râ te here o te Atua i roto i to ratou aau. E ua vai noa, e ua tape‘a maite ratou i te reira i roto i to ratou tere i te pae tooa o te râ e i roto i te mau matahiti e rave rahi i muri mai. E na roto i taua mau fifi ra, ua faaea te Sotaiete Tauturu i te ohipa ei pŭpŭ no te Ekalesia hau atu i te 40 matahiti te maoro. Tera râ, i te matahiti 1868, ua pii o Brigham Young ia Eliza R. Snow no te tauturu i te mau episekopo i te faanahoraa i te Sotaiete Tauturu. Ua piihia oia ei peresideni rahi piti no te Sotaiete Tauturu i te matahiti 1880. Te faaite ra te mau parau papa‘i o te Sotaiete Tauturu e, i te farereiraa te feia faatere i te mau tuahine i roto i te Ekalesia no te haamata faahou i te ohipa a te Sotaiete Tauturu, ua ite a‘e ra ratou e, aita te aroha i roto i to ratou aau i morohi. Ua tamau noa ratou i te tauturu ma te aroha i te feia nava‘i ore. No ratou tei haapa‘o tamau maite noa i ta ratou mau fafauraa, ua vai maite noa te horo‘a o te aroha, oia te aroha mau o te Mesia. Te vai noa ra te reira.

I te mau matahiti i muri mai, ua tupu te Sotaiete Tauturu i te rahi e i te puai no te tavini i te feia nava‘i ore. I raro a‘e i te faatereraa a te mau vahine iteraa rahi e te aravihi, ua arata‘i te Sotaiete Tauturu i te omuaraa o te mau ohipa taviniraa tei ore â i ravehia no te feia nava‘i ore. Ua faati‘a ratou i te hoê fare ma‘i na‘ina‘i. Ua paturu ratou i te mau vahine i te haereraa i te pae hitia o te râ e titau i te ite taote no te rave i te ohipa i roto i te reira fare ma‘i. Te haamataraa te reira o te hoê o te mau faanahoraa rahi no te fare ma‘i i te fenua Marite.

Ua iriti ratou i te mau faanahoraa tei riro mai e rave rahi matahiti i muri mai, te faanahoraa LDS Family a te Ekalesia na te ao atoa nei. Ua hamani ratou i te hoê faanahoraa haaputuraa maa huero maitai roa, i ti‘a ai ia ratou ia pahono i te hoê aniraa tauturu a te faatereraa hau i te hoê tau tama‘i e te ati atoa. Ua haamata ratou i te mea tei riro mai ei Paraimere e i te mea tei riro mai ei faanahoraa na te feia apî tamahine i roto i te Ekalesia. Ua hamani ratou i ta ratou iha ve‘a na te mau vahine. Ua riro mai ratou te hoê o te mau pŭpŭ rarahi na te mau vahine i roto i te ao nei. Ua ti‘a atoa ratou i roto i te faatereraa o te pŭpŭ vahine i roto i te fenua Marite

Te Sotaiete Tauturu te tumu rahi o te omuaraa o te puai o te Ekalesia i roto i te parau no te tautururaa i te taata na te ao atoa nei. Ia haere mai te mau ti‘a hau i Utaha, e faaite ratou i to ratou faatura e te faahiahia i te mau ohipa ta te Ekalesia e rave nei no te feia veve e te mau taata tei roohia i te ati i roto i te tama‘i e te mau ati o te natura na te ao atoa nei. Taua mau horo‘a faahiahia ra i te mau tamarii a te Atua ua riro ïa ei tuhaa no te faufaa ai‘a hope ore o te Sotaiete Tauturu.

Ua parau atu te peropheta Iosepha Semita i te Sotaiete Tauturu i roto i ta ratou mau putuputuraa matamua e, taua mau ohipa faahiahia ra, no roto mai ïa i ta ratou taviniraa faaroo. Ua parau oia e, e haere mai te mau arii vahine e haapii mai roto mai i ta outou ohipa taviniraa.3 Ua ite au i taua parau tohu ra i te tupuraa. E e nehenehe ta‘u e ite i roto i te mau parau papa‘i e, te fafauraa i roto i te papa‘iraa mo‘a i te feia e tavini i te Fatu i roto i Ta’na ohipa, ua horo‘a-atoa-hia te reira i te mau pionie o te Sotaiete Tauturu. Taua fafauraa ra i horo‘ahia mai na roto i te peropheta Iosepha Semita ua papa‘ihia ïa i roto i te Tuhaa 88 o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. Te parau ra te reira no te feia o te piihia no te tavini i piha‘iho Ia’na i roto i te mau pu‘e tau hee noa :

« E ua parau atu ra oia i tei matamua ra : A haere atu na oe e a rave i te ohipa i roto i te aua, e i roto i te hora matamua vau e tae atu ai ia oe ra, e e ite mai oe i te oaoa o to‘u mata.

« E ua parau atu ra oia i te piti ra : a haere atoa’tu na oe i roto i te aua, e i roto i te piti o te hora vau e farerei ai ia oe i te oaoa o to‘u nei mata.

« E i te toru atoa ra, i te parauraa’tu e : E farerei au ia oe ;

« E i te maha, e na reia noa e tae noa’tu i te ahuru e ma piti ra.

« E ua haere atu ra te fatu no te aua i tei matamua ra i te hora matamua, e ua faaea i piha’i iho ia’na ra i te reira hora taatoa, e ua faaoaoahia oia i te maramarama o te mata o ta’na fatu ».4

E mea papû maitai e, ia au i to ratou iho parau, te mau vahine no te hora matamua o te Sotaiete Tauturu, ua ite ratou i te oaoa ta te Fatu i fafau mai ra. Tei roto Oia i te ohipa e o ratou. Ua faahotu oia i te reira e ua ite ratou i te oaoa e te maramarama.

Tera râ, ua tohu te peropheta Iosepha e, e ti‘a mai â te tahi atu pu‘e tau. Ua ite oia i te mau ohipa rarahi e patuhia i roto i te pu‘e tau matamua. Tera râ, ua parau atoa oia e ua titauhia ia ratou ia tavini, ia haamaitai, ia atuatu i tei fatata ia ratou, e ta ratou i ite maitai.

I muri a‘e i te hoê pu‘e tau o te taviniraa i roto i te Sotaiete Tauturu, ua arata‘i te Fatu ia ratou i roto i te tahi atu pu‘e tau, i te atea ê i te mau vahi ta ratou i tavini ma te nehenehe. Ua ite au e, e mea teimaha no te mau tane haapa‘o maitai tei fatu mai, ei hi‘oraa, i te ohipa fare ma‘i i niuhia i ni‘a i te niu ta te Sotaiete Tauturu i patu na. Na roto i Ta’na mau peropheta, ua haapapû mai te Fatu e, e nehenehe ta To’na mau tavini autahu‘araa e haapa‘o e e haamau i te reira mauhaa puai no te maitai o vetahi ê e ia titau hau atu i te mau opuaraa i reira te Fatu i te ohiparaa no te faaora i te mau varua mure ore o te mau tamarii a To’na Metua. No reira te Ekalesia i opere ai i ta’na faanahoraa no te fare ma‘i maitai roa.

Ua ite au e te haafaahiahia nei au i te mau tane tei farii i te oaoa o te ohipa taviniraa i roto i te fare ma‘i. E ua ite au i to ratou fariiraa e, no roto mai te oaoa i te raveraa i te ohipa i piha‘iho i te Fatu, eiaha râ no roto mai i ta ratou iho ohipa i faaoti. No reira, ua ata ratou e ua horo‘a ma te oaoa i te mea ta ratou i patu, ma te feruri ore e, ua faaerehia ratou e aore râ, ua pau ratou. Ua ti‘aturi ratou e, ua ite te Fatu i te hinaaro rahi a‘e ia faaohipahia ta ratou taviniraa i te tahi atu vahi, i roto i te tahi atu mau ohipa i roto i te tahi atu pu‘e tau.

Te hoê tuhaa faufaa rahi o ta outou faufaa ai‘a Sotaiete Tauturu o taua faaroo ra ïa i roto i te aau o te feia faatere e te mau melo o te Sotaiete Tauturu. Ua ite Fatu e i hea to ratou mau tareni rahi e hinaarohia ai i roto i te pu‘e tau i muri mai, e i hea ratou e ite ai i te hoê oaoa rahi atu maori râ, i roto i te mau ohipa nehenehe ta ratou i hamata e i patu.

Ua tupu te Ekalesia i te rahi e ua parare na te ao nei. Ua haamata te mau ohipa a te Sotaiete Tauturu ta ratou i haamani i te titau i te mau rave‘a rarahi e te hi‘opo‘araa tamau i roto i te hoê Ekalesia e tupu ra i te rahi, e i roto i te hoê ao te rahi noa’tu ra te arepurepu. No te rahi o te faanahoraa, ua faaiti te reira i te rave‘a e ti‘a ai i te feia faatere o te Sotaiete Tauturu e te mau melo ia farii i te oaoa o te ohipa taviniraa i te mau taata i te Fatu e i piha‘iho Ia’na.

No te hoê pu‘e tau apî, ua ineine a‘e na te rave‘a a te Fatu no ratou. Te rave‘a hoê roa o te nehenehe e horo‘a i te tauturu e te tamahanaha i roto i te hoê Ekalesia rahi e i roto i te hoê ao tauiui noa, na roto ïa i te mau tavini i piha‘iho i te mau taata nava‘i ore. Ua ite te Fatu i te reira mai te omuaraa mai o te Sotaiete Tauturu.

Ua haamau oia i te hoê hoho‘a. E farii e piti tuahine i ta raua titauraa ia hahaere i te tahi atu e au ra na te Fatu i pii mai. E parau mau te reira mai te haamataraa mai. E faanaho te feia faatere o te Sotaiete Tauturu i te mau melo faaroo ta ratou i ite no te rave i te ohipa taviniraa aroha mai te mea e, eita e maraa i na tuahine hahaere e piti. Tei te fatata, e tei matauhia. E haapii te mau melo i te evanelia i roto i te mau pureraa e e faaite i te iteraa papû no ni‘a i te Faaora e no ni‘a i te faaho‘i-faahou-raa-hia mai. Ua haapa‘o te mau tamahine i te mau metua vahine. Ua faaroo te mau metua vahine i te mau tamahine, ua haapii e ua aupuru i te ma tamahine.

Ua ti‘aturi tamau te mau tia‘i autahu‘araa i te mau melo o te Sotaiete Tauturu. Pauroa te episekopo e te peresideni amaa te vai ra to ratou hoê peresideni Sotaiete Tauturu no te turu‘i i ni‘a iho. E mau orometua hahaere ta’na tei ite i te mau tamataraa e te mau hinaaro o te tuahine tata‘itahi. E na roto ia ratou, e nehenehe ta’na ia ite i te aau o te mau taata e o te mau utuafare. E nehenehe ta’na e pahono i te mau hinaaro e ia tauturu ho‘i i te episekopo i roto i to’na piiraa ia faaamu i te taata e i te mau utuafare.

E itehia te hoê tuhaa nehenehe o te faufaa ai‘a a te Sotaiete Tauturu i roto i te huru no to te autahu‘araa faaite-noa-raa i te faatura e tei pahonohia mai e te Sotaiete Tauturu. Ua ite au i te reira, e te vai ra ia outou. Ua parau te episekopo o to‘u utuafare ia‘u i te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ma te ataata, « no te aha ia haere au e farerei i te hoê taata nava‘i ore o te paroita, mai te mea ra, ua haere ê atu na ta oe vahine na mua ia‘u ? ». Pauroa te mau episekopo e te peresideni amaa aita to ratou e iteraa, ua ite ratou i te tura‘iraa maru a te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu hi‘oraa maitai. Te tauturu nei ratou ia tatou ia haamana‘o e, no te taatoaraa, te vahine e te tane, aore e faaoraraa mai te mea e, aita e ohipa taviniraa aroha.

Outou te feia paari a‘e, te haamana‘o ra outou i te peresideni Marion G. Romney i te faahitiraa i teie papa‘iraa mo‘a a parau ai oia e, e hinaaro atoa to’na mai to te mau tuahine ia itoito i te horo‘araa i taua taviniraa totauturu ra. Ua faahiti oia i te arii Beniamina : « E no teie nei mau mea ta‘u i parau iho ia outou na, oia ho‘i ia matara ta outou mau hara i tera mahana i tera mahana, e ia haere ti‘a outou ma te hapa ore i mua i te aro o te Atua ra, i hinaaro ai au ia horo‘a outou i ta outou tao‘a na te mau taata veve, o te taata atoa i tei au i ta’na ra faufaa, i te faaamuraa i tei poia, e te faaahuraa i tei tahaa noa ra, e ia utuutu i tei ma‘ihia, e ia poiherehere ia ratou i te pae varua e i te pae tino ho‘i, mai te au i to ratou ra hinaaro ».5

Te tumu i ata ai te peresideni Romney, mai te mea e, te haamana‘o ra vau i te taime a na reira ai oia, maori râ, te parau ra oia e, ua hinaaro mau oia ia faaorehia ta’na mau hara. E mea na reira oia i te mana‘oraa e amui atu oia i te mau tuahine i roto i te mau ohipa taviniraa atoa te ti’a ia’na ia rave.

I teie nei, e taime ïa no te aparau eaha te ti‘a ia outou ia rave no te horo‘a i teie faufaa ai‘a nehenehe e te mo‘a o te Sotaiete Tauturu i roto i te feia o te pee ia outou. E mau ohipa rii na‘ina‘i ïa e te ohie. Haamana‘o e, e horo‘ahia te ti‘amâraa i tera e tera aau. Te aroha, te hinaaro mau i te Mesia, e tuhaa ïa no te tauiraa rahi o te aau ta te Fatu i fafau i Ta’na mau pĭpĭ faaroo. No reira, e ere i te mea fifi ia ite eaha te mau ohipa ohie e nehenehe e e ti‘a ia outou ia rave no te horo‘a i te faufaa ai‘a.

Ei hi‘oraa, i te mau taime atoa e faaineine orua to oe hoa no te hahaere, a haamana‘o noa e, eaha te manuïa e noaa mai. E ere i te tomo noa na roto i te uputa. E ere i te horo‘a noa i te parau poro‘i. E ere i te ani noa e nahea e ti‘a ai ia outou ia tauturu. E tae mai te manuïa penei a‘e i muri a‘e e rave rahi hahaereraa. Eita paha outou e ite i roto i teie ao e ua manuïa outou. Tera râ, na roto i te Varua e nehenehe ta outou e ite e, te haere ra outou i mua.

Ua paraparau vau i te hoê melo no te Sotaiete Tauturu no ni‘a i te hoê hahaereraa ta’na i rave. O te hoê ïa vahine no pohe noa’tura ta’na tane ma te mana‘o-ore-hia e ma te ri‘ari‘a atoa ho‘i. I te mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, e mea varavara roa oia i te farerei i te Sotaiete Tauturu.

Ua faaineine te feia hahaere na roto i te tape‘araa i te fare toa no te hoo i te tiare. E pu‘e tau ïa no te mau tulipes e hoohia ua rau te û. Ua ma‘iti oia hoê ana‘e û, ta’na mea au roa, tera râ, ua hiti mai te mana‘o e, e tamata i te tahi atu. Aita oia i ite e, no te aha oia i ma‘iti ai i te rearea, ua na reira râ oia.

I to’na faaiteraa’tu i te tulipe rearea i mua i te uputa, ua ataata maira taua vahine ra e na ô maira, « haere mai e hi‘o i to‘u aua i muri ». Ua î roa ïa i te tulipe rearea ua u‘aa. Na ô maira taua vahine ra e, « ua feruri noa vau e, e tapu anei au i te tahi no te fare. I teie nei râ, e nehenehe ta‘u e vaiiho noa ia ratou e ia fana‘o maoro atu ia ratou i roto i ta‘u aua i te mea e, ua hopoi mai oe i teie ». Ua aparaparau noa raua ma te oaoa mai te huru ra e, e hoa maoro raua. Na roto i taua mana‘o ra e hopoi i te tahi mau tiare e ia ma‘iti i te tulipe rearea, ua ite maitai taua tuahine hahaere ra e, tei roto oia i te ohipa a te Fatu. I to’na parauraa mai ia’u, e nehenehe ta‘u e faaroo i te oaoa i roto i to’na reo.

I to’na paraparauraa mai ia‘u, aita oia i ite e, eaha te mana‘o o te ivi i muri a‘e i te hahaereraa. Mai te mea râ e, ua mana‘o te vahine ivi e ua here te Atua ia’na, e ua tono mai i te hoê melahi ia’na ra, ua tauturu ïa te tuahine hahaere ia’na ia haere na ni‘a i te purumu ia roaa te manuïa i roto i te mata o te Fatu. E ite taua tuahine hahaere ra i te manuïa mai roto mai i ta’na noa tautooraa itoito i roto i te ao i muri nei. E parau mau ïa no na tuahine hahaere e piti, o tei horo‘a noa i te here i te tahi atu ivi, e ora ra i roto i te fare tia‘iraa no te roaraa e iva matahiti. I muri a‘e i te mau tamataraa teimaha, ua pohe oia, te tahi noa hepetoma i ma‘iri a‘e nei.

Na roto i te mea ta‘u i apo mai no roto mai i te hoê tamaiti a te vahine ivi, te ti‘aturi nei au e, e manuïa te reira mau orometua haapii. E roaa ia ratou te iteraa oaoa ta te metua vahine o te peropheta Iosepha Semita i faaite atu i te mau tuahine i roto i te hoê putuputuraa a te Sotaiete ta’na i haere atu. Ua parau oia e, « e mata na tatou i te here te tahi e te tahi, te ara i ni‘a i te tahi e te tahi, te tamahanahana te tahi e te tahi e ia farii i te haapiiraa ia ti‘a ia tatou paatoa ia parahi amui i te ra‘i ra ».6

Te horo‘a ra outou i te faufaa ai‘a a tauturu ai outou ia vetahi ê ia farii i te horo‘a o te aroha i roto i to ratou aau. I reira e ti‘a ai ia ratou ia horo‘a i te reira ia vetahi ê. Ua papa‘ihia te parau e te numera o te faufaa ai‘a e te aamu o te Sotaiete Tauturu, tera râ, ua horo‘ahia te reira i roto i tera e tera aau. No reira te mau utuafare i fana‘o ai i te Sotaiete Tauturu. Ua vaiiho mai to‘u metua vahine i te hoê pine na‘ina‘i e te mau parau ra, « e ore roa te aroha e mou » i ni‘a iho. Ua horo‘a mai te tuahine Beck i teie pine na‘ina‘i na‘u no ta‘u pitopito ahu tane.

Te faufaa ai‘a hope ore ta to‘u metua vahine i vaiiho mai na to’na utuafare hau atu i te pine. O to’na ïa here e te here o te Fatu o ta‘u i ite i roto i te mau mea ha‘iha‘i roa ta’na i rave na roto i te horo‘araa i te aroha No’na. E vahine oia no te Sotaiete Tauturu. Aita a to‘u metua vahine e tamahine, tera râ, ua horo‘a ta‘u vahine i te reira faufaa ai‘a i ta maua na tamahine e piti. E e faaora maite raua i te reira i roto i te aau o vetahi ê. E tape‘a maite noa te reira no te mea, e ore roa te aroha e mou.

Te faaite papû nei au e, te here o te hinaaro mau ïa i te Mesia. Te ora nei Oia. Ia tavini tatou ia vetahi ê na roto Ia’na, e ite tatou i To’na oaoa. Na roto i Ta’na Taraehara, ua rave Oia e te mea ti‘a ia tatou ia taparu e ia farii i te horo‘a o te aroha. Ua ite au e, te ora nei te Metua e te pahono nei Oia i ta tatou mau pure. E melo outou no te Sotaiete Tauturu i niuhia e i haamauhia e te peropheta o te faaho‘i-faahou-raa-hia mai, o Iosepha Semita. Ua piihia te tuahine Beck e to’na na tauturu na roto i te faaururaa no ô mai i te Atua ra tei horo‘ahia i te hoê peropheta ora. Ua ite au e parau mau te reira.

E faufaa ai‘a hanahana ta outou. Te pure nei au i te Atua ia faauru mai Oia ia outou i te faaherehereraa i te reira e ia horo‘a’tu ei faufaa tumu no te haamaitai e no te horo‘a i te oaoa i te taata i roto i te mau u‘i e te mau pu‘e tau i muri nei. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, o ta tatou e tavini nei, amene.

TE MAU NOTA

  1. 1 Korinetia13:8 ; Moroni 7:46.

  2. 4 Nephi 1:2-3, 15.

  3. A hi‘o buka minuti a te Totaiete Tauturu Mati 1842-Mati 1844, papa‘ihia i te 28 no eperera 1842, Church History Library, Salt Lake City, 39.

  4. PH&PF 88:52-56; faahauhia te faatomaraa.

  5. Mosia 4:26.

  6. Lucy Mack Smith, i roto buka minuti a te Totaiete Tauturu, Mati 1842-Mati 1844, papa‘ihia i te 24 no mati 1842, 18-19.