2009
Eaha ta‘u i rave no te hoê taata i teie mahana ?
Novema 2009


Eaha ta‘u i rave no te hoê taata i teie mahana ?

E nehenehe tatou tata‘itahi e rave i te hoê mea no te tauturu i te hoê taata.

Hōho’a
President Thomas S. Monson

E au mau taea‘e here e au mau tuahine, Iaorana outou i teie po‘ipo‘i ma te here i roto i to‘u mafatu no te Evanelia a Iesu Mesia e no outou tata‘itahi. Te mauruuru nei au no teie haamaitairaa ia ti‘a’tu i mua ia outou, e te pure nei au ia paraparau maitai atu ia outou i te mea tei faauruhia ia‘u ia parau.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei ua tai‘o vau i te hoê parau i papa‘ihia e Jack McConnell, MD. Ua paari oia i te mau mou‘a i te pae apatoa tooa o te râ no Virginie i te fenua Marite, te hoê o na tamarii e hitu a te hoê orometua Metoti e te hoê metua vahine i te utuafare. E mea ha‘iha‘i roa to ratou oraraa. Te faati‘a ra oia e, i to’na tamarii-rii-raa, pauroa te mahana, ia parahi te utuafare i te hiti iri tamaaraa i te ahiahi, e ui to’na metua tane i te taata tata‘itahi e, « eaha ta oe ohipa i rave no te hoê taata i teie mahana ? »1 E hinaaro mau to te mau tamarii ia rave i te hoê ohipa taviniraa maitai i te mau mahana atoa, e nehenehe ïa ta ratou e faaite i to ratou metua tane e, ua tauturu ratou i te hoê taata. Ua parau te Dr. McConnell i teie ohipa te faturaa ai‘a faufaa roa a to’na metua tane, i te mea e, na taua titauraa ra e taua mau parau ra i faauru ia’na e i to’na mau taea‘e ia tauturu ia vetahi ê i roto i to ratou oraraa. Ia paari mai ratou, ua taui ta ratou tumu no te horo‘araa i te tauturu, ua riro mai ei hinaaro hohonu ia tauturu ia vetahi ê.

Ua riro te tau ohiparaa a te taote McConnell ei tau faahiahia, inaha, ua arata‘i oia i te tupuraa o te ohipa tamatamataraa no te patia tutoo, ua rave atoa oia i roto i te mau ma‘imiraa no te patio polio, ua faatere oia i te mau ma‘imiraa no te raau Tylenol, e ua riro oia ei mauhaa i roto i te faatupuraa i te mea e parauhia nei e, te IRM – ua faati‘a oia i te hoê faanahoraa ta’na i pii e, Te feia tamoni ore i roto i te ohipa taote ; i roto i te reira faanahoraa te mau taata faatuhaahia i te ohipa taote e horo‘a ai i to ratou taime, ma te tamoni ore, i roto i te mau fare ma‘i tamoni ore, no te tavini i te mau taata ma‘i aita to ratou e faanahoraa parururaa ea. Te parau ra te taote McConnell e, mai to’na faatuhaa-raa-hia, ua huri to’na mau taime faafaaearaa ei taime ohiparaa e 60 hora i te hepetoma, ma te aufau ore, tera râ, ua rahi atu to’na puai, e ua ite oia i te hoê oaoaraa i roto i to’na oraraa aita i itehia e a’na na mua’tu. Teie ta’na parau : « I roto i te mau huru taa ê o te oraraa, te mea i roaa ia‘u i roto i teie faanahoraa, ua hau atu ïa i tei roaa i ta‘u mau taata ma‘i ».2 Teie mahana, te vai nei hau atu i te 70 fare utuuturaa ma‘i mai te reira te huru, ati a‘e te fenua Marite.

Oia mau, eita tatou paatoa e nehenehe e riro mai te taote McConnells, i te faati‘araa i te mau fare utuuturaa ma‘i no te tauturu i te feia veve; tera râ, te vai noa ra te nava‘i ore o vetahi ê, e e nehenehe tatou tata‘itahi e rave i te hoê mea no te tauturu i te hoê taata.

Ua faaara mai te aposetolo Paulo e, « Ei auroro aroha râ to outou ia outou iho ».3 Haamana‘o ana‘e na tatou i te parau matarohia a te arii Beniamina i roto i te Buka a Moromona : « A tavini ai outou i te taata nei, te tavini ra ïa outou i to outou Atua ra ».4

Ua haapii atu te Faaora i Ta’na mau pĭpĭ na ô atu ra : « O te hinaaro i te tape‘a i to’na ora, e ere ïa i te ora ; e o tei ti‘a ia’na i te tuu i to’na ora ia‘u nei, e ora ïa to’na ».5

Te ti‘aturi nei au e, te parau mai nei te Faaora ia tatou e, ia ore tatou e tuu ia tatou no te tavini ia vetahi ê, e mea ha‘iha‘i ïa te opuaraa o to tatou nei oararaa. Te feia e ora noa no ratou iho ana‘e, e faaitihia ïa ratou i te pae varua, e, e ere ïa i to ratou ora, area te feia e tuu ia ratou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra, e tupu ïa i te rahi e te ruperupe – e e ora ïa to ratou.

I roto i te amuiraa rahi no atopa 1963 – te amuiraa i reira vau i paturuhia ai ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo – ua faahiti te peresideni David O. Mckay i teie parau : « Te oaoa rahi a‘e o te taata nei, no roto mai ïa i te tuuraa ia’na iho no te maitai o vetahi ê ».6

Te ora nei tatou i piha‘iho i te tahi e te athi, aita râ tatou e aparaparau papû nei. Te vai ra te mau taata i piha‘iho roa ia tatou, te aue nei ma te rima mahora, « aita e raau i Gileada ? »7

Te ti‘aturi nei au e, te vai nei te mana‘o i roto i te melo tata‘itahi o te Ekalesia ia tavini e ia tauturu i te feia nava‘i ore. I te bapetizoraa ua fafau tatou « ia tauturu te tahi i te tahi ia hopoi i ta outou mau hopoi‘a, ia mâmâ te reira ».8 Ehia taime te putapuraa to outou aau i to outou iteraa i te navai ore o te tahi ? Eaha te pinepine to outou hinaaroraa e tauturu ? No te mea râ, ua pinepine te oraraa o te mau mahana atoa i te faaapiapi, ua vaiiho outou na vetahi ê e tauturu i te taata, ma te feruri e, « te vai ra ihoa te hoê taata e tauturu i taua fifi ra ».

Ua rahi roa ta tatou ohipa i roto i to tatou oraraa. Tera râ, ahiri tatou e faaea rii maa taime iti, e ia hi‘o maite i te mea ta tatou e rave nei, e ite tatou e, tei roto noa tatou i te « mau mea e ere i te mea faufaa roa ». To’na auraa, oia ho‘i, e mea pinepine roa tatou i te haamau‘a i te rahiraa o to tatou taime i roto i te mau mea e ere roa’tu i te mea faufaa no te oraraa, e ua haapae i te rave i te mau mea faufaa.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua faaroo vau i te hoê pehepehe ta‘u i tape‘a maite e ua tamata vau i te arata‘i i to‘u oraraa ia au i te reira pehepehe. Te hoê teie o te mau pehepehe au roa na‘u:

Ua ta‘i au i te pô,

No te poto o te hi‘oraa,

Pô atu ra to‘u mata i mua i te hinaaro o te hoê taata ;

Aita râ vau i tatarahapa hoê vahi iti a‘e

I te faaiteraa i te maitai.9

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te haatihia nei tatou e te feia e hinaaro nei ia haapa‘o tatou ia ratou, ia faaitoito, ia paturu, ia tamahanahana e ia faaite i te maitai – e melo anei no te utuafare iho, e hoa anei, e mau taata matauhia anei e aore râ, e taata ê. Tatou te rima o te Fatu i ni‘a i te fenua nei, e te faaueraa ia tavini e ia faateitei i Ta’na mau tamarii. Te ti‘aturi nei oia ia tatou tata‘itahi.

E parau paha outou e : eita e haere ia‘u i roto i te mahana tata‘itahi, ia rave i te mau mea atoa i titauhia ia‘u ia rave. Nahea e ti‘a ai ia‘u ia horo‘a i te tauturu ia vetahi ê ? Eaha te ti‘a ia‘u ia rave ?

Hau atu i te hoê matahiti i teie nei, ua uiuihia vau na te Church News na mua a‘e i to‘u mahana oro‘a fanauraa. I te hopea o te uiuiraa, ua ui maira te papa‘i ve‘a e, i to‘u mana‘oraa eaha te horo‘a maitai a‘e te ti‘a i te mau melo i te ao atoa nei ia horo‘a mai na‘u. Ua pahono atura vau e, « a imi i te hoê taata e fifi nei, e aore râ, te ma‘ihia ra, e aore râ, te vai otahi ra, e a rave i te hoê mea no’na ».10

Ua oto vau i to‘u fariiraa i teie matahiti no to‘u oro‘a fanauraa, e rave rahi hanere tareta e te rata na te mau melo o te Ekalesia ati a‘e te ao nei ma te parau mai e e mea nahe to ratou faatupuraa i to ratou hinaaro no to ratou oro‘a fanauraa. Te mau ohipa taviniraa tei roto ïa i te puohuraa i te tauhaa no te tauturu i te taata e tae roa’tu i te raveraa i te ohipa i roto i te aua.

E rave rahi mau pŭpŭ Paraimere tei titau i te mau tamarii ia rave i te ohipa taviniraa, e i muri iho, ua tapa‘ohia taua mau ohipa tavini ra e ua haponohia mai ia‘u ra. Te parau nei au e, e mea maramarama roa te raveraa no te tapa‘oraa i te reira mau ohipa taviniraa. E rave rahi tei faataehia mai, e mau api parau ua rau te huru no te tahoêraa i te reira ei buka. Te tahi e mau tareta ïa e aore râ, e mau hoho‘a i papa‘ihia e aore râ, i penihia e te mau tamarii. Ua hapono mai te hoê pŭpŭ Paraimere maramarama i te hoê mohina rahi ua tuuhia i roto e rave rahi hanere mau mea o ta ratou e parau ra e « huruhuru mahanahana », hoê o te reira e faaiteraa ïa no te hoê ohipa taviniraa i ravehia i roto i te matahiti na te hoê o te mau tamarii i roto i te Paraimere. Te feruri nei au i te oaoa o teie mau tamarii a faaite ai ratou i ta ratou ohipa taviniraa e a tuu ai hoê « huruhuru mahanahana » i roto i te mohina.

Te faaite atu nei au ia outou i te tahi noa mau nota i roto i te mau tao‘a horo‘a ta‘u i farii. Ua papa‘i mai te hoê tamaiti iti e, « ua ma‘ihia to‘u papa ruau, e ua tape‘a vau i to’na rima ». Na te hoê tamahine e 8 matahiti : « Ua tauturu to‘u tuahine e vau ia mama i te utuafare na roto i te faanahoraa e te tamaraa i te piha fairaa tauhaa ha‘uti. E rave rahi hora i oti ai, e ua arearea maitai maua. Te vahi au roa a‘e, maori râ, ua faahiti mahuta maua ia mama e ua faaoaoa ia’na no te mea aita oia i ani mai ia maua ia rave i te reira. Ua papa‘i te hoê tamahine11 matahiti to’na : « Te vai ra hoê utuafare i roto i ta‘u paroita aita ta ratou moni i rahi. E toru ta ratou tamahine na‘ina‘i. Ua titauhia i te mama e te papa ia haere i te tahi vahi, no reira, ua ani au ia haapa‘o i na tamahine e toru. Te horo‘a maira te papa e 5 dollars na‘u. Ua parau vau e, ‘eita vau e rave’. Ta‘u ohipa o te haapa‘o ïa i na tamahine e toru ma te tamoni ore ». Ua papa‘i mai te hoê tamahine no Mongolie e, ua haere oia e tii i te pape i te apoo, aita ïa to’na mama e titauhia ia rave i te reira. Na te hoê tamaitiiti e 4 matahiti, mea papû e, na te orometua Paraimere i papa‘i : « Ua reva to‘u papa i te aua faehau no te tahi tau hepetoma te maoro. Ta‘u ohipa o te tauahi ïa e te apa i to‘u mama ». Na te hoê tamahine e 9 matahiti i papa‘i : « Ua haere au e pafa‘i i te fraises na to‘u mama ruau. Ua oaoa roa vau ! » E te tahi, « ua ha‘uti au e te hoê tamarii otahi ».

Na te hoê tamaiti 11 matahiti : « Ua haere au i te fare o te hoê vahine e ua uiui au ia’na i te tahi mau uiraa, e ua himene au i te hoê himene na’na. Ua oaoa vau i te haereraa e farerei ia’na. Ua oaoa oia no te mea aita hoê taata e haere nei e farerei ia’na ». I to‘u tai‘oraa i teie rata, ua haamana‘o a‘e ra vau i te mau parau i papa‘ihia e rave rahi matahiti te maoro na Elder Richard L. Evans no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. Te na ô ra oia e : « E ere i te mea ohie no te feia apî ia ite i te vai otahi noa, o te tae mai i te taime a taui ai te oraraa mai te tau o te faaineineraa e te ohiparaa, taui ti‘a i roto i te tau o te tuuraa i te mau mea atoa i te hiti… Te riroraa maoro ei pû no te utuafare, e te hinaarohia i te mau taime atoa, e i muri iho, i roto noa i te hoê taime, ia ti‘a i te hiti, mata‘ita‘i noa ai i te taata ia haere – tera ïa te auraa ia ora i roto i te vai otahi noa… E ora tatou i te hoê oraraa roa ei reira tatou e ite ai i te huru o te piha aore e taata to roto, e tauihaa ana‘e. E titauhia te aau e te hinaaro mau… hau atu i te ohipa aufauhia, hau atu i te raveraa a te mau aravihi, no te tauturu i te faahaamana‘o faahou i te mau mea i tahito ra e ia tape‘a noa i te reira i roto i te feruriraa… Eita ta tatou e nehenehe e faaho’i faahou mai i te mau hora po‘ipo‘i o te taure‘are‘araa. E nehenehe râ ta tatou e tauturu ia ratou ia ora ma te hau i te mau hora hopea o to ratou oraraa, ma te faanehenehehia i to tatou na roto i ta tatou aupururaa… e te here haavare ore ».11

Ua tae atoa mai ta‘u mau tareta e te mau rata na te mau taure‘are‘a i roto i te Feia Apî Tamaroa e te Feia Apî Tamahine tei hamani i te mau paraikete no te mau fare ma‘i, ua rave i te ohipa i roto i te mau vahi horo‘araa maa na te feia maa ore, ua bapetizohia no te feia i pohe, e ua rave e rave rahi atu â mau ohipa tauturu.

I te mau vahi e itehia te tauturu, ua horo‘a atoa te Sotaiete Tauturu i te tauturu hau atu i ta ratou i matau noa i te rave. Te na reira atoa ra te pŭpŭ autahu‘araa.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, E mea varavara roa te taime a putapû ai to‘u aau e te mauruuru mai tei tupu a tai‘o ai maua te tuahine Monson e rave rahi hora te maoro i teie mau tao‘a horo‘a. Ua î roa to‘u aau i te oaoa i teie taime a paraparau atu ai au no te reira, e a hi‘o ai au i te mau oraraa tei haamaitaihia no te feia horo‘a e te feia i farii.

Te haamana‘o nei au i te mau parau i roto i te pene 25 o te buka a Mataio :

« A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapa‘ohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra :

« I poia na ho‘i au, e ua horo‘a mai outou i te maa na‘u ; i poihâ na vau e ua faainu mai outou ia‘u,

« E taata ê au, e ua ite mai outou ia‘u : I veve na vau, e ua faaahu mai outou ia‘u ; i pohe na vau i te ma‘i, e ua utuutu mai outou ia‘u ; i roto vau i te tapearaa, e ua haere mai outou ia‘u ra.

« Ei reira te feia parau ti‘a ra e na ô a‘e ai te parau ia’na, e te Fatu, i nafea matou i ite ai ia oe i te poiaraa, e ua faaamu ia oe ? E te poihâraa, e ua faainu atu ia oe ?

« I nafea matou i ite atu ai ia oe, e e taata ê, e ua ite atu ia oe ? E te veveraa, e ua faaahu ia oe ?

« I nafea matou i ite atu ai ia oe i te poheraa i te ma‘i, e i roto i te tapearaa, e ua haere atu ia oe ra ?

« E na ô a‘e te arii i te parau ia ratou , na ô a‘e ra, oia mau ta‘u e parau atu ia outou nei, o outou i na reira i te hoê taea‘e iti ha‘iha‘i roa i roto i tau mau taea‘e nei, ua na reira mai ïa outou ia‘u ».12

E au mau taea‘e e au mau tuahine, e mata na tatou i te ui ia tatou iho i te uiraa tei uihia i te taote Jack McConnells e to’na mau taea‘e e mau tuahine pauroa te pô i te taime no te tamaaraa i te pô : « Eaha ta‘u i rave no te hoê taata i teie mahana ? » E mata na i te tuu i roto i to tatou varua i te mau parau o te hoê himene e ia itehia te hoê vahi i roto i to tatou aau :

Ua rave anei au i te maitai i te ao nei i teie mahana ?

Ua tauturu anei au i te hoê taata ?

Ua faaoaoa anei au i tei oto e ua faaanaanatae i te hoê taata ?

Mai te mea e, aita, ua pau ïa vau.

Ua haamamahia anei te hopoi‘a a te hoê taata i teie mahana

No te mea ua hinaaro vau ia tauturu ?

Ua tauturuhia anei tei ma‘ihia e tei rohirohi i roto i to ratou haere‘a ?

Ia hinaaro ratou i ta‘u tauturu, tei reira anei au ?13

Taua ohipa ra i piihia tatou paatoa, o te ohipa ïa a te Fatu o Iesu Mesia.

A tapa‘o ai Oia ia tatou i roto i Ta’na ohipa, ua ani mai Oia ia tatou ia haafatata i piha‘iho Ia’na. Ua parau mai Oia ia outou e ia‘u nei:

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora.

« A rave mai i tau zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au, te maru nei ho‘i au e te haehaa o te aau : e e noaa ho‘i te ora i to outou varua.

« Te mărû nei ho‘i ta‘u zugo, e te mâmâ nei ho‘i ta‘u hopoi‘a ».14

Mai te mea e faaroo mau tatou, e faaroo ïa tatou i taua reo ra i te atea i te parauraa mai ia tatou, mai ta oe e paraparau i te tahi atu taata, « ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore »15 Ia farii te taata tata‘itahi i teie haamaitairaa no ô mai i to tatou Fatu ra, ta‘u ïa pure na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Jack McConnell, « And What Did You Do for Someone Today ? » Newsweek, 18 no tiunu 2001, 13.

  2. Jack McConnell, « And What Did You Do for Someone Today ? » 13.

  3. Galatia 5:13.

  4. Mosia 2:17.

  5. Luka 9:24.

  6. David O. McKay, i roto Conference Report, Atopa 1963, 8.

  7. Ieremia 8:22.

  8. Mosia 18:8.

  9. Aita e i‘oa o te taata, faahitihia i roto Richard L. Evans, « The Quality of Kindness », Improvement Era, Me 1960, 340.

  10. A hi‘o Gerry Avant, « Prophet’s Birthday », Church News, 23 no atete 2008, 4.

  11. Richard L. Evans, « Living into Loneliness », Improvement Era, Tiurai 1948, 445.

  12. Mataio 25:34-40.

  13. « Have I Done Any Good ? » Hymns, no. 223.

  14. Mataio 11:28-30.

  15. Mataio 25:21.